![\"02-ap188-foto1.jpg\"](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2016\/06\/02-ap188-foto1.jpg.jpg\")
<\/a>\u00cen perioada 19-22 mai o delega\u0163ie a Sindicatului din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt Neam\u0163 s-a deplasat \u00een Republica Moldova, \u00eentr-un schimb de experien\u0163\u0103, de via\u0163\u0103 \u015fi de atitudine sindical\u0103, cu parteneri din Chi\u015fin\u0103u \u015fi din raionul Orhei. De fapt, dac\u0103 socotim c\u0103 dou\u0103 zile au fost pierdute pe drum, celelalte dou\u0103, de\u015fi aflate la sf\u00e2r\u015fit de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, au fost fructificate la maximum. Astfel nem\u0163enii au putut participa la deschiderea finalei Festivalului Republican al Crea\u0163iei Artistice a Angaja\u0163ilor Institu\u0163iilor Preuniversitare, au vizitat o gr\u0103dini\u0163\u0103, o \u015fcoal\u0103 din mediu rural \u015fi un liceu din cel urban, au avut o \u00eent\u00e2lnire de lucru la Consiliul municipal al Sindicatelor din Chi\u015fin\u0103u, au putut admira vestigiile Orheiului Vechi, sau urmele moldoveanului Donici \u2013 zis Alexandru \u00een Basarabia, \u015fi Alecu \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\nDar s-o lu\u0103m b\u0103be\u015fte.<\/p>\n
– Vineri, 20 mai, la Casa de Cultur\u0103 din Chi\u015fin\u0103u, am participat la deschiderea Festivalului Republican al Crea\u0163iei Artistice a Anga\u00adja\u0163ilor Institu\u0163iilor Preuniver\u00ad\u00adsitare, organizat de Federa\u0163ia Sindical\u0103 a Educa\u0163iei \u015fi \u015etiin\u0163ei din Moldova.<\/p>\n Aflat la ce-a de-a XV-a edi\u0163ie, festivalul a reunit cadre didactice din o serie de institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt selectate pentru etapa final\u0103, cea republican\u0103, a competi\u0163iei.<\/p>\n Spectacolul \u00een sine a confirmat lucruri pe care le \u015ftiam deja \u015fi din rezultatele excelente ale moldovenilor la Concursul Carl Czerny, desf\u0103\u015furat la Piatra-Neam\u0163. Interpre\u0163ii au fost profesioni\u015fti redutabili la toate capitolele \u2013 muzic\u0103, dans, declama\u0163ie \u2013 dovedind un nivel competitiv al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului artistic. Dincolo de aceasta, e de remarcat profunda implicare emo\u0163ional\u0103 a celor de pe scen\u0103, credin\u0163a, sinceritatea \u015fi lipsa de inhibi\u0163ie cu care transmit un puternic mesaj patriotic, \u00een cel mai pur sens al acestui cuv\u00e2nt.<\/p>\n – – La Gr\u0103dini\u0163a nr. 225 \u201eSpicu\u015for\u201d, suntem \u00eent\u00e2mpina\u0163i cu p\u00e2ine \u015fi sare de doamna director Alla Vasilache \u015fi o ceat\u0103 de plozi \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een costume na\u0163ionale, la fel ca educatoarele care \u00eei \u00eenso\u0163esc \u015fi-i \u00eendrum\u0103. Noi am \u00eent\u00e2rziat \u015fi gazdelor li s-a cam ofilit entuziasmul. Primim cu dragoste ur\u0103rile de bun venit ale \u0163\u00e2ncilor \u015fi o dregem fraterniz\u00e2nd pe baz\u0103 de pit\u0103 cu sare. Suntem cam