{"id":4862,"date":"2016-06-04T14:42:14","date_gmt":"2016-06-04T14:42:14","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=4862"},"modified":"2016-06-04T14:42:14","modified_gmt":"2016-06-04T14:42:14","slug":"dascali-nemteni-de-altadata-mircea-gheorghe-12-iunie-1922-17-aprilie-1998","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/dascali-nemteni-de-altadata-mircea-gheorghe-12-iunie-1922-17-aprilie-1998\/","title":{"rendered":"Dasc\u0103li nem\u0163eni de alt\u0103dat\u0103 MIRCEA GHEORGHE 12 iunie 1922- 17 aprilie 1998"},"content":{"rendered":"

\"13-ap188-foto1.jpg\"<\/a><\/p>\n

\u00cen manuscrisul s\u0103u intitulat CRONIC\u0102 …DE FAMILIE, l\u0103sat mo\u015ftenire celor dou\u0103 fiice, profesorul Mircea Gheor\u00adghe scrie: \u201eSunt sintez\u0103 a doi bulg\u0103ri de p\u0103m\u00e2nt, rostogoli\u0163i spre Moldova, unul din Maramure\u015f (tata,) \u015fi cel\u0103lalt din Podi\u015ful Transilvaniei, de la Ro\u015fia Sibiului (mama)\u201d.<\/p>\n

Se na\u015fte pe 12 iunie 1922 pe Valea Siretului, \u00een renumita a\u015fezare c\u00e2ntat\u0103 de Vasile Alecsandri, Mirce\u015fti \u015fi este botezat de c\u0103tre Elena Catargiu. Tat\u0103l s\u0103u, Iordache Mircea, func\u0163iona ca subchirurg (a\u015fa se numeau asisten\u0163ii medicali pe atunci) at\u00e2t \u00een satul Buruienesti de l\u00e2ng\u0103 Roman, c\u00e2t \u015fi la Spitalul \u201eRegele Ferdinand\u201d din Mirce\u015fti. (…) Mama, Sabina Posea, casnic\u0103, cu s\u00e2ngele ei de ardeleanc\u0103 ambi\u0163ioas\u0103, \u00eendemna \u015fi st\u0103ruia mereu pe l\u00e2ng\u0103 tata s\u0103 dea copiii la \u015fcoli. Era o persoan\u0103 bl\u00e2nd\u0103, serioas\u0103, foarte exigent\u0103 cu copiii, dar \u015fi \u00een\u0163eleg\u0103toare. \u00cen fiecare sear\u0103 trecea pe la patul fiec\u0103rui copil \u015fi dup\u0103 ce \u00eel alinta \u015fi-l s\u0103ruta, \u00eei spunea s\u0103 fie om \u00een via\u0163\u0103.<\/p>\n

La v\u00e2rsta de opt ani r\u0103m\u00e2ne orfan de tat\u0103, \u015fi la v\u00e2rsta de zece ani \u015fi de mam\u0103. Se destram\u0103 o familie de oameni harnici, cinsti\u0163i \u015fi exigen\u0163i cu cei \u015fapte copii, pe care i-au purtat prin \u015fcoli c\u00e2t s-a putut: Constantin \u2013 preot, Horia \u2013 mecanic, Elena \u2013 casnic\u0103, Aurica \u2013 \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare, Ionel \u2013 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi inspector \u015fcolar \u00een jude\u0163ul Rom\u00e2n, Traian \u2013 mecanic, Gheorghe \u2013 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor-profesor. Ultimii doi aveau s\u0103 sufere cel mai mult dup\u0103 dispari\u0163ia p\u0103rin\u0163ilor, ei fiind \u00eenc\u0103 mici \u015fi la \u00eenceput de drum.<\/p>\n

Imediat dup\u0103 moartea tat\u0103lui s\u0103u, la v\u00e2rsta de opt ani, Gic\u0103 \u00eencepe s\u0103 lucreze pentru a c\u00e2\u015ftiga un ban pentru familie. \u201eVeneam de la \u015fcoal\u0103, m\u00e2ncam \u015fi fugeam la Po\u015ft\u0103. Luam coresponden\u0163a \u015fi cu un b\u0103\u0163 \u00een m\u00e2n\u0103 (arm\u0103 \u00eempotriva c\u00e2inilor) alergam prin sat s\u0103 o distribui. C\u00e2nd terminam trebuia s\u0103 m\u0103tur sala de la Po\u015ft\u0103, culoarul \u015fi cerdacul. Abia pe sear\u0103 m\u0103 \u00eentorceam acas\u0103… Mama primea banii pentru munca mea\u201d.<\/p>\n

