<\/p>\n
* 2\/1938, n. C\u0103t\u0103lin-Florin Stupcanu, la Filioara, Agapia, Neam\u0163 (d. 26. 09. 2000, Ceahl\u0103u, Neam\u0163), profesor, ziarist. A urmat clasele primare la \u015ecoala \u201eSf\u00e2ntul Andrei\u201d din Bucure\u015fti, apoi pe cele ale \u015ecolii Elementare de B\u0103ie\u0163i Nr. 1, cele liceale la \u015ecoala Medie de B\u0103ie\u0163i Nr. 1, ambele din Piatra-Neam\u0163, \u015fi Facultatea de Istorie din Ia\u015fi (1961). Cariera didactic\u0103: \u015ecoala din Zbere\u015fti, Costi\u015fa, Neam\u0163 \u015fi \u015ecoala Nr. 1, Piatra-Neam\u0163. Ziarist la ziarele: \u201eFlac\u0103ra\u201d (1963), \u201eSteagul ro\u015fu\u201d din Bac\u0103u (1965-1968), \u201eCeahl\u0103ul\u201d (1968-1974; 1978-1982; 1989-2000). Func\u0163ii: inspector la Comitetul Jude\u0163ean de Cultur\u0103, director al Muzeului de Istorie din Piatra-Neam\u0163 (1974-1978). \u00cen publica\u0163iile la care a lucrat, a risipit nenum\u0103rate articole, cronici cinematografice, de art\u0103 plastic\u0103, note-semnal, recenzii, opinii, mai ales pe probleme de cultur\u0103 \u015fi art\u0103. Volumul \u201eZ\u0103pad\u0103 \u015fi fum, scrieri de tinere\u0163e\u201d a ap\u0103rut postum, prin grija so\u0163iei, Maria Stupcanu.<\/p>\n
* 1\/1944, n. \u2013 Florin Florescu, C\u00e2nde\u015fti, Buz\u0103u (5. 12. 2009, Piatra-Neam\u0163), profesor, lider sindical, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Biologie. El este cel care a militat pentru \u00eenfiin\u0163area Sindicatului Liber al Lucr\u0103torilor din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (1990) \u015fi, \u00eempreun\u0103 cu profesorii Dumitri\u0163a Vasilca, Lucian Corneanu \u015fi ziaristul Mircea Zaharia, a hot\u0103r\u00e2t publicarea, din martie 1999, a revistei, ,Apostolul\u201d (seria nou\u0103), care apare \u015fi \u00een prezent ca publica\u0163ie a cadrelor didactice din Jude\u0163ul Neam\u0163, editat\u0103 de Sindicatul din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt Neam\u0163, al c\u0103rui pre\u015fedinte a fost Florin Florescu.<\/p>\n
* 2\/1952 \u2013 n. Vladimir Tescanu (pseud. lui Viorel Buruian\u0103), la Tescani, Bac\u0103u (tat\u0103l din Dobreni, Neam\u0163), profesor de limba francez\u0103 la Piatra-Neam\u0163; scriitor, traduc\u0103tor, editor. Dup\u0103 absolvirea Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163, a absolvit Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti (1975). A debutat cu proza scurt\u0103 \u201eSec\u0163ia\u201d, \u00een Revista \u201eAteneu\u201d (1985), iar editorial, cu romanul \u201ePalimpsest\u201d (1988), urmat de \u201eNegru \u015fi roz\u201d (1997). A tradus din F. Scott Fizgerald (\u201eDincoace de Paradis\u201d \/ \u201eThis Side of Paradise\u201d, 1995), din William Blake, Aldous Huxley, William Styron \u015f. a. Este membru al ASPRO \u015fi al S. S. din Neam\u0163. Colabor\u0103ri cu proz\u0103, articole, eseuri, traduceri la: \u201eAc\u0163iunea\u201d, \u201eAntiteze\u201d, \u201eAsachi\u201d, \u201eAteneu\u201d, \u201eConta\u201d, \u201eEuforion\u201d, \u201eSc\u00e2nteia tineretului. SLAST.<\/p>\n
