{"id":7169,"date":"2017-04-29T09:29:24","date_gmt":"2017-04-29T09:29:24","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=7169"},"modified":"2017-04-29T09:29:24","modified_gmt":"2017-04-29T09:29:24","slug":"infocult-23","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/arte-si-meseriii\/infocult-23\/","title":{"rendered":"INFOCULT"},"content":{"rendered":"

A tr\u0103i \u00een adev\u0103r \u2013 40 de ani de la primele gesturi de disiden\u0163\u0103 \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

Muzeul de Istorie \u015fi Arheologie Piatra Neam\u0163 a g\u0103zduit, pe data de 5 aprilie, masa rotund\u0103 cu tema \u201e\u00abA tr\u0103i \u00een adev\u0103r\u00bb. 40 de ani de la primele gesturi de disiden\u0163\u0103 \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103 (1977)\u201d. Evenimentul \u2013 organizat de Complexul Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163, Academia Rom\u00e2n\u0103 \u2013 Institutul Na\u0163ional pentru Studiul Totalitarismului, Universitatea de Stat din Moldova, Colegiul Na\u0163ional \u201ePetru Rare\u015f\u201d Piatra-Neam\u0163 \u015fi Colegiul Na\u0163ional \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d Piatra-Neam\u0163 \u2013 i-a avut ca invita\u0163i pe istoricii Ana Maria C\u0103t\u0103nu\u015f \u015fi Igor Ca\u015fu, recunoscu\u0163i pentru activitatea lor \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u00een domeniul cercet\u0103rii istoriei comunismului.<\/p>\n

\u00cen cadrul manifest\u0103rii au fost evocate figuri importante ale mi\u015fc\u0103rii rom\u00e2ne\u015fti de disiden\u0163\u0103, precum scriitorul Paul Goma, p\u0103rintele Gheorghe Calciu Dumitreasa, istoricul Vlad Georgescu, matematicianul Mihai Botez sau Doina Cornea.<\/p>\n

La eveniment au fost prezen\u0163i \u015fi elevi ai Colegiului Na\u0163ional \u201ePetru Rare\u015f\u201d, coordona\u0163i de prof. dr. Dorina Lumini\u0163a Drexler, al\u0103turi de cei ai Colegiului Na\u0163ional \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d, \u00eendruma\u0163i de prof. dr. Daniela M\u0103t\u0103saru-Ionescu.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eCulori de s\u0103rb\u0103toare\u201d la \u201eG. T. Kirileanu\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

Cu ocazia S\u0103rb\u0103torii Pa\u015ftelui, Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG. T. Kirileanu\u201d a \u00eent\u00e2mpinat publicul cu expozi\u0163ia \u201eCulori de s\u0103rb\u0103toare\u201d, g\u0103zduit\u0103 \u00een holul sediului central. Expozi\u0163ia din aceast\u0103 sal\u0103, organizat\u0103 \u00een parteneriat cu Liceul Tehnologic Special din comuna \u015etefan cel Mare, director prof. Liliana Apachi\u0163ei, cuprinde felicit\u0103ri, ornamente de Pa\u015fti \u015fi ou\u0103 \u00eencondeiate \u015fi pictate, realizate de c\u0103tre elevii acestui liceu, \u00een cadrul cercurilor ocupa\u0163ionale ce au ca scop dezvoltarea creativit\u0103\u0163ii, r\u0103bd\u0103rii \u015fi ocuparea timpului liber.<\/p>\n

Activitatea a fost organizat\u0103 sub coordonarea consilierului educativ prof. Livia O\u0163et, de c\u0103tre un colectiv de \u00eendrum\u0103tori de lucr\u0103ri, alc\u0103tuit din Lumini\u0163a Pavelescu, Maria Pl\u0103cint\u0103, Beatrice Marian \u015fi pedagogii Gabriela Pavelescu \u015fi Elena Cioc\u00e2rlan, cuprinz\u00e2nd lucr\u0103ri realizate de elevii Ana N\u0103d\u0103\u015fanu, Paula Bo\u0163u, M\u0103d\u0103lina Gorea, Giorgiana \u015eler, Vasilica Di\u0163a, Ana Maria Nechitei, Alberto Ni\u0163\u0103, Sorin Tanase, Andreea N\u0103d\u0103\u015fanu, Mihaela Stoian. Evenimentul a fost realizat \u00een cadrul parteneriatului cultural educativ \u00eencheiat cu Compartimetul Coordonare \u015fi \u00cendrumare Metodologic\u0103, bibliotecar Virgil Cojocaru.<\/p>\n