Dup\u0103 pierderea mamei \u00een 1933, mezinul p\u0103r\u0103se\u015fte pentru totdeauna satul natal \u015fi continu\u0103 s\u0103 munceasc\u0103 \u00een toate vacan\u0163ele p\u00e2n\u0103 la terminarea studiilor pentru a-\u015fi putea pl\u0103ti taxele \u015fi pentru a supravie\u0163ui. De\u015fi copil\u0103ria \u015fi adolescen\u0163a sunt pline de lipsuri, seriozitatea \u015fi voin\u0163a \u00eel ajut\u0103 s\u0103 treac\u0103 peste neajunsurile vie\u0163ii. Fiind cel mai mic din cei \u015fapte copii ai familiei, \u00een toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 de formare \u00eei sunt al\u0103turi fra\u0163ii \u015fi surorile, dar mai ales fratele s\u0103u mai mare cu 20 de ani, preotul Constantin Iordache Mircea, parohul bisericii din Branisteni, retras la pensie \u00een localitatea Horia, jud. Neam\u0163.<\/p>\n

\u00cen 1935 se \u00eenscrie la \u015ecoala Normal\u0103 din Roman, desfiin\u0163at\u0103 \u00een 1938 \u015fi transferat\u0103 la Bac\u0103u. (…)<\/p>\n

\u00cen 1938 vede pentru prima dat\u0103 Bucure\u015ftiul. c\u00e2nd profesorul de muzic\u0103, Gheorghe Pascu, devenit apoi profesor la catedr\u0103 de istoria muzicii la Conservatorul din Ia\u015fi, \u00eel coopteaz\u0103 \u00een orchestra \u015fcolii, ca violonist. Dup\u0103 numeroase repeti\u0163ii, al\u0103turi de colegii cori\u015fti de la Seminarul Teologic \u015fi de la Liceul de fete \u00abSturza\u00bb din Roman, orchestra \u015ecolii Normale pleac\u0103 la Bucure\u015fti unde sus\u0163ine un concert la Radio cu piesa \u201eCeasul r\u0103u\u201d, pe textul lui Vasile Alecsandri.<\/p>\n

Anii petrecu\u0163i la \u015ecolile normale au fost grei, de mari \u00eencerc\u0103ri, dar \u015fi de acumulare de experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi de formare a viitorului dasc\u0103l. Spiritul lui fusese c\u0103lit, dar sufletul \u00ee\u015fi p\u0103strase bun\u0103tatea \u015fi acel profund respect pentru via\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00cen 1943 este luat \u00een armat\u0103, ca elev al \u015ecolii Militare de ofi\u0163eri \u00een rezerv\u0103, de la Ineu, Arad (\u015ecoala Mare\u015falului Antonescu). Termin\u0103 primul an clasificat al doilea din 1500 de elevi \u015fi i se confer\u0103 gradul onorific de plutonier major adjutant.<\/p>\n

\u201eDin 23 august 1944 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een decembrie 1944, ca elevi ai \u015fcolii din Ineu, am fost du\u015fi pe front \u00een Apuseni, c\u0103 s\u0103 facem fa\u0163\u0103 trupelor germane \u015fi maghiare care voiau s\u0103 ocupe mun\u0163ii Apuseni \u015fi Valea Mure\u015fului, cu scopul de a rezista trupelor ruse\u015fti. Au fost luni grele pentru noi. \u015ecolile militare de ofi\u0163eri din Ineu, (Bac\u0103ul se refugiase la Ineu) \u015fi de subofi\u0163eri de la Radna erau singurele elemente de acoperire \u015fi ap\u0103rare din Apus. Oastea rom\u00e2n\u0103 era pe frontul de la Ia\u015fi. \u015ei-au pierdut via\u0163a mul\u0163i elevi \u015fi ofi\u0163eri \u00een atacurile nem\u0163ilor \u015fi ale ungurilor, dar nu ne-au \u00eenvins. Radio Londra anun\u0163a c\u0103 \u015fcoala militar\u0103 creat\u0103 de Antonescu, din \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, de la Ineu, era una dintre cele mai bune \u015fcoli din Europa\u201d (din manuscrisul Cronic\u0103…de familie).<\/p>\n

