<\/p>\n
Iadul este dezordinea, raiul e ordinea, spune un consacrat teolog. Tr\u0103im \u00eentr-o cultur\u0103, cea rom\u00e2n\u0103, a dezordinii. Sufocant\u0103. Nealeas\u0103. Fals idolatr\u0103. \u00centr-un interviu mai vechi, regretatul Alexandru Mu\u015fina spunea: \u201eAm fost \u015fi sunt \u00eempotriva unei sintagme absolut nefericite \u015fi cu efecte dezastruoase asupra spa\u0163iului cultural \u015fi literar rom\u00e2nesc, \u015fi anume, postmodernism rom\u00e2nesc: Nu ideea de postmodernism \u015fi de postmodernitate m\u0103 deranjeaz\u0103, ci aceast\u0103 construc\u0163ie hibrid\u0103 \u015fi, dup\u0103 p\u0103rerea mea, intelectualice\u015fte ridicol\u0103, de postmodernism rom\u00e2nesc. Dac\u0103 \u0163i-a\u015f spune, hai s\u0103 analiz\u0103m postmodernismul tadjic sau chirghiz, sau postmodernismul sudanez, bine\u00een\u0163eles c\u0103 ai r\u00e2de. Dar, c\u00e2nd spunem postmodernism rom\u00e2nesc suntem foarte m\u00e2ndri c\u0103 postmodernismul, care este ceva transna\u0163ional, exprim\u0103 o lume f\u0103r\u0103 na\u0163ionalism, cap\u0103t\u0103 acest atribut de rom\u00e2nesc, care ar fi deosebit de postmodernismul str\u0103in\u201d. \u00cen traducere ar fi vorba de o fudulire d\u00e2mbovi\u0163ean\u0103, logoreic\u0103 \u015fi sifonat\u0103, artificioas\u0103, decomplexat\u0103 nu prin \u201ecultivarea valorii\u201d ci prin excesul de etichete. Ca \u00eentr-un talcioc de mahala m\u0103rfurile literare sunt expuse concomitent pe aceea\u015fi tarab\u0103, f\u0103r\u0103 o minim\u0103 selec\u0163ie. Arta rom\u00e2neasc\u0103 seam\u0103n\u0103, p\u00e2n\u0103 la un punct, cu ora\u015fele noastre \u00een care, \u00een majoritatea cazurilor, mahalaua a ocupat, \u00eencet, sigur \u015fi centrul. \u00cen aceste condi\u0163ii un premiu Nobel ar arunca \u00eentreaga literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u00een haos. S-ar ridica fronturi \u00eempotriva \u201ef\u0103pta\u015fului\u201d, delimit\u0103ri, denun\u0163uri. Mu\u015furoiul cultural s-ar aprinde. Dac\u0103 (o) Ana Blandiana, (un) Nicolae Breban, (un) Mircea C\u0103rt\u0103rescu sau (un) Liviu Ioan Stoiciu, s\u0103 zicem, ar fi propu\u015fi la premiul Nobel, sunt convins c\u0103 pe adresa Academiei Suedeze s-ar \u00eenregistra o mul\u0163ime de \u201edenun\u0163uri\u201d la adresa \u201eimpostorilor\u201d. Confuzia persist\u0103 (\u015fi) pentru c\u0103 cititorul pare s\u0103 nu mai aib\u0103 nici un cuv\u00e2nt de spus. Nu vrea sau nu poate. Nu are despre ce s\u0103 se pronun\u0163e, sau a fost alungat din preajma c\u0103r\u0163ilor de esopismul c\u0103ldicel din alte vremuri. Nu mai are timp s\u0103 descifreze \u015farade, nici nu mai vrea. \u00cen \u201evreme de cium\u0103\u201d, dac\u0103 e s\u0103 relu\u0103m vechiul laitmotiv, s-a dovedit c\u0103 poezia e bun\u0103, totu\u015fi, doar ca text exorcizator. Am s\u0103 reiau \u015fi o \u201epoveste\u201d spus\u0103 de F\u0103nu\u015f Neagu, despre \u201eautoritatea\u201d lecturii \u015fi a scriitorului: \u201eM\u0103 obsedeaz\u0103 ideea (cumplit, devastator de enervant\u0103): c\u00e2t\u0103 inteligen\u0163\u0103, cinste \u015fi devotament cheltuim noi, scriitorii, pentru fiin\u0163a neamului? Pentru lume? \u2013 nici nu \u00eendr\u0103znesc s-o spun. \u00cent\u00e2lnindu-m\u0103 cu o doamn\u0103 \u00een jur de 40 de ani, mam\u0103 a doi copii, unul de 15 ani, cel\u0103lalt de 9 ani, am schimbat, dup\u0103 salutul de rigoare, obi\u015fnuitele banalit\u0103\u0163i: ce mai faci? cum o duci? etc. Doamna, pe care o \u015ftiu de pe c\u00e2nd era feti\u0163\u0103 \u00een scutece, m-a pus \u00een \u00eencurc\u0103tur\u0103 cu: \u2013 Tu ce mai scrii F\u0103nu\u015f? Nu \u015ftiu ce mi-a venit s\u0103 r\u0103spund tot cu o \u00eentrebare: \u2013Tu ce mai cite\u015fti, M?