![\"Copyright-Constantin](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2016\/08\/14-ap190-foto1.jpg\")
<\/a>Copyright-Constantin Savin<\/p><\/div>\n
P\u00e2n\u0103 pe data de 23 iulie, la Agapia s-a desf\u0103\u015furat \u015ecoala de Var\u0103 a profesorilor de istorie din Rom\u00e2nia, eveniment organizat de Societatea de \u015etiin\u0163e Istorice din Rom\u00e2nia (S\u015eIR), Asocia\u0163ia Profesorilor de Istorie din Neam\u0163 (APIN) \u015fi Facultatea de Istorie \u015fi Filosofie a Universit\u0103\u0163ii Babe\u015f-Bolyai. Au fost pe metereze 50 de profesori din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul preuniversitar, doctoranzi, cercet\u0103tori din \u0163ar\u0103.<\/p>\n
Desf\u0103\u015furat\u0103 sub genericul \u201eModernitatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een secolele XIX \u2013 XXI. Proiecte de \u0163ar\u0103 \u2013 patrimoniu \u2013 istorie \u2013 educa\u0163ie\u201d, \u015ecoala de Var\u0103 \u015fi-a propus s\u0103 analizeze, \u00eentre altele, proiec\u0163iile \u015fi strategiile de dezvoltare ale rom\u00e2nilor \u015fi Rom\u00e2niei \u00een secolele XIX \u2013 XX, cum a fost construit\u0103 o identitate na\u0163ional\u0103 \u015fi care ar trebui s\u0103 fie direc\u0163ia de dezvoltare a Rom\u00e2niei. Participan\u0163ii au discutat \u015fi despre unele aspecte privitoare la istoria recent\u0103 a Republicii Moldova.<\/p>\n
De la aceast\u0103 manifestare nu au lipsit nici atelierele \u015fi dezbaterile care s-au aplecat asupra locului istoriei recente \u015fi istoriei locale \u00een manualele \u015fcolare de istorie sau asupra problemelor cu care se confrunt\u0103 ast\u0103zi disciplina Istorie \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul preuniversitar, subiecte aflate \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu tematica acestei \u015fcoli de var\u0103. Au participat: prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta \u2013 decan al Facult\u0103\u0163ii de Istorie \u015fi Filosofie, Universitatea \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201d, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, Universitatea din Bucure\u015fti, Facultatea de Istorie \u2013 pre\u015fedinte al S\u015eIR; prof. univ. dr. Toader Nicoar\u0103, director al \u015ecolii Doctorale \u201eIstorie. Civiliza\u0163ie. Cultur\u0103\u201d, Universitatea \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201d, Cluj-Napoca, prof. Elena Preda (ISJ Neam\u0163) \u015f.a.<\/p>\n
<\/p>\n
File din istoria Cur\u0163ii Domne\u015fti<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen urm\u0103 cu 519 ani, \u00een luna iulie a anului 1497, \u00eencepea construirea bisericii Cur\u0163ii Domne\u015fti, ctitorie a voievodului \u015etefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504). Dup\u0103 cum afl\u0103m din pisania-document a ctitoriei \u015ftefaniene, binecinstitorul \u015fi de Hristos iubitorul Io \u015etefan Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al \u0163\u0103rii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a \u00eenceput a zidi \u015fi a s\u0103v\u00e2r\u015fi acest hram \u00een numele Na\u015fterii cinstitului \u015fi sl\u0103vitului prooroc Ioan Botez\u0103torul \u015fi \u00cenaintemerg\u0103torul, \u00eentru rug\u0103 sie\u015fi \u015fi doamnei sale Maria \u015fi prea iubitului lor fiu Bogdan Voievod; care a \u00eenceput a zidi \u00een anul 7005 (1497) iulie 15 \u015fi s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit \u00een anul 7006 (1498) iar al domniei sale al 40 \u015fi doilea curg\u0103tor, luna noiemvrie 11 zile.<\/p>\n