Sublocotenentul Mircea Gheorghe este l\u0103sat la vatr\u0103, pe 1 mai 1945 \u015fi ofi\u0163erul \u00een haine de soldat devine pedagog la Seminarul Teologic din Roman. Visul de a urma o facultate se am\u00e2n\u0103 iar\u0103\u015fi, vremurile \u015fi situa\u0163ia material\u0103 nepermi\u0163\u00e2ndu-i. Urmeaz\u0103 Facultatea de Matematic\u0103 \u015fi Fizic\u0103 de la Ia\u015fi c\u00e2nd via\u0163a avea s\u0103-i ofere un r\u0103gaz \u015fi familia alc\u0103tuit\u0103 din so\u0163ie \u015fi copii, un sprijin moral. Copilul care se trezise \u00eentr-o diminea\u0163\u0103 l\u00e2ng\u0103 trupul rece al mamei \u015fi care rezistase frigului \u015fi foamei, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd dup\u0103 manualele colegilor \u015fi d\u00e2nd medita\u0163ii la matematic\u0103 pentru un blid de m\u00e2ncare, devenise un t\u00e2n\u0103r distins. Meritele \u00eei fuseser\u0103 recunoscute peste tot pe unde fusese.<\/p>\n

\u00cen octombrie 1946 se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu fiica \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului Ioan Timofte, Margareta Timofte, din P\u00e2ngara\u0163i \u015fi are dou\u0103 fiice: Mihaela (inginer\u0103) \u015fi Sabina-Anca (profesoar\u0103 de limba englez\u0103).<\/p>\n

Se stabile\u015fte cu trup \u015fi suflet \u00een aceast\u0103 localitate sc\u0103ldat\u0103 de apele Bistri\u0163ei \u015fi d\u0103ruie\u015fte familiei, \u015fcolii \u015fi comunit\u0103\u0163ii tot ceea ce mintea \u015fi sufletul s\u0103u acumulaser\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci. Dumnezeu \u00eel \u00eenzestrase cu multe haruri, dar cel mai vizibil a fost acela de dasc\u0103l. Meseria avea s\u0103-i fie pasiune \u015fi o f\u0103cea cu d\u0103ruire. Poate \u015fi pentru faptul c\u0103 \u00een arborele genealogic exist\u0103 un Ioan Posea, institutor, din partea mamei, dar \u015fi un alt Gheorghe Mircea, fratele tatei.<\/p>\n

Din septembrie 1946 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 1982 am func\u0163ionat ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, doi ani, ca profesor (de matematic\u0103) necalificat p\u00e2n\u0103 \u00een 1960, apoi ca profesor calificat p\u00e2n\u0103 \u00een 1982. Din 36 de ani de activitate la \u015ecoala din P\u00e2ng\u0103ra\u0163i 27 de ani am fost director al \u015fcolii, director coordonator al \u015fcolilor din comun\u0103 \u015fi inspector \u015fcolar la raionul Piatra- Neam\u0163, regiunea Bac\u0103u.<\/p>\n

\u00cen anul 1957, \u00een ziarul \u201eFlac\u0103ra\u201d apare primul articol despre dl. Mircea Gheorghe, \u201eO lec\u0163ie model\u201d.<\/p>\n

\u00cencetul cu \u00eencetul \u00ee\u015fi pune amprenta pe via\u0163a satului \u015fi dincolo de orele de curs organizeaz\u0103 cursuri de alfabetizare, sus\u0163ine cursuri de culturalizare (fizic\u0103, astronomie etc.), organizeaz\u0103 baluri ca din fondurile str\u00e2nse s\u0103 cumpere surtuce, \u00eenc\u0103l\u0163\u0103ri \u015fi rechizite pentru copii, pe care le d\u0103ruia la pomul de Cr\u0103ciun de la C\u0103minul Cultural. Era un om extraordinar de corect: fiicei lui, Mihaela, care era \u015fi ea la v\u00e2rsta darurilor, \u00eei a\u015feza sub pom cadoul cump\u0103rat de so\u0163ia lui, Margareta Mircea. \u015etia cum este s\u0103 nu ai, tr\u0103ise \u015fi el asemenea vremuri \u015fi nu ar fi putut s\u0103 nedrept\u0103\u0163easc\u0103 vreun suflet.<\/p>\n