 <\/p>\n

Patrimoniul Muzeului de \u015etiin\u0163e Naturale, \u00eentr-o expozi\u0163ie de excep\u0163ie din Germania<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>O parte din colec\u0163ia de pe\u015fti fosili a Muzeului de \u015etiin\u0163e Naturale Piatra-Neam\u0163 este inclus\u0103 \u00eentr-o expozi\u0163ie realizat\u0103 de Muzeul B\u00fcrgermeister-M\u00fcller din Solnhofen (Germania). Inaugurat\u0103 duminic\u0103, 2 aprilie, expozi\u0163ia \u2013 ce va fi deschis\u0103 p\u00e2n\u0103 pe data de 5 noiembrie 2017 \u2013 este rezultatul unui acord de colaborare care se extinde \u015fi la nivel de cercetare.<\/p>\n

\u201eColec\u0163ia de pe\u015fti fosili Oligoceni este cea mai reprezentativ\u0103 pentru Muzeul de \u015etiin\u0163e Naturale Piatra-Neam\u0163 \u015fi de asemenea este cea mai important\u0103 \u015fi valoroas\u0103 colec\u0163ie \u015ftiin\u0163ific\u0103 de acest gen din \u0163ar\u0103, al\u0103tur\u00e2ndu-se colec\u0163iilor similare din muzeele de la Darmstadt (Germania), Moscova (Rusia), Wroclaw (Polonia), Brno (Cehia), Viena (Austria), Paris (Fran\u0163a). Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, unicitatea depozitelor fosilifere din jurul ora\u015fului Piatra-Neam\u0163 (Pietricica, Cozla, Cernegura, Ag\u00e2rcia), diversitatea deosebit\u0103 \u015fi importan\u0163a \u015ftiin\u0163ific\u0103 a speciilor de pe\u015fti fosili oligoceni au atras aten\u0163ia paleoihtiologilor din diferite institu\u0163ii europene de profil, \u015fi nu numai. Dac\u0103 la \u00eenfiin\u0163area muzeului colec\u0163ia de pe\u015fti fosili num\u0103ra 500 de exemplare, ast\u0103zi num\u0103rul acestora dep\u0103\u015fe\u015fte 2.000. Proiectul realizat de muzeul german include piese de excep\u0163ie din mai multe \u0163\u0103ri \u2013 Austria, Elve\u0163ia, Marea Britanie, Danemarca, Italia, Statele Unite (statul Montana) \u015fi Rom\u00e2nia\u201d, ne-a spus muzeograful Lucian U\u0163\u0103, purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al Complexului Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163.<\/p>\n

 <\/p>\n

Proiectul Armonii pascale<\/p>\n

 <\/p>\n

Proiectul ARMONII PASCALE, ini\u0163iat de Centrul pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d, a adus la Piatra-Neam\u0163, pe data de 12 aprilie, un grup de arti\u015fti valoro\u015fi ai \u0163\u0103rii. \u00cen spectacolul intitulat \u201eHristos a \u00eenviat!\u201d, actorul Dorel Vi\u015fan, cu ajutorul \u00eendr\u0103gi\u0163ilor interpre\u0163i ai folclorului rom\u00e2nesc, Mariana Anghel \u015fi Ionu\u0163 Fulea, a \u00eempletit cuv\u00e2ntul din psalmi cu sonorit\u0103\u0163ile pline de evlavie ale pricesnelor. Evolu\u0163ia acestor mari arti\u015fti a fost completat\u0103 de grupul vocal \u201eAnghelos\u201d (condus de Marcel Anghel) \u015fi grupul cameral instrumental \u201eCantores\u201d (condus de Petri\u015for Varga).<\/p>\n

\u00centregul eveniment, care a avut loc \u00een sala Cinematografului \u201eDacia\u201d din Piatra-Neam\u0163, s-a dorit a fi o evocare a evenimentelor din timpul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii Patimilor.<\/p>\n

