![\"22-ap192-foto1-jpg\"](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/22-ap192-foto1.jpg.jpg\")
<\/a>(\u2026) Profesoara, istoricul \u015fi publicistul Tereza Str\u0103tilescu, intelectual de mare rafinament \u015fi de mare rectitudine moral\u0103, a v\u0103zut lumina zilei \u00een Tarc\u0103u, la 13 aprilie 1864. Tat\u0103l, Gheorghe Str\u0103tilescu, era arenda\u015f al mo\u015fiei m\u0103n\u0103stire\u015fti Tarc\u0103u, descendent al unei familii de r\u0103ze\u015fi tutoveni, rec\u0103s\u0103torit cu Melania Fr\u00e9haut, fiica unor imigran\u0163i, tat\u0103l francez, mama italianc\u0103, ajun\u015fi \u00een Piatra Neam\u0163. De notat c\u0103 la acea vreme, \u00eena\u00adinte de reforma lui Cuza, \u00een Tarc\u0103u, domeniul forestier de pe st\u00e2nga apei era mo\u015fia Muntelui Athos, iar cel de pe dreapta apar\u0163inea M\u0103n\u0103stirii P\u00e2ng\u0103ra\u0163i.<\/p>\nStudiile primare le urmeaz\u0103 \u00een Tarc\u0103u, dup\u0103 care este mutat\u0103 la \u201eNotre Dame de Sion\u201d din Ia\u015fi, \u015fcoal\u0103 cu educa\u0163ie catolic\u0103. De aici a trecut la Institutul de Educa\u0163ie a Tinerelor Fete, condus de Emilia Humpel, sora lui Titu Maiorescu, absolvind cursurile \u00een anul 1883.<\/p>\n
Din motive materiale, mai av\u00e2nd \u00eenc\u0103 patru fra\u0163i, imediat dup\u0103 trecerea bacalaureatului, se \u00eencadreaz\u0103 suplinitoare \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, pred\u00e2nd la \u015ecoala normal\u0103, matematica \u015fi limba italian\u0103. Se \u00eenscrie apoi la Universitatea \u201eAl. I. Cuza\u201d unde urmeaz\u0103 istoria \u015fi filozofia, lu\u00e2ndu-\u015fi licen\u0163a \u00een anul 1887.<\/p>\n
Dup\u0103 licen\u0163\u0103 a concurat, f\u0103r\u0103 succes, pentru ocuparea unei catedre de filozofie sau istorie universal\u0103, posturile fiind, de fapt, v\u00e2ndute anticipat clientelei politice, dup\u0103 cele mai autentice reguli fanariote. Nu s-a l\u0103sat \u00eenvins\u0103, cum consemneaz\u0103 Gheorghe Baciu, unul din biografii s\u0103i, \u015fi, la un nou concurs, supravegheat cu grij\u0103 de Titu Maiorescu, reu\u015fe\u015fte cu media 9,33 \u00eenaintea a cinci concurente.<\/p>\n
Asta se \u00eent\u00e2mpla \u00een anul 1889, c\u00e2nd a fost titularizat\u0103 la \u201eExternatul de Fete\u201d din Ia\u015fi, care, \u00een 1905, avea s\u0103 devin\u0103 Liceul \u201eOltea Doamna\u201d, dup\u0103 numele mamei lui \u015etefan cel Mare, \u00een prezent, Colegiul \u201eMihai Eminescu\u201d. Pe l\u00e2ng\u0103 buna preg\u0103tire, cuno\u015ftea \u015fi \u015fapte limbi str\u0103ine, franceza, italiana, germana, engleza, rusa, s\u00e2rba \u015fi bulgara.<\/p>\n
V\u0103z\u00e2ndu-i seriozitatea \u015fi pasiunea pentru istorie, directoarea \u015fcolii insist\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 Take Ionescu, pe atunci ministrul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, pentru o burs\u0103 de studii \u00een Anglia; dup\u0103 al\u0163ii, plecarea s-ar datora propunerii lui A. D. Xenopol. Ob\u0163ine, \u00een 1893, bursa de studiu pentru un an, fiindu-i apoi prelungit\u0103 pentru \u00eenc\u0103 unul la interven\u0163ia lui Titu Maiorescu, cu condi\u0163ia ca \u00een Regatul Unit s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 problemele pedagogice \u015fi organizatorice ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rezervat fetelor.<\/p>\n
A\u015fa a ajuns la Universitatea Oxford, cea mai veche institu\u0163ie de profil din lumea anglo-saxon\u0103, a patra din lume dup\u0103 clasific\u0103rile actuale, de unde, vreme de doi ani, umbl\u00e2nd \u00een tot Regatul, inclusiv Sco\u0163ia, a reu\u015fit s\u0103 trimit\u0103 la Convorbiri Literare ale Junimii, articole cu tematica cerut\u0103 de condi\u0163iile bursei, dar \u015fi impresii de c\u0103l\u0103torie sub titlul de Scrisori din Anglia (1893-1894).<\/p>\n