\u00centre anii 1950-1960 grija pentru copiii care locuiau departe de \u015fcoal\u0103 l-a determinat s\u0103 insiste pe l\u00e2ng\u0103 autorit\u0103\u0163ile locale \u015fi s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze un internat \u00een casa Turcan. Activitatea depus\u0103 la catedr\u0103 a fost apreciat\u0103, fiind premiat cu meritul \u00cenv\u0103\u0163\u0103tor frunta\u015f, printre primii din \u0163ar\u0103.<\/p>\n

Continu\u0103 s\u0103 se dedice \u015fcolii, a\u015fa cum \u015ftia mai bine \u015fi cum v\u0103zuse la socrul s\u0103u, \u00een pu\u0163inul timp petrecut al\u0103turi de acesta. Despre socrul s\u0103u scrie: Ioan Timofte a fost un om cult \u015fi \u00een\u0163elept, bun \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi om de \u00eenalt\u0103 \u0163inut\u0103 moral\u0103. Era un om de o demnitate rar \u00eent\u00e2lnit\u0103.<\/p>\n

Prin insisten\u0163a domniei sale \u015fi sprijinit de forurile de la raion \u015fi jude\u0163 (s\u0103-l amintim cu respect pe domnul Ib\u0103nescu Gheorghe, prim vicele jude\u0163ului Neam\u0163) s-au construit \u015fcoli noi la Poiana, Oan\u0163u, Stejaru, P\u00e2ng\u0103ra\u0163i Castel, P\u00e2ng\u0103r\u0103cior \u015fi P\u00e2ng\u0103ra\u0163i centru.<\/p>\n

Proiectul \u015fcolii de la centru a fost f\u0103cut de domnul director Mircea Gheorghe \u015fi construc\u0163ia s-a realizat cu ajutorul p\u0103rin\u0163ilor \u015fi al elevilor care au efectuat cu bucurie munca voluntar\u0103. Astfel, \u00een 1970, la \u015fcoala pe care domnul \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor Ioan Timofte o construise \u00een 1930, ginerele s\u0103u adaug\u0103 opt s\u0103li de clas\u0103, o sal\u0103 de festivit\u0103\u0163i \u015fi dou\u0103 ateliere. Noutatea a constat \u015fi \u00een faptul c\u0103 a \u00eenfiin\u0163at cabinete pe specialit\u0103\u0163i. \u201ePentru cele zece gr\u0103dini\u0163e \u00eenfiin\u0163ate de mine nu erau localuri proprii. Le-am plasat prin case \u00eenchiriate \u015fi \u00een localurile de \u015fcoli\u201d.<\/p>\n

Pentru dotarea atelierelor \u015fi a cabinetelor a apelat la to\u0163i prietenii \u015fi la toate rela\u0163iile pentru a fi sponsorizat \u015fi sprijinit. Toate cabinetele erau func\u0163ionale \u015fi ofereau profesorilor \u015fi elevilor un bogat material didactic. Atelierele erau de asemenea mici centre de produc\u0163ie: obiecte de artizanat lucrate la strung, plase de s\u00e2rm\u0103 pentru garduri, etc.<\/p>\n

\u00cen ziarul Ceahl\u0103ul din 1 martie 1972, apare un articol despre \u015ecoala general\u0103 din P\u00e2ng\u0103ra\u0163i, cu men\u0163iunea c\u0103 \u201eeste singura \u015fcoal\u0103 din \u0163ar\u0103, din mediul rural cu cabinete dotate pentru fiecare disciplin\u0103\u201d. \u00cen articol sunt prezentate \u015fi meritele \u015fi eforturile domnului director Mircea Gheorghe, profesor de matematic\u0103, fiind considerat un spirit inovator.<\/p>\n

\u00cen iunie 1972, tot \u00een ziarul Ceahl\u0103ul, apar fotografia domnului profesor Mircea Gheorghe \u015fi interviul luat domniei sale de c\u0103tre ziaristul Viorel Tudose.<\/p>\n

Iat\u0103 defini\u0163ia cuv\u00e2ntului modern, dat\u0103 de domnul profesor Mircea Gheorghe \u00een 30 iunie 1972! Un dasc\u0103l de mod\u0103 veche, cu idei moderne: cabinete pe specialit\u0103\u0163i: \u201eCred c\u0103 modern \u00eenseamn\u0103, \u00een esen\u0163\u0103 <\/em>actual, necesar, \u00eenseamn\u0103 <\/em>capacitate de adaptare la ritmul dinamic al societ\u0103\u0163ii, la nevoile ei. \u015ei asta nu are, nu trebuie s\u0103 aib\u0103, nici o leg\u0103tur\u0103 cu v\u00e2rsta sau cu actele de curaj spectaculos \u015fi gratuit. Modernizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului e o problem\u0103 de exigen\u0163\u0103 profesional\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n