 <\/p>\n

Peisajele Dobrogei \u015fi Deltei, \u00een expozi\u0163ie la Muzeul de \u015etiin\u0163ele Naturii din Roman<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu data de 1 aprilie, la Muzeul de \u015etiin\u0163ele Naturii din Roman a fost deschis\u0103 o nou\u0103 expozi\u0163ie temporar\u0103: \u201eDun\u0103rea, Dobrogea, Delta\u201d. Expozi\u0163ia cuprinde fotografii de excep\u0163ie \u015fi este realizat\u0103 \u00een colaborare cu Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dun\u0103rii, din cadrul Institutului de Cercet\u0103ri Eco-muzeale \u201eGavril\u0103 Simion\u201d din Tulcea.<\/p>\n

Expozi\u0163ia temporar\u0103 \u201eDun\u0103rea, Dobrogea, Delta\u201d mediatizeaz\u0103 peisajele \u015fi diversitatea biologic\u0103 a Dobrogei de Nord. Aceasta cuprinde 60 de ima\u00adgini color, realizate \u00een diferite perioade ale anului, reprezentative pentru spa\u0163iul dobrogean \u2013 peisaje, flor\u0103, faun\u0103, cu accent deosebit pe habitate \u015fi specii protejate. Autorii fotografiilor sunt recunoscu\u0163i pentru profesionalismul \u015fi dragostea lor pentru natur\u0103: Daniel Petrescu, Valeriu Leonov, Mihai Baciu, Iliu\u0163\u0103 Goean \u015fi Mihai Petrescu. Expozi\u0163ia poate fi vizitat\u0103 zilnic, de mar\u0163i p\u00e2n\u0103 duminic\u0103, \u00eentre orele 10-18.<\/p>\n

 <\/p>\n

Festivalul \u201eVin Floriile cu soare\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

Centrul Cultural Tupila\u0163i a organizat duminic\u0103, 9 aprilie, de S\u0103rb\u0103toarea Floriilor, Festivalul \u201eVin Floriile cu soare\u201d, manifestare cultural-artistic\u0103 ce are drept scop promovarea tradi\u0163iilor populare cre\u015ftine legate de \u00cenvierea Domnului \u015fi familiarizarea copiilor \u015fi tinerilor cu cele mai importante evenimente biblice din via\u0163a M\u00e2ntuitorului.<\/p>\n

Evenimentul a debutat \u00een Parcul Comunal, unde s-au adunat tineri \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een costume populare. Ace\u015ftia au pornit \u00eentr-un alai condus de c\u0103l\u0103re\u0163i \u015fi c\u0103ru\u0163e ornate cu frumoase covoare \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti \u015fi crengu\u0163e de salcie spre Biserica \u201eSfin\u0163ii Voievozi Mihail \u015fi Gavril\u201d, construit\u0103 \u00een anul 1811 de c\u0103tre boierul \u015etefan Constantin Catargi, mare logof\u0103t al Moldovei.<\/p>\n

Aici, grupul folcloric \u201eS\u00e2nzienele\u201d a sus\u0163inut un concert de c\u00e2ntece pascale, la sf\u00e2r\u015fitul c\u0103ruia crengu\u0163ele de salcie sfin\u0163ite au fost \u00eemp\u0103r\u0163ite credincio\u015filor. Alaiul s-a deplasat apoi la o cas\u0103 de oameni gospodari din Tupila\u0163i, unde participan\u0163ii au gustat din bucatele specifice S\u0103rb\u0103torii Floriilor.<\/p>\n

Tot \u00een cadrul festivalului, Muzeul s\u0103tesc din Tupila\u0163i a g\u0103zduit o expozi\u0163ie de \u0163es\u0103turi \u015fi cus\u0103turi specifice locului.<\/p>\n

 <\/p>\n

Festivalul \u201eFlorile Ceahl\u0103ului\u201d, cortina final\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Pe data de 26 martie a avut loc Gala laurea\u0163ilor Festivalului-concurs na\u0163ional de muzic\u0103 popular\u0103 pentru copii \u015fi tineri \u201eFlorile Ceahl\u0103ului\u201d, edi\u0163ia a XXIX-a, eveniment organizat de Centrul pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d, sub egida Consiliului Jude\u0163ean Neam\u0163.<\/p>\n

La sala mare a Teatrului Tineretului din Piatra-Neam\u0163, iubitorii folclorului rom\u00e2nesc au putut urm\u0103ri evolu\u0163ia celor mai buni interpre\u0163i \u015fi instrumenti\u015fti \u00eenscri\u015fi \u00een concurs. Spectacolul a avut-o ca invitat\u0103 de onoare pe \u00eendr\u0103gita interpret\u0103 a folclorului bucovinean, Sofia Vicoveanca, al\u0103turi de care s-au aflat membrii Ansamblului \u201eFloricic\u0103 de la Munte\u201d al Centrului pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d.<\/p>\n

