De c\u00e2nd e \u015fcoala \u015fcoal\u0103, se inoveaz\u0103 mereu \u00een didactic\u0103. Din nevoia de sporire permanent\u0103 a eficien\u0163ei \u00een institu\u0163ia \u015fcolar\u0103, mai \u00eent\u00e2i empiric, apoi cu \u015ftaif \u015ftiin\u0163ific, se studiaz\u0103, se experimenteaz\u0103, se inoveaz\u0103 \u00een raporturile dasc\u0103lului cu ucenicul \u015fi ale elevului cu avantajele, dezavantajele \u015fi constr\u00e2ngerile diverselor chipuri ale \u015fcolii.<\/p>\n
O istorie a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului este la fel de plin\u0103 de evenimente \u015fi la fel de palpitant\u0103 ca istoria cea mare, a victoriilor \u015fi a \u00eenfr\u00e2ngerilor omului, \u00een lupta sa pentru idealuri mereu mai \u00eenalte \u015fi mai dificil de atins. C\u0103ci, la urma-urmei, chiar \u015fi truda pentru o bucat\u0103 de p\u00e2ine, pe care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 nu o ai \u015fi s\u0103 o dore\u015fti, este o lupt\u0103 pentru un ideal. Prin urmare, nu mi-am propus s\u0103 trec \u00een revist\u0103, nici m\u0103car rezumativ, istoria milenar\u0103 a raporturilor \u00eentre formatori \u015fi subiectul muncii lor, modesta mea \u00eencercare oprindu-se la tentativa de a povesti cum mor \u00een epoca noastr\u0103 unele inova\u0163ii necesare.<\/p>\n
\u00cen acest scop, voi aminti c\u0103, \u00een raporturile \u00eentre dasc\u0103l \u015fi ucenic, exist\u0103 o lupt\u0103, tot milenar\u0103, \u00eentre vechi \u015fi nou. Dar nu totdeauna ce-i vechi este r\u0103u \u015fi nici noul nu e, obligatoriu, o marc\u0103 a binelui. Din fericire, ereticii \u015fcolii nu au fost ar\u015fi pe rug. Dar nici bine nu le-a fost.<\/p>\n
Sunt incomodat, referindu-m\u0103 chiar \u015fi la un trecut nu prea dep\u0103rtat, de introducerea n\u0103valnic\u0103 \u015fi adesea inutil\u0103 a unor denumiri noi, de la re\u00eenviatele latine p\u00e2n\u0103 la cele cool, engleze\u015fti, pentru ni\u015fte realit\u0103\u0163i multiseculare, deci vechi, altfel botezate \u00een anii c\u00e2nd m\u0103 preocupau aproape maladiv c\u0103ile de eficientizare a \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti, o boal\u0103 de care vinova\u0163i au fost aproape to\u0163i dasc\u0103lii mei, \u00eendr\u0103gi\u0163i (Cei mai mul\u0163i.) sau detesta\u0163i (De fapt numai doi.), \u00eencep\u00e2nd cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarea din clasele primare \u015fi termin\u00e2nd cu eminentul pedagog Virgiliu Radulian, fost director al Liceului din Bicaz \u00eentre anii 1958 \u2013 1963.<\/p>\n
Moda neologismelor sonore \u015fi invazia formelor f\u0103r\u0103 de fond nu sunt numai suferin\u0163e ale \u015fcolii, ci ale \u00eentregii deveniri rom\u00e2ne\u015fti, \u015fi a fost observat\u0103 de Titu Maiorescu \u00eenc\u0103 din veacul al XIX-lea.<\/p>\n
Un exemplu banal din graiul actual: De cum ne oprim la cuv\u00e2ntul \u201edemocra\u0163ie\u201d, aplicat automat pe societatea noastr\u0103 contemporan\u0103, b\u0103g\u0103m de seam\u0103 (sau, mai ales, nu) c\u0103 folosim un termen fals. Dac\u0103 admitem sensul vechi, exact, al cuv\u00e2ntului, avem \u00een vedere \u201eputerea demosului\u201d, crea\u0163ie a Atenei antice, adic\u0103 doar puterea atenienilor din \u201edemos\u201d, ci nu a tuturor tr\u0103itorilor, fiind exclu\u015fi meteci \u015fi sclavii. Prin urmare, folosirea vocabulei \u201edemocra\u0163ie\u201d pentru lumea de acum este eronat\u0103. Dar ca figur\u0103 de stil ar merge …<\/p>\n