mul\u0163i \u015ftirbi \u00een zon\u0103, \u015fi asta ne d\u0103 un sentiment de solidaritate. Vizit\u0103m apoi gr\u0103dini\u0163a. E, parc\u0103, o minune desprins\u0103 din pove\u015ftile fra\u0163ilor Grimm. Totul e structurat \u00een jurul unei gr\u0103dini luxuriante, cu plante exotice \u015fi flori mirobolante. \u015ei cu lumin\u0103, cu mult\u0103 lumin\u0103… Vizit\u0103m s\u0103lile de clas\u0103, de joac\u0103, de sport, dormitoarele… Totul e curat, totul e decorat cu bun gust, totul e pastelat, totul face ca magia copil\u0103riei s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o lumin\u0103 pentru tot restul vie\u0163ii…<\/p>\n \u00cen final ar trebui spus c\u0103 \u201eSpicu\u015for\u201d e cea mai mare gr\u0103dini\u0163\u0103 din Republica Moldova \u015fi c\u0103 peste o sut\u0103 de angaja\u0163i construiesc \u015fi vegheaz\u0103 aici viitorul a aproape 900 de pruncu\u015fori.<\/p>\n – S\u00e2mb\u0103t\u0103, 21 mai plec\u0103m devreme spre Orhei, av\u00e2nd ca \u00eenso\u0163itor pe domnul Simion Bo\u0163an, lider sindical al raionului cu pricina. Pe drum o recuper\u0103m \u015fi pe doamna Raisa \u0162urcanu, responsabil\u0103 cu treburile financiare. E S\u0103rb\u0103toarea Sfin\u0163ilor \u00cemp\u0103ra\u0163i Constan\u00adtin \u015fi Elena \u015fi, antrena\u0163i \u015fi dirija\u0163i de Gabriela Grigore, to\u0163i pasagerii le c\u00e2nt\u0103 \u201eMul\u0163i ani tr\u0103iasc\u0103\u201d celor s\u0103rb\u0103tori\u0163i. C\u00e2nt\u0103 \u015fi musafirii, c\u0103 nu-i bai. Dar c\u00e2nt\u0103 cam fals c\u0103-i pe uscat \u015fi, \u00een aceast\u0103 atmosfer\u0103, ajungem la Casa memorial\u0103 Alecu Donici (19 ianuarie 1806, Piatra-Bezin (ast\u0103zi comuna Donici) \u2013 21 ianuarie 1865, Piatra-Neam\u0163), poet fabulist rom\u00e2n basarabean. Casa veche de boier \u00eenst\u0103rit e bine \u00eentre\u0163inut\u0103, iar muzeul se str\u0103duie\u015fte s\u0103 puncteze o biografie nespectaculoas\u0103. \u00cen fond, Donici a abandonat o carier\u0103 militar\u0103 \u00eendoielnic\u0103 pentru una de fabulist mediocru, meritele sale fiind recunoscute mai mult pentru traduceri notabile din Kr\u00e2lov, Pu\u015fkin, Lermontov sau Antioh Cantemir (\u201eSatire\u201d, \u00eempreun\u0103 cu Constantin Negruzzi).<\/p>\n – M\u0103n\u0103stirea Curchi, o adev\u0103rat\u0103 bijuterie de arhitectur\u0103, ad\u0103poste\u015fte doar o m\u00e2n\u0103 de c\u0103lug\u0103ri, \u015fi are fixat\u0103 \u00een pisanie o istorie comun\u0103 mai tuturor a\u015fez\u0103mintelor monahale din Basarabia: Aceast\u0103 sf\u00e2nt\u0103 biseric\u0103 \u00eenchinat\u0103 sf\u00e2ntului ierarh Nicolae \u00eenceput\u0103 \u00een 1937 (N.R. \u00cen timpul ocupa\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti, carevas\u0103zic\u0103) a fost terminat\u0103 \u00een 1925 (dup\u0103 o stagnare a vie\u0163i monahale din 1952 p\u00e2n\u0103 \u00een 996) cu binecuv\u00e2ntarea \u00cePS Vladimir, mitropolit al Chi\u015fin\u0103ului \u015fi \u00eentregii Moldove… Ne \u00eenchin\u0103m \u015fi noi \u015fi ne mir\u0103m de ce afl\u0103m: pentru