Festivalul \u201eFlorile Ceahl\u0103ului\u201d \u00ee\u015fi propune s\u0103 revitalizeze \u015fi s\u0103 promoveze tradi\u0163ia \u015fi folclorul din Rom\u00e2nia, prin muzica vocal\u0103, instrumental\u0103 \u015fi costumul popular rom\u00e2nesc, fiind deschis copiilor \u015fi tinerilor soli\u015fti vocali \u015fi instrumenti\u015fti de muzic\u0103 popular\u0103 din Rom\u00e2nia, cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 8 \u015fi 25 de ani.<\/p>\n

Festivalul a debutat \u00een 1968, fiind organizat de Comitetul Jude\u0163ean de Cultur\u0103 \u015fi Educa\u0163ie Socialist\u0103 (CJCES). Ini\u0163ial, competi\u0163ia a fost profilat\u0103 pe muzica u\u015foar\u0103, \u00eens\u0103 organizatorii au ajuns treptat la concluzia c\u0103 jude\u0163ul nostru dispunea de resurse artistice importante \u00een domeniul folclorului \u015fi de tinere speran\u0163e care meritau a fi scoase la lumin\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Dublu vernisaj la Muzeul de Art\u0103 din Roman<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Conform invita\u0163iei muzeografului Mihaela Ciobanu, la Muzeul de Art\u0103 din Roman, miercuri, 12 aprilie, a avut loc un dublu vernisaj semnat de ie\u015fenii Carmen Chirica \u2013 expozi\u0163ie de sculptur\u0103: EROS \u015fi Edi Apostu \u2013 expozi\u0163ie de pictur\u0103\/grafic\u0103: HOLOTROPIC.<\/p>\n

Absolvent\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de Arte Plastice, Decorative si Design, sec\u0163ia Sculptur\u0103, din cadrul Universit\u0103\u0163ii de Arte \u201eGeorge Enescu\u201d din Ia\u015fi, Carmen Chirica a locuit o perioad\u0103 \u00een Italia, unde s-a remarcat prin particip\u0103ri la expozi\u0163ii \u015fi con\u00adcursuri de sculptur\u0103, daqr \u015fi distinc\u0163ii deosebite: 2006 \u2013 Gabriele d’Annunzio, Pescara, Italia \/ premiul I, sculptur\u0103; 2007 \u2013 Gabriele d’Annunzio, Pescara, Italia \/ premiul I, sculptur\u0103; 2008 \u2013 Gabriele d’Annunzio, Pescara, Italia \/ premiul III, sculptur\u0103.<\/p>\n

\u00cen 2009 particip\u0103 \u015fi la Simpozionul International HOLOTROPIC ART ’09 \/ Galeriile de Art\u0103 Cupola, Ia\u015fi, Rom\u00e2nia \/ sculptur\u0103.<\/p>\n

Dr. Edi Apostu este la cea de-a doua expozi\u0163ie personal\u0103 la Muzeul de Art\u0103 din Roman. Este absolvent al Liceului de Art\u0103 \u00abOctav B\u0103ncil\u0103\u00bb Ia\u015fi \u015fi al Universit\u0103\u0163ii de Arte \u00abGeorge Enescu\u00bb din Ia\u015fi, Facultatea de Arte, Plastice \u015fi Decorative, sec\u0163ia Art\u0103 mural\u0103. Este director al Editurii 3D ARTE, membru \u00een Societatea Cultural\u0103 Junimea ’90 Ia\u015fi, pre\u015fedinte onorific al Asocia\u0163iei Holotropic Art Rom\u00e2nia, Italia \u015fi Fran\u0163a. Membru al Uniunii Arti\u015ftilor Plastici \u2013 Filiala Ia\u015fi, a studiat \u015fi la Universitatea degli Studi Gabrielle d’Anunnzio Chieti din Italia.<\/p>\n

 <\/p>\n

Semnal editorial \u2013 \u201eVia\u0163a \u015fi minunile Sfin\u0163ilor \u0162ari Mucenici Romanov\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

