![\"\"](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2017\/06\/08-ap199-foto1.jpg\")
<\/a>\u00centre 12 \u015fi 14 mai 2017, dou\u0103zeci de profesori de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 din Piatra-Neam\u0163 au participat la o excursie de studiu la Cern\u0103u\u0163i av\u00e2nd ocazia de a descoperi locurile care au influen\u0163at evolu\u0163ia unor personalit\u0103\u0163i ale culturii universale. Excursiile de studiu sunt excelente ocazii pentru a face schimburi de experien\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 uit\u0103m caracterul ini\u0163iatic al oric\u0103rei c\u0103l\u0103torii. Fie c\u0103 se vorbe\u015fte despre excursia \u015fcolar\u0103, excursia literar\u0103 sau despre excursia de documentare, ea reprezint\u0103, \u00een fapt, o c\u0103l\u0103torie pe drumul cunoa\u015fterii printre exponatele muzeelor \u015fi ale caselor memoriale sau prin locuri \u00eenc\u0103rcate de istorie. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul modern \u0163ine cont de principiul interdisciplinarit\u0103\u0163ii \u015fi excursia se dovede\u015fte a fi o activitate interdisciplinar\u0103 ce, cu siguran\u0163\u0103, ofer\u0103 noi perspective participan\u0163ilor.<\/p>\nFiecare profesor cuno\u015ftea aceste locuri, mai ales din paginile istoriilor r\u0103sfoite, din c\u0103r\u0163ile dedicate vie\u0163ii lui Mihai Eminescu \u015fi din memoriile unor oameni de cultur\u0103, dar experien\u0163ele acelor zile au demonstrat c\u0103 nu a fost vorba de o simpl\u0103 c\u0103l\u0103torie, ci de un drum deschis spre o istorie mai pu\u0163in cunoscut\u0103 a rom\u00e2nilor bucovineni, a personalit\u0103\u0163ilor care au marcat spiritualitatea noastr\u0103.<\/p>\n
\u00cen prima zi, dup\u0103-amiaz\u0103, c\u00e2nd soarele se ascundea \u015fi scutura u\u015for norii, doar pentru a ne aminti de lacrimile ce curgeau c\u00e2ndva de pe scripca lui Ciprian Porumbescu, Cern\u0103u\u0163iul a \u00eenceput s\u0103 ni se dezv\u0103luie c\u0103ci \u00eel aveam al\u0103turi de noi pe Drago\u015f, un om ce ne-a demonstrat c\u0103 fostul profesor de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 este o gazd\u0103 minunat\u0103 pentru colegii s\u0103i de la Piatra-Neam\u0163. Parcul din strada Transilvaniei aduce imaginea lui Eminescu al\u0103turi de cea a lui Porumbescu, fiecare bucur\u00e2ndu-se c\u00e2ndva de clipele de r\u0103gaz din Gr\u0103dina public\u0103.<\/p>\n
Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, pe str\u0103zile ora\u015fului reapare spiritul poetului Paul Celan a c\u0103rui via\u0163\u0103 \u015fi oper\u0103 reprezint\u0103 o oglind\u0103 a acestui spa\u0163iu multicultural. \u00cen fiecare an, \u00een septembrie, se organizeaz\u0103 un festival interna\u0163ional de poezie (International Poetry Festival \u201eMeridian Czernowitz\u201d) la care particip\u0103 actori, poe\u0163i, critici literari cunosc\u0103tori de limb\u0103 german\u0103, din toate col\u0163urile lumii. \u00cen acele zile ora\u015ful respir\u0103 poezie. \u00cen cafenele, \u00een teatre, \u00een biblioteci \u015fi \u00een libr\u0103rii se cite\u015fte poezie. L\u00e2ng\u0103 Muzeul de Art\u0103, privind o cl\u0103dire unde Ciprian Porumbescu a concertat la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea, c\u0103l\u0103torul este surprins de un buchet de trandafiri \u00eencremeni\u0163i \u00een metal sub o plac\u0103 comemorativ\u0103 ce aminte\u015fte, \u00een ucrainean\u0103, c\u0103 Cen\u0103u\u0163iul se afl\u0103 \u00eentre Kiev \u015fi Bucure\u015fti, \u00eentre Cracovia \u015fi Odessa, fiind capitala de tain\u0103 a Europei, unde trotuarele se m\u0103turau cu buchete de trandafiri \u015fi unde libr\u0103riile erau mai multe dec\u00e2t cafenelele.<\/p>\n
Sufletul tuturor tresare v\u0103z\u00e2nd al\u0103turi intrarea \u00een sediul Societ\u0103\u0163ii pentru cultur\u0103 \u015fi literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u00een Bucovina. Fiecare p\u0103\u015fe\u015fte cu smerenie \u00een sala \u00een care simplitatea pune \u00een valoare spiritul rom\u00e2nesc. P\u0103retarul \u00ee\u0163i aminte\u015fte de casa mare a fiec\u0103rei gospod\u0103rii, semn c\u0103 to\u0163i cei ce p\u0103trund \u00een acest altar al comunit\u0103\u0163ii sunt oaspe\u0163i de vaz\u0103. Pe un perete, este afi\u015fat\u0103 o tulbur\u0103toare Rug\u0103ciune pentru pace \u015fi \u00eenmul\u0163irea dragostei: \u201eDoamne Dumnezeul nostru, caut\u0103 dintru \u00een\u0103l\u0163ime, ca un bun asupra inimelor celor care sunt lipsi\u0163i de dragoste \u015fi de unire, \u015fi \u00eempresura\u0163i de spinii urii \u015fi ai altor p\u0103cate\u201d.<\/p>\n