reconstruc\u0163ia bisericii tot poporul Moldovei a donat cel pu\u0163in contravaloarea unei zile de munc\u0103…<\/p>\n \u00cen drum c\u0103tre Chi\u015fin\u0103u vizit\u0103m Orheiul Vechi, dar mi s-a cam acrit de muzee. Cum mi s-a acrit \u015fi de albumul \u201eRaionul Orhei\u201d un c\u0103r\u0163oi elegant \u015fi frumos tip\u0103rit \u00een anul 2014, oferit cu generozitate de domnul Simion Bo\u0163an fiec\u0103rui membru al delega\u0163iei noastre. A trecut un sfert de secol de independen\u0163\u0103 \u015fi de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 oficial\u0103, dar \u00een cartea citat\u0103 (\u015fi cu siguran\u0163\u0103 \u015fi \u00een altele), \u00een istoria Moldovei se sare \u00een continuare din feudalism \u00een republic\u0103…<\/p>\n Acestuia \u00eei revine sarcina organiz\u0103rii nemijlocite a activit\u0103\u0163ii educa\u0163ionale \u00een cadrul CNSM \u015fi are ca obiectiv realizarea activit\u0103\u0163ilor necesare consolid\u0103rii mi\u015fc\u0103rii sindicale din \u0163ar\u0103 \u015fi a form\u0103rii unui efectiv cu convingeri sindicale ferme, pozi\u0163ie activ\u0103 \u015fi motiva\u0163ie puternic\u0103 de apartenen\u0163\u0103 la sindicat.<\/p>\n \u00cen scopul \u00eendeplinirii acestui deziderat, Institutul Muncii elaboreaz\u0103 programe de formare continu\u0103 a func\u0163ionarilor \u015fi activi\u015ftilor sindicali \u015fi a programelor tematice; acord\u0103 asisten\u0163\u0103 metodico-didactic\u0103 pentru desf\u0103\u015furarea procesului de formare la diferite niveluri; realizeaz\u0103 studii, sondaje sociologice, analize, cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u00een domenii de interes sindical etc. \u00centr-un cuv\u00e2nt, se face totul pentru a cre\u015fte impactul ac\u0163iunilor sindicale \u00een societate \u015fi a transforma instruirea sindical\u0103 \u00eentr-un proces educa\u0163ional modern \u015fi accesibil pentru toate categoriile efectivului sindical.<\/p>\n Institu\u0163ia mai dispune de numeroase s\u0103li de studiu, precum \u015fi de s\u0103li cu capacitatea de 15-250 de locuri pentru seminare, mese rotunde, conferin\u0163e interna\u0163ionale, simpozioane \u2013 dotate cu cea mai modern\u0103 tehnic\u0103 de comunicare \u2013 de la proiector \u015fi ecran de proiec\u0163ie, la calculatoare performante \u015fi echipament de traducere sincron\u0103.<\/p>\n Ne-am bucurat pentru c\u0103 am reg\u0103sit Chi\u015fin\u0103ul (personal, \u00eel \u015ftiu din 15 iunie 1990) mai curat, mai verde, mai derusificat. Ca mai toat\u0103, Moldova, de altfel. De fapt, \u201ederusificat\u201d e o glum\u0103, pentru c\u0103 din 36 de mijloace mass-media de pe pia\u0163a presei, doar \u015fase sunt \u00een limba rom\u00e2n\u0103. P\u0103stra\u0163i propor\u0163ia \u015fi o s\u0103 vede\u0163i cam \u00een ce m\u0103sur\u0103 KGB \u015fi pui\u015forii lui controleaz\u0103 via\u0163a politic\u0103, \u015fi nu numai, \u00een toat\u0103 Republica Moldova.