* 4\/1937 \u2013 n. Ioan Mitrea, la C\u0103ciule\u015fti, Girov, Neam\u0163, arheolog, profesor, doctor \u00een istorie (1979). Dup\u0103 absolvirea Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi a Facult\u0103\u0163ii de Istorie-Filozofie a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi (1958-1963), a fost numit asistent la Catedra de istorie-geografie de la Institutul Pedagogic de 3 Ani din Ia\u015fi, transferat la Bac\u0103u, unde a devenit, lector titular, prodecan (1971-1972), decan (1972-1975). Director (1976-1982) \u015fi muzeograf la Muzeul Jude\u0163ean de Istorie din Bac\u0103u. S\u0103p\u0103turi arheologice \u00een Dorohoi, Neam\u0163, Bac\u0103u. Peste 100 de lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u015fi peste 150 de recenzii, articole publicate \u00een presa de specialitate. C\u0103r\u0163i: \u201eTezaurul de la M\u0103gura\u201d; \u201eBac\u0103u \u2013 re\u015fedin\u0163\u0103 voievodal\u0103\u201d, \u201eComunit\u0103\u0163i s\u0103te\u015fti la Est de Carpa\u0163i \u00een epoca migra\u0163iilor\u201d; \u201eMembrii Academiei Rom\u00e2ne din Jude\u0163ul Neam\u0163\u201d (colab.); \u201eDin arheologia \u015fi istoria Moldovei\u2026\u201d \u015f. a.<\/p>\n
* 8\/2008 \u2013 d. Dan Cepoi, la Piatra-Neam\u0163, pictor (n. 21 iunie 1949, T\u00e2rgu-Neam\u0163, v. fi\u015fa lunii iunie).<\/p>\n
* 9\/1949 \u2013 n. Gheorghe Diaconu \u2013 Gdia, la Galda de Jos, Alba (d. 2008, Piatra-Neam\u0163), artist plastic. A absolvit Facultatea de Arte Plastice, Ia\u015fi (1964). Membru al U. A. P. (1991). Expozi\u0163ii personale (1972-2007): (la T. T. Piatra-Neam\u0163 \u015fi la Galeriile de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163, Roanne \u2013 Fran\u0163a (1992), Valencia \u015fi Peniscola, Spania, Vene\u0163ia, Italia (2000), Nazaret \u015fi Ierusalim, Israel (2002), Sydnei, Australia (2004). \u00centre 1973-2006, expozi\u0163ii de grup la Piatra-Neam\u0163. A participat \u00een Taberele de la Alma\u015f, Borca, Ardelu\u0163a, To\u015forog. Premiul \u201eGeor\u00adge Apostu\u201d, la Saloanele Moldovei Bac\u0103u-Chi\u015fin\u0103u (1999). \u00cen 2009, i s-a organizat o expozi\u0163ie comemorativ\u0103 la Galeriile \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi la Muzeul de Art\u0103 din Bac\u0103u.<\/p>\n
* 10\/1912 \u2013 n. Ilie Cleopa (din botez, Constantin), la Suli\u0163a, Boto\u015fani (d. 5. 12. 1998, M\u0103n\u0103stirea Sih\u0103stria, Neam\u0163), arhimandrit. C\u0103lug\u0103rit \u00een 1937, a fost considerat unul dintre cei mai cu har duhovnici din a doua jum\u0103tate a secolului al XX-lea. Lucr\u0103ri: \u201eDespre credin\u0163a ortodox\u0103\u201d; \u201ePredici la praznice \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti \u015fi sfin\u0163i de peste an\u201d; \u201ePredici la Duminicile de peste an\u201d; \u201eDespre vise \u015fi vedenii\u201d; \u201eNe vorbe\u015fte P\u0103rintele Cleopa\u201d, predici \u015fi scrieri diverse.<\/p>\n
* 15\/1957 \u2013 n. Mihai \u015etirbu, la C\u00e2rligi, Bac\u0103u, inginer-profesor, prozator, publicist. Stabilit din 1959 la Roman, a absolvit \u015ecoala General\u0103 Nr. 3 (1971), Liceul \u201eRoman-Vod\u0103\u201d (1976), apoi Facultatea de Mecanic\u0103 din Ia\u015fi (1982). Profesor la Liceul \u201eRoman-Vod\u0103\u201d (1983-1987), inginer la S. C. \u201eElerom\u201d (din 1987). \u00cen timpul studen\u0163iei a fost secretar de redac\u0163ie la Revista \u201eOpinia studen\u0163easc\u0103\u201d, \u00een care a debutat (5\/1980) editorial, \u00een 1989, cu \u201eComoara verii\u201d. Alte c\u0103r\u0163i: \u201ePovestea nemuritorului\u201d, \u201eComoara verii, roman, oarecum autobiografic\u201d, \u201eReg\u0103sirea \u00eenstr\u0103in\u0103rii\u201d, roman biografic, \u201ePeriplu pe biciclet\u0103, reportaje biciclistice\u201d.<\/p>\n