A\u015fadar, biserica voievodal\u0103 a fost construit\u0103 \u00eentre anii 1497 \u2013 1498, \u00eentr-un timp record pentru vremurile actuale, adic\u0103 \u00eentr-un interval de un an \u015fi c\u00e2teva luni. \u00cen anul 1499 a urmat construirea turnului clopotni\u0163\u0103, care a func\u0163ionat o vreme \u015fi ca turn de straj\u0103.<\/p>\n
Prima atestare documentar\u0103 a Cur\u0163ii Domne\u015fti de la Piatra-Neam\u0163 apare \u00eentr-un document emis \u00een anul 1491, c\u00e2nd \u015etefan cel Mare face danie M\u0103n\u0103stirii Tazl\u0103u trei sate \u201ecare au fost din ocolul cur\u0163ilor noastre de la Piatra\u201d.<\/p>\n
Ast\u0103zi, din vechea Curte Domneasc\u0103 se mai p\u0103streaz\u0103 fragmente din latura sudic\u0103 a zidului de incint\u0103 \u015fi col\u0163ul de nord-vest al pivni\u0163elor palatului care cuprind o \u00eenc\u0103pere de acces, un coridor lung \u015fi patru galerii, aceste \u00eenc\u0103peri g\u0103zduind ast\u0103zi Muzeul \u201eCurtea Domneasc\u0103\u201d.<\/p>\n
<\/p>\n
Simpozionul Na\u0163ional de Cartofilie<\/p>\n
<\/p>\n
Edi\u0163ia din acest an a consemnat o dubl\u0103 aniversare: 135 de ani de la na\u015fterea marelui artist-fotograf Adolph A. Chevallier \u015fi 150 de ani ai Casei Regale din Rom\u00e2nia.<\/p>\n Startul simpozionului a fost dat pe 8 iulie, la Muzeul de Istorie \u015fi Arheologie din Piatra Neam\u0163, cu lansarea albumului-catalog \u201eChevallier \u2013 cronicarul foto al plaiurilor nem\u0163ene\u201d, de prof. Sergiu Marian G\u0103bureac, \u015fi prezentarea lucr\u0103rii \u201eManageri ai portului na\u0163ional. Familia Regal\u0103 a Rom\u00e2niei\u201d, de ing. Constantin Pa\u0163ilea. Meritul nostru, al nem\u0163enilor, este c\u0103 am reu\u015fit s\u0103-l scoatem pe Chevallier din conul de umbr\u0103 \u00een care intrase, mai ales c\u0103 este cel mai mare fotograf al Moldovei. Albumul, care con\u0163ine 3.000 de imagini, este pe DVD, pentru realizarea lui contribuind 30 de colec\u0163ionari. Lucrarea dedicat\u0103 Casei Regale con\u0163ine imagini \u015fi text despre portul popular rom\u00e2nesc \u015fi influen\u0163a lui \u00een lume, cu accent pe promotorii lui \u2013 membrii Casei Regale, a precizat Viorel Nicolau, amfitrionul manifest\u0103rii.<\/p>\n S\u00e2mb\u0103t\u0103, 9 iulie, pe terasa restaurantului Unic, a avut loc T\u00e2rgul colec\u0163ionarilor, cea mai atractiv\u0103 \u015fi mai spectaculoas\u0103 activitate a manifest\u0103rii, reunind cele mai diverse exponate, \u201ede la cutii de chibrituri la \u015ferve\u0163ele\u201d.<\/p>\n Duminic\u0103 a avut loc lansarea lucr\u0103rii \u201eAsocia\u0163ia Filateli\u015ftilor Neam\u0163. Exponat monografic\u201d \u015fi au fost oferite \u015fi diplomele Asocia\u0163iei Filateli\u015ftilor Neam\u0163 pentru anul 2016.<\/p>\n <\/p>\n \u201eDe la un r\u0103s\u0103rit la un apus de soare\u201d<\/p>\n <\/p>\n Pe 15 iulie 2016, de la ora 11,00, Muzeul Memorial \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d a g\u0103zduit \u00eent\u00e2lnirea elevilor din promo\u0163ia 1956, a \u015ecolii Medii de B\u0103ie\u0163i, Nr.1 din Piatra-Neam\u0163 (azi, Colegiul Na\u0163ional \u201ePetru Rare\u015f\u201d).