Este r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een societatea noastr\u0103 un fel de schizoidie comportamental\u0103 c\u0103reia \u00eei g\u0103sesc r\u0103d\u0103cinile \u00een comunism \u015fi pe care, din c\u00e2t se vede, au dezvoltat-o \u015fi mai mult cele aproape trei decenii de dup\u0103 1989.<\/p>\n
Astfel, ori de c\u00e2te ori suntem \u00eendemna\u0163i (oficial \u015fi ritos) la mai mult\u0103 colegialitate, la atitudine prietenoas\u0103 \u015fi a\u015fa mai departe putem fi siguri c\u0103 toate acestea nu vor fi urmate \u00een primul r\u00e2nd tocmai de c\u0103tre cei cu sfaturile \u015fi recomand\u0103rile.<\/p>\n
Suntem o lume bolnav\u0103 de individualism ambalat \u00een cuvinte m\u0103re\u0163e, de autoritarism alimentat de frustr\u0103ri complexe, de ipocrizie adus\u0103 la rang de stil de via\u0163\u0103, de vorbitori peste vorbirea celorlal\u0163i, de oameni care nu au cultura respectului \u015fi a recunoa\u015fterii celuilalt, pierdu\u0163i \u00een plasa unei imagini de sine distorsionate, exagerate. Mi\u015ftoc\u0103resc atunci c\u00e2nd trebuie doar s\u0103 spun\u0103 lucruri fire\u015fti sau s\u0103 tac\u0103, ridic\u0103 tonul \u015fi admonesteaz\u0103 atunci c\u00e2nd s-ar cuveni o atitudine colegial\u0103, iar dac\u0103 scot o vorb\u0103 bun\u0103 \u00eentr-o \u00eemprejurare oarecare despre cineva este numai pentru a preg\u0103ti o frumu\u015fic\u0103 b\u00e2rf\u0103 veninoas\u0103 pentru un ceas mai t\u00e2rziu. Orice ar face nu reu\u015fesc s\u0103 exprime dec\u00e2t pref\u0103c\u0103torie. Afla\u0163i \u00eentr-o pozi\u0163ie oarecare, \u00eei recuno\u015fti \u015fi dup\u0103 felul mieros \u00een care se poart\u0103 cu superiorii \u015fi arogant cu subordona\u0163ii. Sunt oameni ai epocii.<\/p>\n
Probabil c\u0103 doar cei tineri ne-ar mai putea vindeca, \u00eens\u0103 m\u0103 tem c\u0103 dac\u0103 nu se vor \u0163ine de carte, cu toat\u0103 lipsa lor de fric\u0103 \u015fi cu tot sim\u0163ul deprins al libert\u0103\u0163ii, av\u00e2nd \u00een vedere \u015fi s\u0103r\u0103cia care macin\u0103 totdeauna totul, avem cale deschis\u0103 spre un e\u015fec garantat. Pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd \u015fcoala \u00ee\u015fi caut\u0103 resursele parc\u0103 mereu \u00een alt\u0103 parte dec\u00e2t \u00een cultur\u0103 sau \u00een motiva\u0163ia profesorilor \u015fi disponibilitatea elevilor (iar fenomenul e declan\u015fat de sus), c\u00e2nd televiziunile promoveaz\u0103 t\u00e2mpenii \u015fi marginalizeaz\u0103 lectura, e dificil chiar \u015fi pentru cei tineri s\u0103 se conecteze la valorile adev\u0103rate.<\/p>\n
Lectura \u015fi cartea au din ce \u00een ce mai mult\u0103 nevoie \u00een ultimul timp de promovare, de sus\u0163inere, de argumente, de pledoarii conving\u0103toare. Aici s-a ajuns, iar salvarea pare a fi o sum\u0103 de salv\u0103ri la nivel individual. \u00cen acest sens, ar trebui s\u0103 fim poate mai aten\u0163i la ceea ce ne ofer\u0103 aceast\u0103 banal\u0103 \u015fi pa\u015fnic\u0103 ocupa\u0163ie a cititului \u00een mod concret \u00een via\u0163a de zi cu zi, \u00een p\u0103tr\u0103\u0163elele slujbelor pe care le avem. De fapt, \u00een toate profesiile care presupun comunicarea cu oamenii este necesar\u0103 lectura. Cititul c\u0103r\u0163ilor este \u2013 se \u015ftie \u2013 un mijloc prin care se poate ajunge la cunoa\u015fterea omului.<\/p>\n
Dac\u0103 e\u015fti profesor \u015fi nu \u00ee\u0163i este familiar obiceiul cititului riscul de a fi mai mereu paralel cu lumea elevilor \u015fi studen\u0163ilor este foarte mare, indiferent de materia pe care o predai.<\/p>\n
Dac\u0103 e\u015fti medic sau asistent medical \u015fi nu cite\u015fti, riscul tehniciz\u0103rii excesive \u015fi al dezumaniz\u0103rii rela\u0163iei terapeutice este evident, de asemenea.<\/p>\n
Dac\u0103 e\u015fti func\u0163ionar \u015fi nu cite\u015fti nici m\u0103car o carte pe lun\u0103, e\u015fti \u00een pericol de a trata omul din fa\u0163a ta ca pe o anex\u0103 a h\u00e2rtiei pe care o aduce la tine.<\/p>\n
\u00cen sf\u00e2r\u015fit, chiar acest straniu comportament dublu \u015fi individualismul manifest, specifice societ\u0103\u0163ilor lipsite de libertate, ar putea fi ameliorate pe filiera lecturii, dac\u0103 educa\u0163ia \u015fi cultura ar fi ridicate la rang de politic\u0103 na\u0163ional\u0103, dac\u0103 familia ar pune mai mult pre\u0163 pe ea, dac\u0103 \u015fcoala \u015fi-ar face un motiv de m\u00e2ndrie din promovarea ei. Mai e mult \u00eens\u0103 p\u00e2n\u0103 departe.<\/p>\n
<\/p>\n
Psiholog Vasile BAGHIU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Este r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een societatea noastr\u0103 un fel de schizoidie comportamental\u0103 c\u0103reia \u00eei g\u0103sesc r\u0103d\u0103cinile \u00een comunism \u015fi pe care, din c\u00e2t se vede, au dezvoltat-o \u015fi mai mult cele aproape trei decenii de dup\u0103 1989. Astfel, ori de c\u00e2te ori…<\/p>\n