Care e visul unui absolvent de facultate? S\u0103 revin\u0103 la ba\u015ftin\u0103. S\u0103 pun\u0103 \u015fi el um\u0103rul la prop\u0103\u015firea cet\u0103\u0163ii sale. Ca exeget, pentru c\u0103 a devenit „cineva”. C\u0103 \u015fi ast\u0103zi conteaz\u0103 s\u0103 fii de\u015ftept, s\u0103 \u015ftii multe. Nu? Cine nu ar dori, de pild\u0103 s\u0103 revin\u0103 la liceul din adolescen\u0163\u0103, ca profesor? S\u0103 foloseasc\u0103 ramp\u0103 de lansare \u00een via\u0163\u0103, chiar „cimitirul tinere\u0163ii sale”, dup\u0103 expresia lui Bacovia. Numai c\u0103, aici, s\u0103 zicem Colegiul National „Petru Rare\u015f”, trebuie s\u0103 \u015ftii carte cu carul. S\u0103 ai clas\u0103. A\u015fa cum au avut la vremea lor ilu\u015ftrii mei profesori: Bor\u015f, Rotundu, Ceau\u015fu sau Pralea. C\u0103 nu \u00eentotdeauna premiantul clasei ajunge \u015fi dasc\u0103l cu har. Chiar dac\u0103 are trei facult\u0103\u0163i \u015fi dou\u0103 doctorate. Omul este m\u0103re\u0163 \u00een inten\u0163iile sale dar nu \u015fi \u00een realizarea lor. Aici se ascund tragedia \u015fi dezam\u0103girea. \u015ei atunci? Recomandabil pentru orice profesor este s\u0103 \u00eenceap\u0103 de jos. S\u0103 mearg\u0103 la \u0163ar\u0103, s\u0103 suflece m\u00eenecile \u015fi s\u0103 se afirme. C\u0103 \u015fi acolo sunt copii minuna\u0163i. G\u00eendesc comunist? Nici vorb\u0103. Recomand doar cum po\u0163i deveni un dasc\u0103l de marc\u0103.
\n \u00cen toamna lui’ 62, pe vremea lui Ghi\u0163\u0103 Dej, un t\u00een\u0103r absolvent de facultate \u015fi-a \u00eenceput cariera de profesor la \u015ec. gen. nr. 16 Piatra-Neamt. De fapt, \u00een comuna S\u0103vine\u015fti. A nu se confunda cu satul S\u0103vine\u015fti de pe Valea Muntelui, cuprins \u00eentre Galu \u015fi Dreptu. La acea vreme, comuna amintit\u0103 avea dou\u0103 \u015fcoli generale \u015fi dou\u0103 primare la Dumbrava Vale \u015fi Dumbrava Deal. \u015ecoal\u0103 general\u0103 din sat era condus\u0103 de \u00eenv. N. P\u00eerloag\u0103 \u015fi preg\u0103tea plozii \u0163\u0103ranilor din sat. Profii \u015fcolii semnau condica cu numele: Jora Niculina, S\u0103vinoiu Emilia, Brasat Gabriela, Rusu Adriana, Apetroaie Ionel, Galu Viorel, Zamfirescu Petru…To\u0163i dasc\u0103li de calibru.To\u0163i \u00ee\u015fi iubeau cu pasiune meseria. Unii, dup\u0103 ce \u015fi-au f\u0103cut datoria, au plecat \u00eentr-o lume mai bun\u0103 \u015fi mai dreapt\u0103. A doua \u015fcoal\u0103 generala era \u00een Colonie, avea \u00een frunte pe Doamna C\u00eerl\u0103nescu \u015fi preg\u0103tea fiii muncitorilor veni\u0163i din toate col\u0163urile \u0163\u0103rii la uzina. Ace\u015ftia locuiau \u00een bar\u0103ci \u015fi vile ridicate de „bandi\u0163ii de comuni\u015fti”. \u00centre cele dou\u0103 \u015fcoli generale erau \u015fi adversit\u0103\u0163i, dar nu de natura antagonic\u0103. De pild\u0103, elevii din Colonie aveau \u015fi mai au \u00eenc\u0103 o superb\u0103 sala de gimnastic\u0103, \u00een timp ce „t\u0103ranii” f\u0103ceau sportul pe toloac\u0103. Elevii din \u015fantier se \u00eenc\u0103lzeau la calorifere, ceilal\u0163i cu c\u0103rbuni. Dar c\u00eend dragostea de carte e mare, astea sunt fleacuri.