<\/p>\n \u00cen cadrul acestei \u00eent\u00e2lnirii, dup\u0103 60 de ani, fo\u015ftii elevi au participat \u015fi la lansarea romanului \u201eDe la un r\u0103s\u0103rit la un apus de soare\u201d de Mihai Gh. En\u0103chescu, fost elev al prestigiosului liceu.<\/p>\n Mihai En\u0103chescu (n. 09.09.1899, Vidra, Crucea de Jos, Panciu Vrancea, \u2013 d. 20. 02. 1977 Piatra-Neam\u0163) a urmat Facultatea de Medicin\u0103 din Ia\u015fi \u015fi Sorbona, unde ob\u0163ine titlu de doctor \u00een medicin\u0103. Mai mul\u0163i ani a fost medic asistent la Institutul Medico-Biologic din Paris. \u00centors \u00een \u0163ar\u0103, a fost medic primar \u015fi a de\u0163inut func\u0163ia de director al Spitalului din Piatra-Neam\u0163. A publicat numeroase articole \u015fi studii de specialitate \u00een revistele de \u015ftiin\u0163e medicale din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n La manifestare a fost prezent \u015fi arh. Mihai-Gabriel En\u0103chescu care s-a ocupat de editarea \u015fi publicarea acestui roman (la Editura \u201eCetatea Doamnei, din Piatra-Neam\u0163), dup\u0103 ce a stat \u00een manuscris peste patru decenii.<\/p>\n Lansarea a avut loc sub egida \u201eSociet\u0103\u0163ii Scriitorilor din Jude\u0163ul Neam\u0163\u201d, iar prezentarea romanului a fost f\u0103cut\u0103 de dr. Cristian Livescu, editorul Viorel Nicolau \u015fi prof. Constantin Tom\u015fa.<\/p>\n <\/p>\n Lansare album Mircea R\u0103svan Ciac\u00e2ru<\/p>\n <\/p>\n Mircea R\u0103svan Ciac\u00e2ru s-a n\u0103scut la Cluj \u00een data de 9 iulie 1946. Urmeaz\u0103 cursurile Facult\u0103\u0163ii de Desen \u015fi Arte Plastice din cadrul Universit\u0103\u0163ii Timi\u015foara. Este membru al Uniunii Arti\u015ftilor Plastici din Rom\u00e2nia \u015fi activeaz\u0103 \u00een cadrul filialei Neam\u0163 din anul 1974. \u00ce\u015fi \u00eencepe cariera artistic\u0103 cu c\u00e2teva expozi\u0163ii personale la Piatra-Neam\u0163. \u00cen decursul carierei a deschis peste 20 de expozi\u0163ii personale \u00een Bucure\u015fti, Tel Aviv, Almere, Frankfurt pe Main, Piatra-Neam\u0163, Roman. Particip\u0103 la peste 80 de expozi\u0163ii de grup, saloane de art\u0103, bienale, tabere de pictur\u0103.<\/p>\n A fost ales \u201eArtistul anului 2015\u201d din cadrul filialei Neam\u0163 a UAP Rom\u00e2nia, a primit Premiul pentru Arta Plastica la Gala Culturii Nem\u0163ene \/ Superlativele Culturale ale anului 2015, a c\u00e2\u015ftigat Premiul I la Expozitia \u2013 concurs \u201eOmagiu pictorului Constantin Filimon\u201d, 2015 \u015fi i s-au acordat diplome de excelen\u0163\u0103 la numeroase expozi\u0163ii. Are lucr\u0103ri \u00een colec\u0163ii particulare din Olanda, Fran\u0163a, Rusia, Canada, Israel, Suedia, Italia \u015fi SUA.<\/p>\n <\/p>\n Invita\u0163ie la Biblioteca de vacan\u0163\u0103<\/p>\n <\/p>\n Copiii \u015fi tinerii nem\u0163eni sunt a\u015ftepta\u0163i, pe perioada verii, la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG. T. Kirileanu\u201d unde au parte de multe surprize pl\u0103cute, \u00een cadrul programului intitulat \u201eBiblioteca de vacan\u0163\u0103\u201d. Astfel, pe parcursul lunilor iulie \u015fi august, biblioteca organizeaz\u0103 ac\u0163iuni informativ-recreative pentru dezvoltarea personalit\u0103\u0163ii la v\u00e2rste mici, \u00een scopul form\u0103rii unor abilit\u0103\u0163i \u015fi deprinderi de lucru \u00een echip\u0103, dar \u015fi activit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163are prin joc.