<\/p>\n <\/p>\n Mircea ZAHARIA<\/p>\n <\/p>\n<\/a>\u00a0– Joi, 19 mai, dup\u0103 un drum vesel dar obositor, dup\u0103 traversarea civilizat\u0103 a Prutului, am fost \u00eent\u00e2mpina\u0163i la Chi\u015fin\u0103u, cu polite\u0163e nedisimulat\u0103 de dou\u0103 minunate amfitrioane: doamna Nadejda Lavric, vicepre\u015fedinte al Federa\u0163iei Sindicale a Educa\u0163iei \u015fi \u015etiin\u0163ei din Moldova \u015fi doamna Gabriela Zambitchi, specialist \u00een sectorul Organizare \u015fi administrare. Am c\u0103zut de acord cu detaliile programului viitor, am m\u00e2ncat \u015fi ne-am cazat. \u015ei am ciocnit \u015fi o cup\u0103 de vin, pentru c\u0103, se \u015ftie, vinul bun face prietenia bun\u0103. Chiar \u015fi c\u00e2nd ne \u0163inem de neamuri.<\/p>\n<\/a>Potrivit domnului Dumitru Ivanov, pre\u015fedintele Federa\u0163iei Sindicale a Educa\u0163iei \u015fi \u015etiin\u0163ei din Moldova, acest festival a devenit o frumoas\u0103 tradi\u0163ie care reune\u015fte an de an dasc\u0103li pasiona\u0163i de art\u0103 \u015fi frumos. Domnia sa a anun\u0163at prezen\u0163a \u00een sal\u0103 a delega\u0163iei colegilor de la Piatra-Neam\u0163 \u015fi a salutat prezen\u0163a rom\u00e2nilor la acest schimb de experien\u0163\u0103. Apoi a subliniat: Anul acesta, absolut toate raioanele sunt prezente \u00een Festivalul nostru. Asta ne une\u015fte. Asta ne permite s\u0103 afl\u0103m cine suntem \u015fi de unde am ap\u0103rut, asta ne permite s\u0103 ne reamintim c\u0103 suntem mari prieteni ai poeziei, c\u00e2ntecului \u015fi dansului. \u015ei asta ne d\u0103 puterea de a tr\u0103i \u015fi de a lucra bine \u00een continuare, p\u0103str\u00e2nd \u015fi transmi\u0163\u00e2nd mai departe portul, obiceiurile \u015fi tradi\u0163iile noastre. \u015ei cine dac\u0103 nu cadrul didactic, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul \u015fi profesorul pot face cel mai bine acest lucru?<\/p>\n<\/a> Ne-am deplasat apoi la Consiliul municipal al Sindicatelor din Chi\u015fin\u0103u, cu sediul \u00eentr-o cl\u0103dire construit\u0103 pe la 1800 \u2013 monument istoric cu acte \u00een regul\u0103 \u2013 dar bine recondi\u0163ionat\u0103 \u00een urm\u0103 cu opt ani. Gazdele, Margareta S\u00e2rbu, pre\u015fedinte \u015fi Oleg Ivanov, vicepre\u015fedinte, ne servesc cu pl\u0103cinte savuroase \u015fi informa\u0163ii consistente. La nivel de municipiu, exist\u0103 80 de institu\u0163ii preuniversitare afiliate (lipsesc doar una sau dou\u0103), num\u0103r\u00e2nd peste 16.500 de membri de sindicat. \u00ce\u015fi prezint\u0103 cu m\u00e2ndrie ealiz\u0103rile sindicale privind concediile, condi\u0163iile de promovare a directorilor, lupta pentru subven\u0163ionarea decent\u0103 a actului educa\u0163ional. Le spunem \u015fi noi pe ale noastre, dar ridic\u0103m din sprincean\u0103 c\u00e2nd afl\u0103m c\u0103 sunt subven\u0163iona\u0163i de Prim\u0103rie, care le deconteaz\u0103 utilit\u0103\u0163ile de \u00eentre\u0163inere \u015fi salariile. Altminteri sunt \u00een telefoane cu primarul Chirtoac\u0103, care ne-ar cam invita la un pahar de \u015fampanie, dac\u0103 n-ar avea nunt\u0103. \u015ei chiar are, dup\u0103 cum afl\u0103m din pres\u0103. S\u0103 fie \u00eentr-un ceas bun!