* 17\/1942 \u2013 n. Victor Mitocaru, la P\u00e2ng\u0103ra\u0163i, Neam\u0163. Profesor, poet, prozator \u015fi publicist. A absolvit \u015ecoala Medie din Bicaz, Facultatea de Filologie din Bac\u0103u, apoi din Bucure\u015fti (1975). Stabilit \u00een Bac\u0103u, a fost profesor la \u015ecoala Medie Nr. 3, bibliograf la Biblioteca Municipal\u0103, ins\u00adpector la Comitetul de Cultur\u0103, redactor la \u201eAteneu\u201d, director la \u00centreprinderea Cinematografic\u0103, muzeograf la Muzeul \u201eIon Borcea\u201d, consilier editorial la Editura \u201eIon Borcea\u201d, consilier jude\u0163ean \u015fi vicepre\u015fedinte al Consiliului Jude\u0163ean Bac\u0103u. A debutat (1958) \u00een \u201eConstructorul\u201d (ap\u0103rea pe \u015fantierul Hidrocentralei de la Bicaz), apoi, \u00een ziarul \u201eSteagul ro\u015fu\u201d din Bac\u0103u (1969); editorial, cu \u201eIntona\u0163ii\u201d, 1989. Volume: \u201eVia\u0163a lui Criste Cristoveanu\u201d, \u201eUn muzeu, o lume…\u201d, \u201eUn om. Preotul Pavel Savin\u201d, \u201ePedagogie muzeal\u0103\u201d, \u201ePrezen\u00adtul discutabil\u201d, \u201eSemnul \u015fi clipa\u201d, \u201eCu Ion Borcea prin veacul fr\u0103m\u00e2ntat\u201d, unele \u00een colaborare.<\/p>\n
* 19\/1847 \u2013 n. Calistrat Hoga\u015f, la Tecuci (d. 28. 08. 1917, Roman), profesor, scriitor. A studiat la Academia Mih\u0103ilean\u0103 din Ia\u015fi. \u00cen 1869, este numit profesor de \u201epartea literar\u0103\u201d \u015fi, la scurt timp, director la gimnaziul ce tocmai s-a \u00eenfiin\u0163at la Piatra-Neam\u0163. A mai profesat la: Tecuci, Ia\u015fi; Pensionul \u201eHumpel\u201d, Alexandria, Roman (profesor de istorie, limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi director al Gimnaziului \u201eRoman- Vod\u0103\u201d, (1. 09. 1891-15. 10. 1899). Se retrage la Piatra-Neam\u0163 (1915). Debut publicistic \u00een: \u201eCoresponden\u0163ia provincial\u0103\u201d; va publica \u201eAmintiri dintr-o c\u0103l\u0103torie\u201d, \u00een \u015fapte numere din \u201eAsachi\u201d (a f\u0103cut parte din comitetul de redac\u0163ie, de la nr. 2). Alte colabor\u0103ri: \u201eColectorulu literaru\u201d; \u201eJunimea Moldovei\u201d, \u201eLupta\u201d, \u201eMunca\u201d, \u201eN\u0103zuin\u0163a\u201d, \u201eVia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u201d.<\/p>\n
* 19\/1976 \u2013 d. Sidonia Hoga\u015f, la Piatra-Neam\u0163 (n. 31. 01. 1882, v. fi\u015fa lunii ianuarie.)<\/p>\n
* 20\/1877 \u2013 n. George-Emil Botez-Rare\u015f, la Roman (d. 16. 09. 1935), poet, prozator, traduc\u0103tor \u015fi publicist. Primele povestiri publicate \u00een Revista \u201eOvidiu\u201d (Cons\u00adtan\u0163a, 1904), dou\u0103 c\u0103r\u0163i semnate Gheorghe Emilian. Debut \u00een volum cu \u201eFrida\u201d, de Andr\u00e9 Theuriet (trad. 1910). Editeaz\u0103 bimensualul \u201eZbur\u0103torul\u201d (Gala\u0163i, 1913), \u00een care sus\u0163ine rubrica de critic\u0103 literar\u0103. Va edita \u201eFlori de cr\u00e2ng\u201d (Bucure\u015fti, 1932). \u00cen Ziarul \u201eMinerva\u201d, anchete sociale, reportaje, articole pe teme economice \u015fi, uneori, cronici teatrale (1914-1916). Pune bazele colec\u0163iei Biblioteca Scriitorilor Ilu\u015ftri (1919), unde vor fi publicate traduceri. Volume: \u201eZece zile prin Ardeal\u201d, \u201eC\u0103lina fiica codrilor, c\u0103pitan de haiduci\u201d, \u201eGrue haiducul\u201d, \u201eFra\u0163i de cruce\u201d, \u201eVia\u0163a, n\u0103zdr\u0103v\u0103niile \u015fi p\u0103\u0163aniile lui P\u0103cal\u0103\u201d, \u201eHaiducul Miereanu\u201d, \u201eBujor haiducul\u201d.<\/p>\n
* 21\/1882, d., Vasile Conta, la Bucure\u015fti \u015fi \u00eenhumat la Ia\u015fi, (n. 15. 11. 1845, Ghind\u0103oani, v. fi\u015fa lunii noiembrie)<\/p>\n