Profesorul Mircea Gheorghe va r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a oamenilor mai ales pentru metodele deosebite folosite \u00een predarea matematicii; bun pedagog, cu voca\u0163ia de a explica clar, pe \u00een\u0163elesul tuturor, utiliz\u00e2nd \u00een demonstra\u0163ii diverse obiecte \u015fi nu doar rechizitele specifice materiei. Ochii alba\u015ftri str\u0103luceau de bucurie c\u00e2nd vedea c\u0103 to\u0163i au \u00een\u0163eles. La el to\u0163i \u00eenv\u0103\u0163au pentru c\u0103 \u00een\u0163elegeau matematica. Era sever, dar corect \u015fi onest \u00een rela\u0163ia cu elevii. Respecta personalitatea fiec\u0103ruia \u015fi avea r\u0103bdare ca fiecare s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103. De multe ori \u00eel g\u0103seai diminea\u0163a de la ora 7 \u00een \u015fcoal\u0103, f\u0103c\u00e2nd ore de preg\u0103tire cu elevii. R\u0103splata a fost num\u0103rul mare de elevi reu\u015fi\u0163i la licee \u015fi \u015fcoli profesionale \u015fi apoi la facult\u0103\u0163i. Uneori intra \u00een conflict cu p\u0103rin\u0163ii care nu doreau s\u0103-\u015fi lase copilul s\u0103 mearg\u0103 la liceu pentru c\u0103 aveau nevoie de m\u00e2n\u0103 de lucru acas\u0103 sau la oi. Profesorul insista, chema elevul la ore suplimentare, \u00eel sf\u0103tuia \u015fi-l propulsa spre viitor. De multe ori la poarta casei sale se opreau ma\u015fini din care coborau \u201edomni bine\u201d, veni\u0163i din \u0163ar\u0103 sau din alte \u0163\u0103ri (consulul Rom\u00e2niei \u00een Japonia) pentru a mul\u0163umi celui care crezuse \u00een ei \u015fi \u00eei ajutase s\u0103 se realizeze.<\/p>\n

Considera educa\u0163ia extrem de important\u0103 pentru dezvoltarea fiec\u0103rui individ \u015fi \u00eempreun\u0103 cu colectivul de profesori din acea perioad\u0103 a oferit elevilor un \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt de calitate. Se vorbea peste tot de seriozitatea \u015fi calitatea muncii ce caracteriza colectivul de profesori de la \u015ecoala din P\u00e2ng\u0103ra\u0163i…Toate vizitele mari, la nivelul raionului \u015fi apoi ale jude\u0163ului, erau orientate c\u0103tre Scoal\u0103 din P\u00e2ng\u0103ra\u0163i pentru c\u0103 aici ini\u0163ia ac\u0163iuni noi \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi \u00een cel de organizare.<\/em> Era m\u00e2ndru de colectivul de profesori pe care \u00eel considera unit \u015fi harnic<\/em>. Colegii \u015fi \u015fcoala erau a dou\u0103 familie.<\/p>\n

Prin anii 1970, \u00eempreun\u0103 cu doamna profesoar\u0103 de muzic\u0103 Bistriceanu C, ini\u0163iaz\u0103 primul cor alc\u0103tuit cu gospodinele satului \u015fi aduce instructor de dansuri populare, form\u00e2nd dou\u0103 echipe de dansatori, una din b\u0103tr\u00e2nii locului \u015fi cealalt\u0103 din elevi. Spectacolele erau \u0163inute nu doar la Sala de festivit\u0103\u0163i a \u015fcolii, ci \u015fi \u00een alte localit\u0103\u0163i, cu alte ocazii cum ar fi, de exemplu, Ziua Muntelui Ceahl\u0103u.<\/p>\n

O parte dintre colegii mai tineri \u015fi-l vor aminti pentru sfaturile \u015fi \u00eendrum\u0103rile metodice extrem de competente \u015fi utile pe care le oferea dup\u0103 ce asista la ore, \u00een calitate de director. Mul\u0163i au afirmat c\u0103 la aceast\u0103 \u015fcoal\u0103 au \u00eenv\u0103\u0163at meserie.<\/p>\n