<\/p>\n<\/a>Vedem apoi \u00een sala de spectacole o adev\u0103rat\u0103 demonstra\u0163ie de virtuozitate a copiilor \u015fi educatoarelor lor, un exerci\u0163iu de fantezie \u015fi improviza\u0163ie dezl\u0103n\u0163uit\u0103. Poezia, muzica, dansul, coregrafia, totul e sensibil, totul e frumos, totul vorbe\u015fte despre dragostea de \u0163ar\u0103: Leag\u0103nul meu e Moldova\/ Sufletul meu e Moldova\/ Dragostea mea e Moldova… Am surprins c\u00e2\u0163iva colegi l\u0103crim\u00e2nd pe ascuns \u015fi mi-am sim\u0163it \u015fi eu genele umede…<\/p>\n<\/a>– La gimnaziul \u201eIon Creang\u0103\u201d din satul Tele\u015feu, raionul Orhei ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 \u015fi ne salut\u0103 doamna director Tatiana Zubkova, \u00eenso\u0163it\u0103 de o alt\u0103 Tatian\u0103, lider de sindicat. Vizit\u0103m o \u015fcoal\u0103 construit\u0103 pentru 500 de elevi, un gimnaziu unde ast\u0103zi mai \u00eenva\u0163\u0103 vreo 130 de elevi sub \u00eendrumarea a 4 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u015fi 13 profesori. E s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u015fi \u015fcoala e pustie, totu\u015fi doi elevi frumo\u015fi \u015fi iste\u0163i au fost adu\u015fi de acas\u0103 ca s\u0103 ne salute \u015fi s\u0103 ne prezinte \u201emuzeul\u201d \u015fcolii. \u201ePrivim\u201d \u015fi col\u0163ul eroilor l\u0103ud\u00e2nd gazdele pentru ini\u0163iativ\u0103. Vizit\u0103m \u015fi biblioteca oferind un pachet consistent de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, apoi se schimb\u0103 coordonate \u015fi se fac proiecte comune.<\/p>\n<\/a>– Liceul \u201eAlecu Russo\u201d din Orhei ne seduce prin z\u00e2mbetul cald al doamnei director Lidia Hacina, dar \u015fi prin frumuse\u0163ea \u015fi cur\u0103\u0163enia institu\u0163iei. Construit\u0103 \u00een 1940, unitatea de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt a func\u0163ionat timp de \u015fase decenii ca \u015fcoal\u0103 medie de cultur\u0103 general\u0103, pentru ca dup\u0103 anul 2000 s\u0103 fie transformat\u0103\/reorganizat\u0103 \u00een Liceul Teoretic \u201eAlecu Russo\u201d. \u015ei se afl\u0103 aici impresionante dot\u0103ri tehnice: 36 s\u0103li de clas\u0103, 2 s\u0103li calculator, 2 ateliere, 3 s\u0103li de sport, o sal\u0103 de dans, o cantin\u0103 cu 240 de locuri, o bibliotec\u0103 ce peste 50.000 de volume… Sporim \u015fi noi aceast\u0103 zestre cu un pachet de c\u0103r\u0163i rom\u00e2ne\u015fti \u015fi, \u00een biroul directorial, se face schimb de date de contact pentru eventuale parteneriate viitoare.<\/p>\n<\/a>– \u00cen final v\u0103 oferim c\u00e2teva informa\u0163ii \u201eciupite\u201d de ici de colo despre o institu\u0163ie inexistent\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, dar care func\u0163ioneaz\u0103 cu succes la sindicali\u015ftii moldoveni: Institutul Muncii, un pilon esen\u0163ial al sistemului educa\u0163iei sindicale \u015fi form\u0103rii cadrelor sindicale a Confedera\u0163iei Na\u0163ionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM).<\/p>\n<\/a>Totodat\u0103 exist\u0103 aici un Centru medical consultativ diagnostic al Institutului \u2013 o institu\u0163ie medical\u0103 privat\u0103 fondat\u0103 de c\u0103tre CNSM, care este unic fondator \u015fi proprietar. Acesta are menirea de a acorda servicii de diagnosticare \u015fi consultan\u0163\u0103 medical\u0103 membrilor Sindicatelor \u015fi permite acordarea asis\u00adten\u00ad\u00ad\u00ad\u00ad\u0163ei medicale consultativ-curative \u00een domeniul medicinii interne \u015fi ima\u00adgisticii.<\/p>\n<\/a>O surpriz\u0103 pentru noi a fost s\u0103 afl\u0103m c\u0103 exist\u0103 \u015fi un hotel, proprietate a Institutului, dup\u0103 cum exist\u0103, la sediul central, un bar, un restaurant, o teras\u0103 \u015fi o Sal\u0103 Polivalent\u0103 chiar multifunc\u0163ional\u0103. A\u015fadar oaspe\u0163ii din Moldova sau de peste grani\u0163\u0103: elevi, profesori, sportivi, sindicali\u015fti din diverse domenii ale Confedera\u0163iei se pot bucura de mas\u0103 \u015fi cazare la pre\u0163uri rezonabile. Ne-am bucurat \u015fi noi de ospitalitatea \u015fi pitorescul locului; \u00eentruc\u00e2t eleganta \u201ePolivalent\u0103\u201d fusese \u00eenchiriat\u0103 pentru o nunt\u0103, vineri eara am putut admira \u00een toat\u0103 splendoarea ei feciorelnic\u0103 o m\u00e2ndre\u0163e de mireas\u0103, supl\u0103 \u015fi gra\u0163ioas\u0103. Nu mic\u0103 ne-a fost mirarea c\u00e2nd, la cina de s\u00e2mb\u0103t\u0103, aceea\u015fi m\u00e2ndre\u0163e s-a retras \u00eentr-un col\u0163 al restaurantului nostru pentru a al\u0103pta o frumuse\u0163e dodoloa\u0163\u0103, destul de vioaie \u015fi zgomotoas\u0103. Cum, cu toat\u0103 \u00eencrederea \u00een talentele \u015fi viteza moldovenilor, nimeni nu-i credea \u00een stare de o asemenea performan\u0163\u0103 pe tinerii \u00eensur\u0103\u0163ei, cineva din grup a remarcat c\u0103 lumea s-a stricat, iar mai toate doamnele, trecute bini\u015for de prima tinere\u0163e, au fost de acord.<\/p>\n<\/a>L\u0103s\u00e2nd \u015faga deoparte \u2013 \u00een fond s-au mai v\u0103zut mirese care al\u0103pteaz\u0103 \u2013 trebuie s\u0103 spunem c\u0103 periplul nostru moldav ne-a folosit \u015fi ne-a bucurat. Ne-a folosit pentru c\u0103 schimbul de idei \u015fi experien\u0163\u0103 a fost unul bogat \u015fi real, benefic pentru ambele p\u0103r\u0163i. Ne-a bucurat pentru c\u0103 am cunoscut oameni buni \u015fi calzi, inteligen\u0163i \u015fi optimi\u015fti, total d\u0103rui\u0163i muncii lor, profesori \u015fi educatori care \u00ee\u015fi iubesc p\u0103tima\u015f \u0163ara \u015fi \u015ftiu s\u0103 transmit\u0103 aceast\u0103 iubire…<\/p>\n<\/a>Dar ne-am bucurat \u015fi pentru c\u0103, chiar \u00een timpul vizitei noastre, Teatrul Na\u0163ional a reluat piesa \u201eCasa Mare\u201d a lui Ion Dru\u0163\u0103, montat\u0103 \u015fi de rom\u00e2nca Nicoleta Toia \u00een anul 1990 pe scena Teatrului \u201eMihai Eminescu\u201d din Chi\u015fin\u0103u, dar jucat\u0103 \u015fi la Piatra-Neam\u0163, la invita\u0163ia Teatrului Tineretului. \u015ei mai avem \u015fi alte bucurii comune, dar spa\u0163iul tipografic este limitat. Chiar \u015fi pentru redactorul \u2013 \u015fef al revistei.<\/p>\n