<\/p>\n Atelierele incluse \u00een program au \u00een vedere s\u0103 acopere o tematic\u0103 divers\u0103 (cluburi de lectur\u0103, ateliere-dezbatere: \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi cunoa\u015ftere, cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie european\u0103, drepturile copilului, ateliere handmade\/quilling, jocuri logice \u015fi distractive, educa\u0163ie rutier\u0103 \u015fi civic\u0103), destinate copiilor \u015fi tinerilor cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 6 \u015fi 13 ani.<\/p>\n Organizatorii activit\u0103\u0163ilor acestui proiect sunt Centrul de Informare Comunitar\u0103, Sec\u0163ia de carte pentru copii & Ludotec\u0103 \u201eIon Creang\u0103\u201d \u015fi Sec\u0163ia de arte, carte str\u0103in\u0103 \u015fi multimedia \u201eVictor Brauner\u201d din cadrul Bibliotecii Jude\u0163ene, cu sprijinul unora din partenerii tradi\u0163ionali (precum IPJ Neam\u0163), dar \u015fi cu cel al voluntarilor bibliotecii.<\/p>\n <\/p>\n La st\u00e2na tradi\u0163ional\u0103 din \u015etrandul Municipal<\/p>\n <\/p>\n Cursurile au avut loc la st\u00e2na tradi\u0163ional\u0103 din \u015etrandul Municipal \u00eentre orele 10 \u2013 14 (de luni p\u00e2n\u0103 joi), iar vinerea \u00een intervalul 10 \u2013 12. Pentru ziua de vineri, organizatorii \u015ecolii de var\u0103 au organizat, pentru seria care tocmai \u00ee\u015fi \u00eencheie activitatea, o excursie surpriz\u0103.<\/p>\n Costul fiec\u0103rei serii de cursuri a fost de 150 de lei, pentru cinci zile, fiecare serie de curs incluz\u00e2nd aproximativ 15 participan\u0163i.<\/p>\n Alte oferte ale \u015ecolii de Var\u0103 s-au adresat iubitorilor de dans popular \u015fi a celor de pictur\u0103 \u00een acuarel\u0103. Astfel, tot \u00een perioada 4 \u2013 29 iulie, la sala de dans a \u015ecolii Populare de Arte din Piatra-Neam\u0163, coordonatorii clasei de dans popular, Claudiu Luchian \u015fi Ion Luchian, au oferit lec\u0163ii gratuite de ini\u0163iere \u00een arta dansului popular.<\/p>\n <\/p>\n La T\u00e2rgu Neam\u0163, tab\u0103r\u0103 pentru olimpici din Basarabia<\/p>\n <\/p>\n<\/a>\u00cen perioada 8-10 iulie, Asociatia Filateli\u015ftilor Neam\u0163, Clubul Colec\u0163ionarilor Piatra- Neam\u0163 \u015fi Complexul Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163 au organizat cea de a 23-a edi\u0163ie a Simpozionului Na\u0163ional de Cartofilie.<\/p>\n<\/a>S\u00e2mb\u0103t\u0103, 9 iulie, la Muzeul de Art\u0103, a avut loc lansarea volumul de art\u0103 \u201eMircea R\u0103svan Ciac\u00e2ru \u2013 o marc\u0103 inconfundabil\u0103\u201d, recent ap\u0103rut la editura \u201eCetatea Doamnei\u201d din Piatra-Neam\u0163. Au vorbit despre album, \u015fi despre pictorul prezentat, criticii de art\u0103 Emil Nicolae \u015fi Lucian Strochi, profesorul \u015fi scriitorul Constantin Tom\u015fa \u015fi editorul Viorel Nicolau.<\/p>\n<\/a>Centrul pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d organizeaz\u0103, \u00een perioada 4 \u2013 29 iulie, cea de-a VIII-a edi\u0163ie a \u015ecolii de Var\u0103. Anul acesta, proiectul a avut un format nou, cursan\u0163ii urm\u00e2nd, pe par\u00adcursul celor patru serii, un circuit de cinci activit\u0103\u0163i practice, dup\u0103 urm\u0103torul program: curs de pictur\u0103\/desen\/grafic\u0103, curs de ol\u0103rit\/modelaj lut, hand made\/recycle art\/origami, confec\u0163ionare m\u0103\u015fti \u015fi aeromodelism.<\/p>\n