… \u2013 O, dar eu nu mai am c\u00e2nd s\u0103 citesc! So\u0163ul, tot timpul cu preten\u0163ii, copiii extrem de ocupa\u0163i, mama b\u0103tr\u00e2n\u0103… Am dus \u00eentrebarea mai departe: \u2013 Copiii t\u0103i ce citesc? R\u0103spuns: \u2013 Naiba s\u0103-i ia, nu citesc dec\u00e2t pl\u0103ti\u0163i, \u00een rest stau tot timpul la calculator. \u2013 \u00cei pl\u0103te\u015fti s\u0103 citeasc\u0103? am continuat. \u2013 Dou\u0103zeci mii ora de lectur\u0103. \u015ei nu-i pot re\u0163ine dec\u00e2t o or\u0103, una \u015fi jum\u0103tate! \u2013 Te cost\u0103, am calculat eu, cam 60.000 (\u015faizeci de mii) lei o partid\u0103 de lectur\u0103. \u2013 Noroc c\u0103 o fac numai o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103! Stau \u015fi zac asupra unei \u00eentreb\u0103ri: merit\u0103 s\u0103 mai duc romanul p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t? Nu mai vreau s\u0103 scriu. Nu mai vreau \u015fi gata. Nu mai vreau. Nu mai vreau s\u0103 urc muntele. \u015ei cred c\u0103 e dreptul meu (parafraz\u00e2ndu-l pe Delavrancea) s\u0103 nu mai vreau s\u0103 vreau. S\u0103 m\u0103 uit \u00een trecut \u015fi s\u0103 ridic din um\u0103r. S\u0103 m\u00e2r\u00e2i neputincios. \u015ei s\u0103 nu mai v\u0103d nimic \u00een viitor. Alt\u0103dat\u0103 m-a\u015f fi \u00eemb\u0103tat. Acum p\u00e2n\u0103 \u015fi be\u0163ia m\u0103 plictise\u015fte\u201d. \u00cen vremurile noastre, \u00eens\u0103, nimeni nu a demonstrat c\u0103 literatura ar mai fi bun\u0103 la ceva. \u015ecoala, ultima redut\u0103 a culturii, e mai nevolnic\u0103 dec\u00e2t un zid de lut forfecat de \u015foareci \u015fi v\u00e2nt. Fenomenul e nou? Nici pe departe. C. R\u0103dulescu-Motru, filosoful \u015fi moralistul, spunea pe la 1900, irit\u00e2ndu-i pe contemporani: \u201eB\u00e2rfa, insinuarea, intoxicarea, vorba \u00een doi peri sunt mai apreciate dec\u00e2t principialitatea, dec\u00e2t cinstea, dec\u00e2t adev\u0103rul\u2026 Pro\u015ftii \u00ee\u015fi dau cu p\u0103rerea despre cei de\u015ftep\u0163i \u2013 \u015fi dac\u0103 pot \u00eei \u00eenfund\u0103 \u2013, incul\u0163ii despre cei cul\u0163i \u2013 \u015fi nu ezit\u0103 s\u0103-i desconsidere. Cei lipsi\u0163i de bun sim\u0163 despre cei cu bun sim\u0163. Handicapa\u0163ii intelectual \u00ee\u015fi dau cu presupusul despre cei cu talent. \u00cen \u015fcoalele noastre \u015fi \u00een familii copiii nu \u00eenva\u0163\u0103 calea de a ajunge la adev\u0103r ci cum s\u0103 se fereasc\u0103 de \u015farpele cinstei. Invidia este motorul societ\u0103\u0163ii noastre\u2026\u201d. \u00cen anii din urm\u0103, parc\u0103 mai mult ca oric\u00e2nd, democra\u0163ia a devenit mediocra\u0163ie. Cred c\u0103 n-a\u015f fi spus lucrurile acestea mai bine, azi. Portretul artistului (la tinere\u0163e sau la senectute) \u00eentr-o pozi\u0163ie semi-autist\u0103, atent la sunetele artei sale, neatent la h\u0103rm\u0103laia din jur, ar putea fi reprezentativ pentru aceast\u0103 epoc\u0103, pentru mare parte din parcursul culturii rom\u00e2ne\u015fti. Pe acest fond, de supravie\u0163uire de azi pe m\u00e2ine, spun \u015fi eu ca al\u0163i \u00eenainta\u015fi c\u0103 tragediile lui Shakespeare sunt optimiste pe c\u00e2nd optimismul pro\u015ftilor e tragic.<\/p>\n
<\/p>\n
Adrian ALUI GHEORGHE<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Iadul este dezordinea, raiul e ordinea, spune un consacrat teolog. Tr\u0103im \u00eentr-o cultur\u0103, cea rom\u00e2n\u0103, a dezordinii. Sufocant\u0103. Nealeas\u0103. Fals idolatr\u0103. \u00centr-un interviu mai vechi, regretatul Alexandru Mu\u015fina spunea: \u201eAm fost \u015fi sunt \u00eempotriva unei sintagme absolut nefericite \u015fi…<\/p>\n