Pia\u0163a care, \u00een perioada interbelic\u0103, purta numele Vasile Alecsandri este, ast\u0103zi, Pia\u0163a Teatrului fiind dominat\u0103 de imaginea cl\u0103dirii \u00een care a debutat Grigore Vasiliu Birlic, ca figurant, pe c\u00e2nd era student la Facultatea de Drept din Cern\u0103u\u0163i. \u015eansa a f\u0103cut ca acesta s\u0103 fie observat de regizorul Sic\u0103 Alexandrescu \u015fi de dramaturgii Victor Ion Popa \u015fi Tudor Mu\u015fatescu. Dac\u0103 \u00een secolul al XIX-lea trupele de teatru jucau \u00een sala Hotelului Moldova, dup\u0103 1905 publicul va putea aprecia arta dramatic\u0103 \u00een sala uneia dintre cele mai frumoase cl\u0103diri europene destinate spectacolului. Aceasta fusese proiectat\u0103 de renumi\u0163ii arhitec\u0163i H. Helmer \u015fi F. Felner \u00eentr-o perioad\u0103 c\u00e2nd \u0163inutul Bucovinei de Nord se afla sub st\u0103p\u00e2nire austriac\u0103. Acum Teatrul Na\u0163ional poart\u0103 numele scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska \u015fi g\u0103zduie\u015fte \u00een fiecare toamn\u0103, de opt ani, trupe din Rom\u00e2nia participante la festivalul Aplauzele de aur ale Bucovinei, unde rom\u00e2nii bucovineni vin pentru a se bucura de fiecare cuv\u00e2nt spus pe scen\u0103 \u00een dulcea limb\u0103 matern\u0103.<\/p>\n
Ceva mai departe, cu emo\u0163ie, am intrat \u00een curtea gimnaziului \u00een care a studiat Eminescu \u015fi unde elevii, \u00eenc\u0103, descoper\u0103 lumea c\u0103r\u0163ii. Fiecare dintre noi c\u0103uta urmele trecutului \u00eentre zidurile pe care timpul p\u0103rea s\u0103 nu fi l\u0103sat prea multe urme. Oare de la fereastra aceea elevul Eminovici privise spre curtea interioar\u0103 unde acum ni\u015fte tineri repet\u0103 un dans? C\u00e2t\u0103 bucurie \u015fi suferin\u0163\u0103 tr\u0103ia atunci, rupt de satul copil\u0103riei, cel care suporta cu greu rigoarea \u015fcolar\u0103?<\/p>\n
Experien\u0163ele culturale ale acestei zile nu se puteau \u00eencheia mai frumos dec\u00e2t cu imaginea Universit\u0103\u0163ii, loc \u00een care trecutul for\u0163eaz\u0103 prezentul s\u0103 \u0163in\u0103 cont de viitor. Universitatea a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een anul 1875 av\u00e2nd ini\u0163ial doar trei facult\u0103\u0163i: Facultatea de Teologie Ortodox\u0103, Facultatea de Drept \u015fi Facultatea de Filosofie. Aici scriitorul Gala Galaction \u015fi-a terminat doctoratul \u00een Teologie; absolventul de studii teologice, Ciprian Porumbescu urma s\u0103 devin\u0103 \u015feful Catedrei de muzic\u0103 de la Facultatea de Teologie, dar a fost arestat \u00een procesul Arboroasa. Privind cl\u0103dirile, cu sfiala primelor note din Rapsodia rom\u00e2n\u0103, consta\u0163i c\u0103 arhitectura impresionant\u0103 pune \u00een valoare at\u00e2t spiritul germanic, dar \u015fi pe cel rom\u00e2nesc din Moldova lui \u015etefan cel Mare. Cl\u0103direa principal\u0103 e fosta re\u015fedin\u0163\u0103 mitropolitan\u0103 \u015fi cea mai mare construc\u0163ie a ansamblului. La etaj sunt c\u00e2teva s\u0103li care te cople\u015fesc, prin frumuse\u0163e, dar \u015fi prin rolul pe care l-au avut pentru istoria noastr\u0103. \u00cen Sala Sinodal\u0103, cea mai mare sal\u0103 a palatului \u00een anul 1918, s-a votat Unirea Bucovinei cu patria-mam\u0103, Rom\u00e2nia. \u00cen Sala Albastr\u0103 am descoperit o expozi\u0163ie de tablouri care mi-au amintit de La Blouse Roumaine al lui Henri Matisse, dovad\u0103 \u00een plus c\u0103 spiritul rom\u00e2nesc \u00ee\u015fi las\u0103 amprenta \u015fi \u00een pictura modern\u0103.<\/p>\n
Zilele urm\u0103toare au oferit alte bucurii sufletului nostru, dar s\u0103-i l\u0103s\u0103m \u015fi pe ceilal\u0163i participan\u0163i s\u0103 v\u0103 prezinte Cetatea Hotinului sau popasul eternit\u0103\u0163ii din Cimitirul rom\u00e2nesc.<\/p>\n
<\/p>\n
Profesor, Magdalena Livioara TODIRESEI<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00centre 12 \u015fi 14 mai 2017, dou\u0103zeci de profesori de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 din Piatra-Neam\u0163 au participat la o excursie de studiu la Cern\u0103u\u0163i av\u00e2nd ocazia de a descoperi locurile care au influen\u0163at evolu\u0163ia unor personalit\u0103\u0163i ale culturii…<\/p>\n