A\u015fa \u015fi \u00een didactic\u0103. Repugn\u00e2ndu-mi barbarismele, voi folosi \u00een cele ce urmeaz\u0103 termenii valabili \u00een deceniul al \u015faptelea din secolul trecut, chiar \u015fi pentru realit\u0103\u0163i mo\u015ftenite \u015fi numite azi altfel. Probabil c\u0103 va trebui s\u0103 pun un glosar la sf\u00e2r\u015fitul acestor r\u00e2nduri. R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut. De gustibus \u2026<\/p>\n
\u00cen sintez\u0103, pentru amintita rela\u0163ie \u00eentre formator \u015fi subiectul muncii sale, sunt de observat c\u00e2teva scheme universale: a. Un elev, un formator (pedagog, guvernant\u0103 etc.). b. Un elev, mai mul\u0163i formatori (profesori). c. Mai mul\u0163i elevi, un formator (educator sau \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor). d. Mai mul\u0163i elevi, mai mul\u0163i formatori (profesori).<\/p>\n
\u00cen epoca noastr\u0103, din cauze bine cunoscute, s-a generalizat institu\u0163ia \u015fcolar\u0103 \u00een care elevii sunt grupa\u0163i \u00een mici colectivit\u0103\u0163i (s\u0103 le numim grupe ori clase), conduse, potrivit treptelor de formare, de c\u0103tre educatoare \u00een gr\u0103dini\u0163e, de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u00een \u015fcoala primar\u0103 \u015fi de profesori, \u00een gimnaziu \u015fi liceu.<\/p>\n
Mecanismul este simplu. Un grup de copii\/adolescen\u0163i de aceea\u015fi v\u00e2rst\u0103; o \u00eenc\u0103pere \u00een care ei \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea, c\u00e2te 4-6 ore pe zi, cinci zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, de-a lungul unui an sau mai multor ani \u015fcolari; unul sau mai mul\u0163i formatori, care intr\u0103 succesiv \u00een clas\u0103, dup\u0103 un orar, cu sau f\u0103r\u0103 de materiale auxiliare asupra lor, \u015fi realizeaz\u0103, dup\u0103 posibilit\u0103\u0163i, activitatea formativ\u0103 (dar mai ales informativ\u0103).<\/p>\n
Nu e un secret pentru dasc\u0103li c\u0103, dincolo de avantaje, acest mecanism str\u0103vechi are nenum\u0103rate hibe. Poate c\u0103 o singur\u0103 disciplin\u0103, matematica, excesiv dominant\u0103 \u00een zilele noastre, este oarecum satisf\u0103cut\u0103, fiindc\u0103 \u00ee\u015fi rezolv\u0103 aproape toate sarcinile informativ\/formative doar cu tabla neagr\u0103 \u015fi cu creta sau cu substitutele noi, electronice, ale acestor unelte arhaice.<\/p>\n
Pentru observatorul de bun sim\u0163 se ivesc \u00eens\u0103 multe nedumeriri. Iat\u0103 c\u00e2teva, ap\u0103rute \u00eenc\u0103 din primii mei ani de munc\u0103 \u015fi intensificate p\u00e2n\u0103 la obsesie \u00een vremea c\u00e2nd am condus liceul din Bicaz \u015fi \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n
Lec\u0163iile de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u015fi universal\u0103 \u00een s\u0103li lipsite de biblioteci adecvate, bogate, \u015fi f\u0103r\u0103 de aparatur\u0103 fono-video de ultim\u0103 genera\u0163ie? Caragiale f\u0103r\u0103 de proiec\u0163ii cu capodoperele sale, interpretate de gigan\u0163ii teatrului rom\u00e2nesc? Dar uria\u015ful Shakespeare?<\/p>\n