Dragostea de oameni \u015fi de locuri \u00eel determin\u0103 s\u0103 scrie prima MONOGRAFIE A COMUNEI P\u00c2NG\u0102RA\u0162I. Cuno\u015ftea fiecare cas\u0103 \u015fi pe fiecare locuitor, nu doar \u00een calitate de profesor, dar \u015fi pentru c\u0103 f\u0103cuse parte din diverse comitete \u015fi comisii, \u015fi mersese ani de zile cu recens\u0103m\u00e2ntul popula\u0163iei \u015fi al animalelor. Oamenii veneau des la el, s\u0103-i cear\u0103 un sfat sau ajutor \u015fi nu erau dezam\u0103gi\u0163i. \u015etia obiceiurile \u015fi tradi\u0163iile \u015fi avea rela\u0163ii de prietenie \u015fi respect cu gospodarii locului. Ini\u0163iase \u00een \u015fcoal\u0103 prima expozi\u0163ie \u2013 muzeu cu obiecte vechi \u015fi unelte, colectate sau donate de s\u0103teni, \u00eencuraja elevii s\u0103 adune proverbe, c\u00e2ntece b\u0103tr\u00e2ne\u015fti, zic\u0103tori \u015fi supersti\u0163ii specifice locului, care au fost scrise \u015fi expuse \u00een acea expozi\u0163ie \u2013 muzeu . Culegerea l\u0103sat\u0103 \u015fcolii P\u00e2ng\u0103ra\u0163i, la pensionare, a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 azi nepublicat\u0103, dar s-a \u015fi pierdut.<\/p>\n

\u00cen cei 36 de ani de activitate, domnul profesor Mircea Gheorghe devine model de d\u0103ruire profesional\u0103, cinste \u015fi corectitudine pentru \u00eentreaga comunitate. Autodidact fiind, \u00eei pl\u0103cea s\u0103 citeasc\u0103 c\u0103r\u0163i de filosofie \u015fi istorie. Era un om cult. De multe ori \u00een casa domniei sale, pe l\u00e2ng\u0103 pl\u0103cintele \u201epoale-n br\u00e2u\u201d ale doamnei Margareta, musafirii dezb\u0103teau probleme de filosofie, citeau din propriile crea\u0163ii literare, \u00eent\u00e2lnirile sem\u0103n\u00e2nd mai mult a cenacluri literare.<\/p>\n

Pasiunile sale au fost cititul, pescuitul \u015fi \u00eengrijirea trandafirilor.<\/p>\n

Le insufla elevilor \u00eencredere \u00een for\u0163ele proprii, \u00eencerca s\u0103 le arate c\u0103 dincolo de satul natal mai exist\u0103 o lume, la care pot ajunge prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u015fi comportare corespunz\u0103toare.<\/p>\n

A l\u0103sat \u00een urma lui genera\u0163ii de tineri care s\u0103 duc\u0103 mai departe setea lui de cunoa\u015ftere, \u00eencrederea \u00een om \u015fi capacitatea acestuia de a crea frumosul. Material, a l\u0103sat mai multe \u015fcoli dotate cu toate cele necesare procesului de \u00eenv\u0103\u0163are.<\/p>\n

CRONICA…DE FAMILIE \u015fi POVESTIRILE, l\u0103sate \u00een manuscris celor dou\u0103 fiice, sunt dovada grijii fa\u0163\u0103 de genera\u0163iile care \u00eei urmeaz\u0103 \u015fi a artei sale scriitorice\u015fti.<\/p>\n

Iat\u0103 cum \u015fi-l aminte\u015fte o fost\u0103 elev\u0103 din perioada 1949 \u2013 1952, \u015fi ea fiica a comunei P\u00e2ng\u0103ra\u0163i:<\/p>\n

Profesorul MIRCEA a fost, desigur, predestinat s\u0103 ajung\u0103 \u00een comuna Pangarati, pitoresc \u0163inut al V\u0103ii Bistri\u0163ei, unde au tr\u0103it \u015fi au muncit oameni adev\u0103ra\u0163i, ale c\u0103ror r\u0103d\u0103cini le-au marcat existen\u0163a.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ecoala din comun\u0103 Pangarati, impun\u0103toare, l-a primit c\u0103 pe un dar providen\u0163ial. <\/em><\/p>\n