\n La \u0163ar\u0103 viata nu-i un c\u00eemp de roze. Fiul de peizan \u00eentelegea bine acest lucru de cum deschidea ochii. Observ\u0103 din pruncie c\u0103 via\u0163a e aspr\u0103, e dur\u0103.Te poate strivi oric\u00eend. \u015ei mai pricepea ceva: nimeni nu ofer\u0103 pe tava existen\u0163a material\u0103. Ca s\u0103 supravie\u0163uie\u015fti trebuie s\u0103 pui burta pe carte \u015fi ciolanul la munc\u0103. S\u0103 pr\u0103\u015fe\u015fti pe ogorul p\u0103rin\u0163ilor \u015fi s\u0103 str\u0103luce\u015fti la \u015fcoal\u0103. \u015ei mul\u0163i au \u00een\u0163eles acest lucru. S-au salvat. A\u015fa au ajuns puii de \u0163\u0103r\u0103ni din S\u0103vine\u015fti \u00een zenitul recunoa\u015fterii na\u0163ionale. Pilde? Un fiu al satului a ocupat de dou\u0103 ori jil\u0163ul cel mai r\u00eevnit de la I.S.J.Neam\u0163. Dup\u0103 inspectorii generali Iosif Francis Gille \u015fi Dorina Drexler. \u00centre anii 1994 \u2013 2000 \u015fi 2007- 2008. O alt\u0103 s\u0103vine\u015fteanc\u0103 cu admira\u0163ie pentru Mendeleev pred\u0103 \u015fi ast\u0103zi chimia la Colegiul National „Petru Rare\u015f”. Paradoxal, fiii \u015fi fiicele plugarilor, pluta\u015filor de alt\u0103dat\u0103 au \u00eembr\u0103cat \u015fi halatul de medic. Au rostit jur\u0103m\u00eentul lui Hiprocrate. Unul dintre ei a ocupat func\u0163ia de director al Spitalului Jude\u0163ean Neam\u0163. So\u0163ia dumnealui, cardiolog, de\u015fi nu „monteaz\u0103” inimi noi, precum Barnard c\u00eendva, alin\u0103 suferin\u0163ele bolnavilor cu probleme la „ceas”. Centrele universitare din Ia\u015fi \u015fi Bucure\u015fti au si ele profi cu \u015ftampil\u0103 „Made \u00een S\u0103vine\u015fti”. To\u0163i primarii comunei sunt fiii satului. P\u00een\u0103 \u015fi Viespea Dida a „\u015ftuduit”, vorba celebrului pedagog Marius Chicos Rostogan, tot la S\u0103vine\u015fti. \u015ei ea a trecut prin clasa Doamnei, silabisind s\u00eerguincios: „o-i”-oi \u015fi „bo-i \u201c-boi. Nimeni n-a b\u0103nuit la acele vremi c\u0103 va fi at\u00eet de „veninoas\u0103”. Evident, cu acul. De la distan\u0163\u0103, jum\u0103tate de secol, amintirile au parfum. Impresioneaz\u0103. Eroii lor par nemaipomeni\u0163i. Nu fi\u0163i ofusca\u0163i pe pu\u015ftanii de \u015fcoal\u0103 de azi. Ei cresc a\u015fa cum sunt educa\u0163i. Punct!<\/p>\n
Dumitru RUSU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Care e visul unui absolvent de facultate? S\u0103 revin\u0103 la ba\u015ftin\u0103. S\u0103 pun\u0103 \u015fi el um\u0103rul la prop\u0103\u015firea cet\u0103\u0163ii sale. Ca exeget, pentru c\u0103 a devenit „cineva”. C\u0103 \u015fi ast\u0103zi conteaz\u0103 s\u0103 fii de\u015ftept, s\u0103 \u015ftii multe. Nu? Cine nu…<\/p>\n