Limbile str\u0103ine f\u0103r\u0103 de laboratoare fonice, plurivalente?<\/p>\n
Lec\u0163iile de biologie, fizic\u0103, chimie, geologie, astronomie etc. \u0163inute \u00een clas\u0103, nu \u00een laboratoarele de profil, cu ve\u015fnicele \u015fi arhaicele expuneri, realizate cu mai mult sau mai pu\u0163in talent retoric, agrementate arar cu unele aplica\u0163ii, pu\u0163ine la num\u0103r?<\/p>\n
Lec\u0163iile de muzic\u0103 f\u0103r\u0103 de instrumentele muzicale necesare \u015fi f\u0103r\u0103 aparatura audio-video? Profesorul de muzic\u0103 vorbe\u015fte despre capodoperele lui Verdi \u015fi nu poate proiecta pe ecran larg scene din \u201eAida\u201d?<\/p>\n
Geografia doar cu o hart\u0103 aninat\u0103 \u00een cui, \u00een fa\u0163a clasei? Istoria f\u0103r\u0103 de bog\u0103\u0163ia ilustrativ\u0103, audio-video, aflat\u0103 la discre\u0163ie \u00een filmografia na\u0163ional\u0103 \u015fi mondial\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 de o bibliotec\u0103 bine \u00eenzestrat\u0103?<\/p>\n
La aceste \u00eentreb\u0103ri, \u015fcoala clasic\u0103 d\u0103 r\u0103spunsuri total neconving\u0103toare. Sau nici un r\u0103spuns.<\/p>\n
Ideea de a \u00eenlocui cu alt\u0103 structur\u0103 tipul de \u015fcoal\u0103 \u201eclasic\u0103\u201d, organizat\u0103 doar \u00een s\u0103li de clas\u0103, cu elevi, profesor, tabl\u0103 \u015fi cret\u0103, de a pune \u00een loc un alt chip de organizare a vie\u0163ii \u015fi muncii elevilor \u015fi dasc\u0103lilor, mult mai eficient, poate chiar revolu\u0163ionar, s-a n\u0103scut treptat, \u00een ani lungi de medita\u0163ie, de lecturi (unele clandestine \u00een acea vreme) \u015fi de studiere direct\u0103 a nout\u0103\u0163ilor \u00een didactic\u0103 din \u0163\u0103rile occidentale avansate, mai ales \u00een Fran\u0163a, Finlanda, Germania \u015fi Elve\u0163ia.<\/p>\n
A\u015fa s-a conturat proiectul pentru ceea ce am numit a fi \u201e\u015ecoala cu cabinete pe specialit\u0103\u0163i, pentru fiecare profesor, cu laboratoare \u015fi ateliere\u201d, proiect realizat la Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra Neam\u0163, \u00een anii 1970-1976.<\/p>\n
Trebuie s\u0103 men\u0163ionez de la \u00eenceput c\u0103 proiectul a fost g\u00e2ndit \u00een am\u0103nunt, pentru gimnaziu \u015fi liceu, la Bicaz, ca succesor al unui alt proiect \u00eendr\u0103zne\u0163, ini\u0163iat \u015fi aplicat \u00eencep\u00e2nd cu anul 1963, cu deosebit succes, tot la Bicaz, \u015fi anume \u201eIntroducerea treptat\u0103 a profesorilor de diferite specialit\u0103\u0163i, \u00een locul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor, \u00een clasele primare\u201d.<\/p>\n