Revine la catedr\u0103 \u00een 1896 unde continu\u0103 s\u0103-\u015fi fac\u0103 datoria cu prisosin\u0163\u0103, a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t, \u00een anul 1902, devine directoarea \u015fcolii la insisten\u0163ele lui Constantin Stere, cu toate c\u0103 avusese nu mai pu\u0163in de 16 concurente.<\/p>\n
Ca urmare a stagiului britanic, elaboreaz\u0103 \u015fi public\u0103 lucrarea, From Carpathian to Pindus, ap\u0103rut\u0103 la Londra \u00een 1906 scris\u0103, se spune, la cererea publicului britanic, dornic de a-i cunoa\u015fte pe rom\u00e2ni. Este o carte de istorie a Rom\u00e2niei \u00een care se ocup\u0103 \u015fi de vlahii de la sud de Dun\u0103re.<\/p>\n
Dup\u0103 cum se \u015ftie, exist\u0103 lucr\u0103ri de istorie care vorbesc de o popula\u0163ie de vlahi care ar fi migrat \u015fi spre nord, \u00een Tatra polonez\u0103. Se b\u0103nuie\u015fte, chiar, c\u0103 dintr-o asemenea a\u015fezare montan\u0103 de vlahi s-ar trage Papa Paul al II- lea, lucru care, se pare, n-a fost negat de Suveranul pontif. Lucrarea amintit\u0103 a concurat pentru premiul Academiei Rom\u00e2ne, dar a fost pe locul doi, premiul primindu-l Sextil Pu\u015fcariu, primul rector al Universit\u0103\u0163ii Daciei Superioare din Cluj, pentru o lucrare filologic\u0103. A fost recompensat\u0103, \u00eens\u0103, de-a lungul anilor, cu alte distinc\u0163ii, precum Medalia jubiliar\u0103 Carol I, precum \u015fi Premiul Bene Merenti clasa I \u015fi clasa a II-a.<\/p>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 preocup\u0103rile didactice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice, a fost deopotriv\u0103 \u015fi un fervent activist social. \u00cen primul r\u0103zboi mondial, \u00eempreun\u0103 cu elevele \u015fcolii, a lucrat \u00een spitalele cu r\u0103ni\u0163i din Ia\u015fi, st\u00e2nd la dispozi\u0163ia personalului de ordine \u015fi a celui sanitar.<\/p>\n
A fost directoare de \u015fcoal\u0103 vreme de 27 de ani, din 1902 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1929, fiind devotat\u0103 total acestei institu\u0163ii cu care \u015fi-a confundat via\u0163a, \u00eenc\u00e2t se vorbea \u00een Ia\u015fi de \u201e\u015ecoala Terezei Str\u0103tilescu de pe malul Tarc\u0103ului\u201d. Logodit\u0103, parc\u0103, cu \u015fcoala ei de suflet, \u201eOltea Doamna\u201d, se \u015ftie din epoc\u0103 refuzul cererii \u00een c\u0103s\u0103torie pe care i-o f\u0103cuse marele c\u0103rturar nem\u0163ean, Gheor\u00adghe Teodorescu Kirileanu. Mai mul\u0163i ani a condus revista Unire femeilor rom\u00e2ne, fondat\u0103 la 1909, unde a scris articole \u015fi studii de pedagogie \u015fi istorie cum sunt: \u00cen Bulgaria, Prin Basarabia, Istoricul Externatului de Fete din Ia\u015fi, Educa\u0163ia fizic\u0103, intelectual\u0103 \u015fi moral\u0103 \u015fi multe altele interes\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc.<\/p>\n
Ie\u015fit\u0103 la pensie, \u00een 1929, se retrage la sora sa Eleonora care tr\u0103ia \u00een Bucure\u015fti, unde, dup\u0103 numai doi ani, \u00een 1931, a trecut \u00een lumea umbrelor, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 nu numai o activitate prodigioas\u0103, ci \u015fi o frumoas\u0103 imagine \u015fi pre\u0163uire pe care i-au p\u0103strat-o contemporanii.<\/p>\n
Dac\u0103 posteritatea ar vrea s\u0103 \u00eenscrie pe frontispiciul acestui destin cuvintele ce-i sintetizeaz\u0103 via\u0163a, atunci a\u015f alege crezul poetului Pet\u00f6fi S\u00e1ndor: Eu vreau s\u0103 trec prin lume, nu s\u0103 m\u0103 strecor.<\/p>\n
<\/p>\n
Constantin GRASU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
(\u2026) Profesoara, istoricul \u015fi publicistul Tereza Str\u0103tilescu, intelectual de mare rafinament \u015fi de mare rectitudine moral\u0103, a v\u0103zut lumina zilei \u00een Tarc\u0103u, la 13 aprilie 1864. Tat\u0103l, Gheorghe Str\u0103tilescu, era arenda\u015f al mo\u015fiei m\u0103n\u0103stire\u015fti Tarc\u0103u, descendent al unei familii…<\/p>\n