* 22. 04. 1943, Utta-Siegrid K\u0151nig, la Posen, Germania, poet\u0103. A absolvit Liceul \u201e\u015etefan cel Mare\u201d, Suceava, \u015ecoala Tehnic\u0103 de Arhitectur\u0103, (1964) \u015fi s-a stabilit la Piatra-Neam\u0163. A debutat cu un grupaj de sonete \u00een Revista \u201eAsachi\u201d din Piatra-Neam\u0163 (1993). Volume de poezii (ed. bibliofile): \u201e\u2026\u015fi Haiku\u201d, \u201eVe\u015fnica efemerid\u0103\u201d, \u201eAbia zbor\u2026 f\u0103r\u0103 urm\u0103\u201d, \u201eMai gr\u0103bit ca mine\u2026 un fluture alb\u201d, poeme \u00eentr-un vers, \u201e\u00centruna ramul \u00een r\u0103zboi cu clipa\u201d, poeme \u00eentr-un vers \u015fi secven\u0163e trivers \u00een stil haiga, \u201eAlb \u2013 Albastru. Sub raza cea dint\u00e2i\u2026\u201d, \u201eRo\u015fu \u2013 Galben. Sub cea de-a doua raz\u0103\u2026 Itinerar spaniol \u015fi nu numai\u2026\u201d \u2013 secven\u0163e \u015fi foto-secven\u0163e \u00een stil tanka, \u201e\u2026 doar calendare f\u0103r\u0103 file, rondeluri\u201d.<\/p>\n
* 25\/1947 n. Puiu Costea, la Roman, poet, eseist. A urmat, \u00een Piatra-Neam\u0163, cursurile primare la \u015ecoala Medie, pe cele gimnaziale, la \u015ecoala Nr. 2, iar pe cele liceale la Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d. A absolvit: \u015ecoala Postliceal\u0103 \u201eCarol Davila\u201d din Roman, Facultatea de Educa\u0163ie Fizic\u0103 \u015fi Sport, Sec\u0163ia kinetoterapie (1973), apoi Sec\u0163ia de ziaristic\u0103 a Universit\u0103\u0163ii \u201eDimitrie Cantemir\u201d. A colaborat cu poezie \u015fi publicistic\u0103 la: \u201eAteneu\u201d, \u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u201eCronica\u201d, \u201eGazeta de Roman\u201d, \u201eLuceaf\u0103rul\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eGeometria secundei\u201d, \u201eFemeia din vis\u201d.<\/p>\n
* 29\/1941 \u2013 n. Luigi Bodo, la Cavaglia, Italia, a urmat cursurile Institutului Textil din Biella, Italia. Dup\u0103 absolvire a lucrat \u00een specialitate, \u00een Italia \u015fi Austria. \u00cen anul 1975, a venit \u00een Rom\u00e2nia ca \u015fef de sec\u0163ie filatur\u0103 la \u00eentreprinderea mixt\u0103 rom\u00e2no-italian\u0103, RIFIL, din S\u0103vine\u015fti. Peste un an s-a stabilit la Piatra-Neam\u0163 \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga familie. A contribuit efectiv la organizarea \u015fi dezvoltarea filaturii dup\u0103 model italian \u015fi, \u00een 1981, a fost confirmat de Adunarea General\u0103 ca director, calitate \u00een care s-a preocupat de bunul mers al \u00eentreprinderii, dar s-a implicat \u015fi \u00een via\u0163a social\u0103 \u015fi cultural\u0103 a Municipiului Piatra-Neam\u0163 \u015fi a Jude\u0163ului Neam\u0163. Membru fondator al Camerei de Comer\u0163 Italo-Rom\u00e2ne din Bucure\u015fti (1994), a fost \u015fi pre\u015fedinte al acesteia, \u00een prezent fiind membru \u00een Consiliul Director. A primit titlul de \u201eCavaliere dell\u2019Ordine al Merito dela Repubblica Italiana\u201d, (1993), a fost numit vice-consul onorific la Piatra-Neam\u0163 (1998). \u00cen anul 1997 i s-a acordat titlul de Cet\u0103\u0163ean de Onoare al Municipiului Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n
<\/p>\n
Constantin TOM\u015eA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
* 2\/1938, n. C\u0103t\u0103lin-Florin Stupcanu, la Filioara, Agapia, Neam\u0163 (d. 26. 09. 2000, Ceahl\u0103u, Neam\u0163), profesor, ziarist. A urmat clasele primare la \u015ecoala \u201eSf\u00e2ntul Andrei\u201d din Bucure\u015fti, apoi pe cele ale \u015ecolii Elementare de B\u0103ie\u0163i Nr. 1, cele liceale…<\/p>\n