Dac\u0103 \u00eel ascultai c\u00e2nd era la catedr\u0103, nu era greu s\u0103 consta\u0163i c\u0103 avea ceva anume, care \u00een mod miraculos, te atr\u0103gea spre farmecele matematicii, apoi te ajuta s\u0103 \u00een\u0163elegi tainele acestei \u015ftiin\u0163e, c\u0103 apoi s\u0103 fii prins c\u0103 de o vraja \u00een g\u0103sirea solu\u0163iilor dificile pentru probleme, uneori enigmatice.<\/em><\/p>\n

Participa cu \u00eentreag\u0103 expresie a fetei la predarea lec\u0163iilor \u015fi dialoga mereu cu elevii prezen\u0163i. Avea o privire p\u0103trunz\u0103toare, care tulbura \u015fi captiva \u00een acela\u015fi timp. <\/em><\/p>\n

Era \u00een stare s\u0103 ne arate c\u0103 \u201efrumosul\u201d se poate realiza \u015fi \u00een matematic\u0103 deoarece evita s\u0103 ne \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze \u00een mod sec formulele matematice, str\u0103duindu-se s\u0103 ne arate \u201efrumosul\u201d con\u0163inut \u00eentr-o formul\u0103. Expunerea era \u00eentotdeauna logic\u0103, clar\u0103, de un farmec f\u0103r\u0103 egal, pres\u0103rat\u0103 adesea cu observa\u0163ii utile. <\/em><\/p>\n

A fost bunul pedagog care \u00ee\u015fi \u00eenchin\u0103 toat\u0103 r\u00e2vna pentru a izb\u00e2ndi, pentru a se face \u00een\u0163eles \u00een t\u0103lm\u0103cirea matematicii, pentru c\u0103 apoi s\u0103 i se reverse pe chip mult\u0103 mul\u0163umire c\u00e2nd vedea c\u0103 trud\u0103 lui nu a fost zadarnic\u0103. M-am reg\u0103sit mereu printre cei care i-am transmis sentimentul unei munci \u00eemplinite. <\/em><\/p>\n

Personal, m-am apropiat cu timiditate de matematic\u0103, dar m-am sim\u0163it atras\u0103 cu adev\u0103rat de \u015ftiin\u0163ele exacte, din momentul \u00een care l-am cunoscut, \u00een mod fericit, pe profesorul Mircea. Aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire cu un om \u015fi profesor adev\u0103rat a fost hot\u0103r\u00e2toare pentru pa\u015fii pe care i-am f\u0103cut dup\u0103 absolvirea \u015ecolii de 7 clase din Pangarati \u015fi care mi-au schimbat \u00een mod hot\u0103r\u00e2tor destinul. <\/em><\/p>\n

A\u015fa mi-l amintesc pe profesorul Mircea, din perspectiva elevilor care au manifestat interes pentru \u00een\u0163elegerea legilor ce guvernau studiul matematicii \u015fi care reprezentau simbolul rela\u0163iei perfecte profesor-elev. <\/em><\/p>\n

Pentru to\u0163i cei care l-au cunoscut \u015fi apreciat, va r\u0103m\u00e2ne c\u0103 un model al datoriei \u00eemplinite!<\/em> Semneaz\u0103 M.A.<\/p>\n

 <\/p>\n

Aminte\u015fte-\u0163i \u015fi z\u00e2mbe\u015fte, aminte\u015fte-\u0163i \u015fi iart\u0103, sper\u0103 \u015fi iube\u015fte.<\/em><\/strong><\/p>\n

Mul\u0163umesc, Tat\u0103!<\/p>\n

 <\/p>\n

Sabina MIRCEA ST\u0102NESCU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen manuscrisul s\u0103u intitulat CRONIC\u0102 …DE FAMILIE, l\u0103sat mo\u015ftenire celor dou\u0103 fiice, profesorul Mircea Gheor\u00adghe scrie: \u201eSunt sintez\u0103 a doi bulg\u0103ri de p\u0103m\u00e2nt, rostogoli\u0163i spre Moldova, unul din Maramure\u015f (tata,) \u015fi cel\u0103lalt din Podi\u015ful Transilvaniei, de la Ro\u015fia Sibiului (mama)\u201d.…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,68],"tags":[],"class_list":["post-4862","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-188"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4862","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4862"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4862\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4864,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4862\/revisions\/4864"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4862"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4862"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4862"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}