![\"14-ap189-foto1\"](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2016\/08\/14-ap189-foto1.jpg\")
<\/a><\/p>\nPe data de 5 iunie 1779 se n\u0103\u015ftea Gheorghe Laz\u0103r, pedagog, teolog \u015fi inginer rom\u00e2n, fondatorul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u00een limba na\u0163ional\u0103 din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, cel care, \u00een 1818, a \u00eenfiin\u0163at \u00een Bucure\u015fti prima \u015fcoal\u0103 cu predare \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u015fi anume \u015ecoala de la Sf\u00e2ntul Sava.<\/p>\n
Fiu de \u0163\u0103ran liber, Gheorghe Laz\u0103r a fost luat de mic \u00een casa baronului Samuel von Brukenthal. Remarc\u00e2ndu-i aptitudinea pentru studiu, baronul l-a trimis s\u0103 \u00eenve\u0163e la gimnaziile din Sibiu \u015fi Cluj, \u015fi apoi la Viena, unde a urmat studii superioare de filozofie, istorie \u015fi \u015ftiin\u0163e fizico-matematice. Ulterior a studiat \u015fi teologia. \u00centors \u00een Transilvania, la Sibiu, a fost hirotonit arhidiacon \u015fi a ob\u0163inut un post la \u015ecoala teologic\u0103 ortodox\u0103. A tradus \u00een limba rom\u00e2n\u0103 o serie de lucr\u0103ri didactice, printre care un manual de pedagogie. A intrat \u00een conflict cu episcopul Vasile Moga \u2013 un adept al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u00een limba slavon\u0103, care a \u00eempiedicat activitatea cultural\u0103 a lui Gheorghe Laz\u0103r, interzic\u00e2ndu-i tip\u0103rirea manualelor \u00een limba rom\u00e2n\u0103. \u00cen urma unui proces disciplinar, la sf\u00e2r\u015fitul anului 1815, guvernatorul Transilvaniei l-a destituit pe Gheorghe Laz\u0103r din func\u0163ie, pun\u00e2ndu-l sub supravegherea autorit\u0103\u0163ilor poli\u0163iene\u015fti. Acest fapt l-a determinat ca, \u00een 1816, s\u0103 treac\u0103 mun\u0163ii \u015fi s\u0103 se stabileasc\u0103 la Bucure\u015fti, unde \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat existen\u0163a mai \u00eent\u00e2i ca profesor particular.<\/p>\n
\u00cen \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, Gheorghe Laz\u0103r se manifest\u0103 ca promotor al ideii de \u00eenfiin\u0163are a unei \u015fcoli rom\u00e2ne\u015fti la cel mai \u00eenalt nivel \u015ftiin\u0163ific posibil pe atunci, \u00eentr-o vreme \u00een care \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul se desf\u0103\u015fura \u00een limba greac\u0103. Sprijinit de Iordache Golescu \u015fi Constantin B\u0103l\u0103ceanu, a trebuit s\u0103 duc\u0103 o munc\u0103 intens\u0103 cu cei care sus\u0163ineau c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 este prea s\u0103rac\u0103 pentru a exprima adev\u0103rurile \u015ftiin\u0163ei. La 24 martie 1818, ob\u0163in\u00e2nd aprobarea pentru \u00eenfiin\u0163area \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti, \u015fi-a \u00eenceput activitatea \u00eentr-un local impropriu din centrul capitalei, la Sf\u00e2ntul Sava. La \u00eenceput, elevii s\u0103i erau b\u0103ie\u0163i de mici meseria\u015fi, t\u00e2rgove\u0163i \u015fi dasc\u0103li, pentru c\u0103 odraslele boiere\u015fti frecventau \u00een continuare \u015fcoala greceasc\u0103. Noua institu\u0163ie a devenit cur\u00e2nd principalul focar de consolidare \u015fi difuzare a culturii rom\u00e2ne\u015fti. Din prima genera\u0163ie de elevi au f\u0103cut parte, printre al\u0163ii, Petrache Poenaru, Daniel Tomescu, Theodor Pallady, \u015fi Simion Marcovici.<\/p>\n
\u015ecoala de la Sf\u00e2ntul Sava este cel mai vechi institut educa\u0163ional din Bucure\u015fti cu predare \u00een limba rom\u00e2n\u0103, aici venind s\u0103 \u00eenve\u0163e \u015fi copii de pr\u0103v\u0103lia\u015fi, \u015fi copiii oamenilor de la marginea ora\u015fului, pe care Gheorghe Laz\u0103r i-a \u00eenv\u0103\u0163at cu dragoste tainele \u015ftiin\u0163elor matematice \u015fi ale filozofiei, \u00een limba lor matern\u0103. \u00cen timpul Revolu\u0163iei din 1821, Gheorghe Laz\u0103r \u015fi elevii s\u0103i au trecut de partea lui Tudor Vladimirescu, ajut\u00e2nd la fortificarea taberei de la Cotroceni \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u00e2ndu-i pe panduri s\u0103 m\u00e2nuiasc\u0103 armele \u015fi s\u0103 se apere.<\/p>\n
Colaborarea sa cu revolu\u0163ionarii i-a atras mai t\u00e2rziu persecu\u0163ia din partea autorit\u0103\u0163ilor. Gheorghe Laz\u0103r se \u00eentoarce bolnav \u00een satul natal, Avrig, unde se stinge din via\u0163\u0103, \u00een ziua de 17 septembrie 1823.<\/p>\n
Dup\u0103 semnifica\u0163ia zilei de na\u015ftere a dasc\u0103lului Gheorghe Laz\u0103r, \u00eentemeietorul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului modern rom\u00e2nesc, ziua de 5 iunie a fost aleas\u0103 drept Ziua \u00cenv\u0103\u0163\u0103torului, proiectul de lege privind instituirea acestei s\u0103rb\u0103tori fiind adoptat la 9 octombrie 2007. Aceast\u0103 dat\u0103 a fost stabilit\u0103 prin Legea nr. 289 din 29 octombrie 2007, manifestarea av\u00e2nd un caracter educa\u0163ional, na\u0163ional, apolitic \u015fi cultural.<\/p>\n
<\/p>\n
Irina NASTASIU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pe data de 5 iunie 1779 se n\u0103\u015ftea Gheorghe Laz\u0103r, pedagog, teolog \u015fi inginer rom\u00e2n, fondatorul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u00een limba na\u0163ional\u0103 din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, cel care, \u00een 1818, a \u00eenfiin\u0163at \u00een Bucure\u015fti prima \u015fcoal\u0103 cu predare \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u015fi…<\/p>\n