O institu\u0163ie care cuprindea clasele primare, gimnaziul \u015fi liceul (de preferat), cum era cea de la Bicaz, ar fi fost ideal\u0103 pentru noul experiment, pe c\u00e2t de \u00eendr\u0103zne\u0163 (primul de acest fel \u00een Rom\u00e2nia), tot pe at\u00e2ta de dificil, din multe puncte de vedere. Dincolo de dorin\u0163a corpului didactic bic\u0103zean de a pune \u00een practic\u0103 proiectul, organizarea func\u0163ional\u0103 a \u00eentregului mecanism al \u015fcolii \u015fi mai ales \u00eenzestrarea material\u0103 costisitoare puneau uria\u015fe probleme unui or\u0103\u015fel cu posibilit\u0103\u0163i financiare \u015fi locative foarte limitate. Eram totu\u015fi pe punctul de a \u00eencepe preg\u0103tirile necesare \u015fi direc\u0163ia fabricii de ciment din localitate promitea s\u0103 ne dea sprijinul necesar, cum f\u0103cuse totdeauna.<\/p>\n
Numai c\u0103, surprinz\u0103tor, \u00een diminea\u0163a zilei de 13 iunie 1969, potrivit manierelor nu tocmai prietenoase ale vremii, am fost invitat la conducerea jude\u0163ului \u015fi, dup\u0103 o convorbire spartan\u0103 de zece minute (\u00een care timp, cred c\u0103 am rostit doar zece cuvinte) cu profesorul doctor Constantin Pot\u00e2ng\u0103, diriguitorul politic al culturii nem\u0163ene, cu profesorul Dumitru B\u00e2rl\u0103deanu, vicepre\u015fedinte de jude\u0163, \u015fi cu Jean Cr\u0103ciun, inspectorul \u015fcolar general, sunt numit pe loc director la \u201ePetru Rare\u015f\u201d, liceu cu o istorie bogat\u0103, care \u00een acel an s\u0103rb\u0103torea un secol de la \u00eenfiin\u0163are.<\/p>\n
Obliga\u0163iile numeroase, c\u00e2teva luni pentru organizare, apoi desf\u0103\u015furarea \u015fi protocolul \u00eenalt, impuse de s\u0103rb\u0103torirea centenarului, nu-mi d\u0103deau timp \u015fi loc pentru inova\u0163ii didactice. Dar, ne\u015ftiut de colegii de cancelarie, \u00een acele condi\u0163ii dificile, (anul \u015fcolar 1969-1970), am studiat temeinic mediul uman \u015fi material \u00een care trebuia s\u0103 lucrez, condi\u0163iile complicate \u00een care puteam ori nu puteam implementa planul ambi\u0163ios pomenit mai \u00eena\u00adinte.<\/p>\n
Pe c\u00e2t de ispititoare \u015fi chiar conving\u0103toare era compozi\u0163ia excelent\u0103 a corpului didactic, alc\u0103tuit din profesori de elit\u0103, cu bun\u0103 experien\u0163\u0103 \u00een munc\u0103, tot pe at\u00e2t de \u00eengrijor\u0103toare erau condi\u0163iile potrivnice, organizatorice \u015fi materiale, \u00een care func\u0163iona liceul.<\/p>\n
Faptul c\u0103 profesorii, alerg\u00e2nd \u00een pauzele dintre lec\u0163ii, plimbau cataloagele prin ora\u015f, era doar una dintre dificult\u0103\u0163ile minore, mai mult pitore\u015fti \u015fi quasiumoristice dec\u00e2t de structur\u0103 serioas\u0103 a muncii noastre.<\/p>\n
Pe scurt, \u015fcoala func\u0163iona cu clase liceale, sem\u0103nate \u00een patru localuri, \u015fi dispunea doar de un laborator vechi, pentru fizic\u0103, \u015fi unul improvizat, pentru chimie. De aici trebuia s\u0103 pornim, adic\u0103, din punctul de vedere material \u015fi organizatoric, aproape de la zero.<\/p>\n
(Va urma)<\/p>\n
<\/p>\n
Mihai-Emilian MANCA\u015e<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De c\u00e2nd e \u015fcoala \u015fcoal\u0103, se inoveaz\u0103 mereu \u00een didactic\u0103. Din nevoia de sporire permanent\u0103 a eficien\u0163ei \u00een institu\u0163ia \u015fcolar\u0103, mai \u00eent\u00e2i empiric, apoi cu \u015ftaif \u015ftiin\u0163ific, se studiaz\u0103, se experimenteaz\u0103, se inoveaz\u0103 \u00een raporturile dasc\u0103lului cu ucenicul \u015fi ale…<\/p>\n