De data aceasta \u00eemi propun s\u0103 v\u0103 prezint o lucrare destinat\u0103 speciali\u015ftilor \u015fi pasiona\u0163ilor de istoria medieval\u0103 a Transilvaniei \u015fi a rela\u0163iilor dintre rom\u00e2nii de pe acest teritoriu \u015fi celelalte etnii conlocuitoare. Este vorba despre lucrarea distinsului academician, Ioan-Aurel Pop, Din m\u00eeinile valahilor schismatici. Rom\u00e2nii \u015fi puterea \u00een Regatul Ungariei medievale (secolele XIII-XIV), ap\u0103rut\u0103 la Editura Litera, Bucure\u015fti, \u00een anul 2011.<\/p>\n
Membru al Academiei Rom\u00e2ne \u015fi profesor la catedra de istorie medieval\u0103 a Universit\u0103\u0163ii \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201d din Cluj-Napoca, Ioan-Aurel Pop este cunoscut cercet\u0103torilor prin studiile sale de paleografie latin\u0103 ca limb\u0103 a izvoarelor, istoria medieval\u0103 a Transilvaniei, istoria medie a Rom\u00e2niei \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00eend, istoria central \u2013 european\u0103 a Evului Mediu.<\/p>\n
De\u015fi g\u00eendit oarecum metaforic, titlul lucr\u0103rii exprim\u0103 latinitatea poporului rom\u00e2n medieval, latinitate provenit\u0103 din lumea occidental\u0103 (cuprins\u0103 \u00een termenul de \u201evalahi\u201d) \u015fi apartenen\u0163a la spiritualitatea r\u0103s\u0103ritean\u0103 (reflectat\u0103 aici prin cuv\u00eentul \u201eschismatici\u201d).\u00a0<\/p>\n
Cele dou\u0103zeci \u015fi una de problematici abordate de c\u0103tre autor incit\u0103 la analiz\u0103 \u015fi dialog pe marginea unor problematici mai pu\u0163in cunoscute publicului larg. Dintre aceste subiecte, men\u0163ionez: Cum ar putea fi \u00een\u0163eles mecanismul puterii \u00een Evul Mediu?, Etnii \u015fi confesiuni \u00een Ungaria \u015fi Transilvania medieval\u0103, Imaginea vechimii rom\u00e2nilor dup\u0103 documentele oficiale, Libert\u0103\u0163i, folosin\u0163e, slujbe \u015fi \u00eendatoriri ale cnezilor \u015fi ale satelor cneziale, Cum au tr\u0103it rom\u00e2nii cu ungurii, cu sa\u015fii \u015fi cu secuii \u00een Evul Mediu, Imaginea \u0163\u0103rilor rom\u00e2ne \u00een con\u015ftiin\u0163a ungar\u0103 \u015fi impactul ei asupra statutului rom\u00e2nilor transilvani, Rom\u00e2nii fa\u0163\u0103 de biserica apusean\u0103 \u015fi biserica apusean\u0103 fa\u0163\u0103 de rom\u00e2ni etc.<\/p>\n
La final, studiul cuprinde o Cronologie esen\u0163ial\u0103 a evenimentelor derulate \u00eentre anii 1000 (ca \u00eenceput al regatului cre\u015ftin al Ungariei) \u015fi 1437 (domnia lui Sigismund de Luxemburg ca rege, apoi \u00eemp\u0103rat romano-german).<\/p>\n
Caracterizat\u0103 printr-o fundamentare extrem de solid\u0103 pe baza a c\u00eetorva mii de documente existente \u00een arhivele din Budapesta, K\u00f6ln, Vatican, Cluj-Napoca, Sibiu \u015fi Bucure\u015fti, cartea ofer\u0103 r\u0103spunsuri argumentate la multe dintre problemele \u201edelicate\u201d ale istoriografiei Transilvaniei \u015fi rela\u0163ia acesteia cu regatul ungar \u00een perioada secolelor XIII \u2013 XIV. Autorul analizeaz\u0103 cu maxim\u0103 obiectivitate \u015fi utiliz\u00eend metodele istorice specifice, aceste documente pe care le red\u0103 par\u0163ial sau \u00een totalitate \u00een studiul s\u0103u, cu scopul de a surprinde schimb\u0103rile de mentalitate privind rela\u0163iile rom\u00e2nilor cu celelalte etnii: ungurii, sa\u015fii, secuii, cumanii etc.<\/p>\n
F\u0103cut dup\u0103 rigorile profesiunii, efortul cercet\u0103rii istorice este pe deplin justificat, lucrarea f\u0103c\u00eend parte din studiile de referin\u0163\u0103 ale istoriografiei rom\u00e2ne \u00een general \u015fi ale istoriei Transilvaniei \u00een mod special, elucid\u00eend numeroase aspecte pe care unii istorici\u00a0 le-au abordat doar tangen\u0163ial.<\/p>\n
Prof. dr. Mihai FLOROAIA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De data aceasta \u00eemi propun s\u0103 v\u0103 prezint o lucrare destinat\u0103 speciali\u015ftilor \u015fi pasiona\u0163ilor de istoria medieval\u0103 a Transilvaniei \u015fi a rela\u0163iilor dintre rom\u00e2nii de pe acest teritoriu \u015fi celelalte etnii conlocuitoare. Este vorba despre lucrarea distinsului academician, Ioan-Aurel Pop,…<\/p>\n