Semnal\u0103m apari\u0163ia, la Editura Ortodoxia, a c\u0103r\u0163ii \u201eVia\u0163a \u015fi minunile Sfin\u0163ilor \u0162ari Mucenici Romanov\u201d, o carte de excep\u0163ie, care cuprinde informa\u0163ii \u015fi m\u0103rturii pre\u0163ioase privind via\u0163a \u015fi sfin\u0163enia ultimei familii regale a Rusiei. \u00cemp\u0103ratul Nicolae al II-lea, \u00cemp\u0103r\u0103teasa Alexandra, al\u0103turi de copiii lor, Marile Ducese Olga, Tatiana, Maria \u015fi Anastasia \u015fi \u0162areviciul Alexei, reprezint\u0103 un adev\u0103rat model de familie cre\u015ftin\u0103, cu o ad\u00e2nc\u0103 tr\u0103ire duhovniceasc\u0103.<\/p>\n

\u00cen ziua de 17 iulie 1918, bol\u015fevicii l-au executat pe ultimul \u0163ar al Rusiei, \u00eempreun\u0103 cu \u0163arina \u015fi cei cinci copii ai s\u0103i. Data de 17 iulie a devenit ziua de pr\u0103znuire a Sfin\u0163ilor \u0162ari Mucenici Romanov, dup\u0103 canonizarea lor de c\u0103tre Biserica Ortodox\u0103 a Rusiei, \u00een august 2000.<\/p>\n

 <\/p>\n

Simpozionul Na\u0163ional de Comunic\u0103ri \u015etiin\u0163ifice \u201eIpo-Tech\u201d, edi\u0163ia a X-a<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Colegiul Tehnic \u201eIon Creang\u0103\u201d T\u00e2rgu Neam\u0163 a organizat, \u00een colaborare cu Inspectoratul \u015ecolar Jude\u0163ean Neam\u0163, cea de-a X-a edi\u0163ie a Simpozionului Na\u0163ional de Comunic\u0103ri \u015etiin\u0163ifice \u201eIpo-Tech\u201d. Evenimentul a avut loc pe data de 1 aprilie, adres\u00e2ndu-se at\u00e2t elevilor, c\u00e2t \u015fi cadrelor didactice \u015fi speciali\u015ftilor cu preocup\u0103ri \u00een domeniile electric, telecomunica\u0163ii, electronic\u0103 \u015fi automatiz\u0103ri, energetic\u0103, electromecanic\u0103, mecatronic\u0103, dar \u015fi profesorilor de alte specializ\u0103ri care desf\u0103\u015foar\u0103 activit\u0103\u0163i ce utilizeaz\u0103 echipamente electronice, electrotehnice, automatiz\u0103ri, de tehnologia informa\u0163iilor sau soft-uri, \u00een scopul pred\u0103rii disciplinelor proprii.<\/p>\n

Simpozionul a fost prefa\u0163at vineri, 31 martie, de organizarea unui workshop cu titlul \u201eIndustria electronic\u0103 din Rom\u00e2nia\u201d, moderat de prof. univ. dr. ing. Paul Svasta, cu participarea Universit\u0103\u0163ii \u201eGh. Asachi\u201d Ia\u015fi, a Universit\u0103\u0163ii \u201e\u015etefan cel Mare\u201d Suceava \u015fi a Universit\u0103\u0163ii Tehnice Cluj.<\/p>\n

Deschiderea evenimentului a avut loc s\u00e2mb\u0103t\u0103, 1 aprilie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 8.30, fiind urmat\u0103 de prezentarea lucr\u0103rilor pe sec\u0163iuni. Dup\u0103 amiaz\u0103, de la ora 15.00, a avut loc un workshop sus\u0163inut de Asocia\u0163ia pentru Promovarea Tehnologiei Electronice \u2013 Bucure\u015fti \u015fi Firma Continental Ia\u015fi, iar seara s-au desf\u0103\u015furat dezbaterile, urmate de evaluarea \u015fi premierea concuren\u0163ilor.<\/p>\n

 <\/p>\n

Irina NASTASIU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A tr\u0103i \u00een adev\u0103r \u2013 40 de ani de la primele gesturi de disiden\u0163\u0103 \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103   Muzeul de Istorie \u015fi Arheologie Piatra Neam\u0163 a g\u0103zduit, pe data de 5 aprilie, masa rotund\u0103 cu tema \u201e\u00abA tr\u0103i \u00een adev\u0103r\u00bb.…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7,137],"tags":[],"class_list":["post-7169","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-si-meseriii","category-numarul-198"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7169","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7169"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7169\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7187,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7169\/revisions\/7187"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7169"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7169"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7169"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}