{"id":8315,"date":"2017-07-03T15:52:04","date_gmt":"2017-07-03T15:52:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=8315"},"modified":"2017-07-03T15:52:04","modified_gmt":"2017-07-03T15:52:04","slug":"elemente-de-teologie-catafatica-in-opera-lui-mihai-eminescu","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/nihil-sine-deo\/elemente-de-teologie-catafatica-in-opera-lui-mihai-eminescu\/","title":{"rendered":"Elemente de teologie catafatic\u0103 \u00een opera lui Mihai Eminescu"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/22-ap200-foto1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-8318 alignleft\" src=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/22-ap200-foto1-230x300.jpg\" alt=\"\" width=\"230\" height=\"300\" srcset=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/22-ap200-foto1-230x300.jpg 230w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/22-ap200-foto1-260x340.jpg 260w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/22-ap200-foto1-160x209.jpg 160w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/22-ap200-foto1.jpg 353w\" sizes=\"auto, (max-width: 230px) 100vw, 230px\" \/><\/a>Am g\u00e2ndit abordarea acestui subiect \u00een contextul \u00een care nu este unul facil, dar \u015fi pentru faptul c\u0103 eminescologii nu s-au aplecat prea mult asupra acestei cercet\u0103ri. \u00centruc\u00e2t spa\u0163iul alocat nu permite relatarea am\u0103nun\u0163it\u0103 a unui studiu pe aceast\u0103 tem\u0103, m\u0103 voi limita doar la c\u00e2teva lucruri ce scot \u00een eviden\u0163\u0103 unele aspecte ale teologiei, ale cunoa\u015fterii catafatice din opera marelui nostru poet.<\/p>\n<p>Studiind opera lui Mihai Eminescu \u00een totalitatea ei (poezia, proza, publicistica) ne d\u0103m seama c\u0103 poetul nu a avut o credin\u0163\u0103 simpl\u0103, tr\u0103it\u0103 orbe\u015fte, dar nici una asem\u0103n\u0103toare cu cea a sfin\u0163ilor, ci a practicat o credin\u0163\u0103 natural\u0103 care a c\u0103utat sensurile existen\u0163ei descoperind ra\u0163iunile lumii.<\/p>\n<p>Poezia lui Eminescu nu este o poezie religioas\u0103, \u00eens\u0103 a evoluat de la elemente concrete ale poeticului, trec\u00e2nd prin credin\u0163e populare \u015fi diverse mituri p\u00e2n\u0103 spre spiritualizarea naturii \u015fi a omului.<\/p>\n<p>Interesul lui Eminescu pentru tema cosmic\u0103, pentru genez\u0103 \u015fi eshatologie, ocup\u0103 un loc privilegiat \u00een imaginarul romantic. Este de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 genezei \u00eei urmeaz\u0103 eshatologia. Aceast\u0103 tem\u0103 a cosmogoniei este \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een numeroase poeme eminesciene: Rug\u0103ciunea unui dac, Memento mori, Scrisoarea I, Luceaf\u0103rul, Povestea magului c\u0103l\u0103tor \u00een stele etc. Referitor la viziunea cosmologic\u0103 a poeziei eminesciene putem distinge dou\u0103 aspecte: ascenden\u0163a metafizic\u0103 (\u00eenclina\u0163ia poetului spre filosofie) \u015fi primatul sentimentului (dimensiunea afectiv\u0103). Relevant\u0103 este poezia La steaua, \u00een care poetul pleac\u0103 de la datele astronomice (\u201eLa steaua care-a r\u0103s\u0103rit\/ E-o cale-at\u00e2t de lung\u0103, \/C\u0103 mii de ani i-au trebuit, Luminii s\u0103 ne-ajung\u0103.\u201d) c\u0103rora, subordon\u00e2ndu-le unei st\u0103ri afective, le d\u0103 o semnifica\u0163ie spiritual\u0103. (\u201eIcoana stelei ce-a murit\/ \u00cencet pe cer se suie;\/ Era pe c\u00e2nd nu s-a z\u0103rit, \/ Azi o vedem \u015fi nu e.\u201d).<\/p>\n<p>Av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 el \u00ee\u015fi construie\u015fte sistemul cosmologic pe sentimentele proprii \u015fi nu pe o baz\u0103 conceptual\u0103, Eminescu nu reprezint\u0103 un caz izolat ci reflect\u0103 o regul\u0103 general\u0103. Pentru Eminescu, crea\u0163ia reprezint\u0103 aspira\u0163ia c\u0103tre frumosul absolut, binele absolut, adev\u0103rul absolut, \u00een contextul \u00een care Absolutul reprezint\u0103 perfec\u0163iunea divin\u0103. Deplina realizare a cosmologiei eminesciene se reg\u0103se\u015fte \u00een Scrisoarea I. (\u201eLa-nceput, pe c\u00e2nd fiin\u0163\u0103 nu era, nici nefiin\u0163\u0103,\/Pe c\u00e2nd totul era lips\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi voin\u0163\u0103,\/ C\u00e2nd nu s-ascundea nimica, de\u015fi tot era ascuns&#8230;\/ C\u00e2nd p\u0103truns de sine \u00eensu\u015fi odihnea cel nep\u0103truns.\/ Fu pr\u0103pastie? genune? Fu noian \u00eentins de ap\u0103?\/ N-a fost lume priceput\u0103 \u015fi nici minte s-o priceap\u0103, &#8230;\u201d). Imaginea cuprins\u0103 \u00een aceste versuri este cea biblic\u0103 expus\u0103 \u00een form\u0103 poetic\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen Luceaf\u0103rul, Eminescu vorbe\u015fte despre atributele divine: Dumnezeu este st\u0103p\u00e2n al vie\u0163ii \u015fi mor\u0163ii; este atotputernic \u015fi nemuritor. (\u201eDe greul negrei ve\u015fnicii,\/ P\u0103rinte m\u0103 dezleag\u0103\/ \u015ei l\u0103udat pe veci s\u0103 fii\/ Pe-a lumii scar\u0103\u2019ntreag\u0103;\/ O cere-mi, Doamne orice pre\u0163,\/ Dar d\u0103-mi o alt\u0103 soarte,\/ C\u0103 Tu izvor e\u015fti de vie\u0163i\/ \u015ei d\u0103t\u0103tor de moarte;&#8230;\u201d).<\/p>\n<p>Viziunea eshatologic\u0103 apar\u0163in\u00e2nd omului de geniu \u00eembrac\u0103 \u00een crea\u0163ia lui Eminescu dou\u0103 aspecte: un corolar al cosmogoniei (Scrisoarea I, Luceaf\u0103rul, Rug\u0103ciunea unui dac) \u015fi drama stingerii colective (Memento mori, Egipetul, Mure\u015fanu) sau a stingerii individuale (Demonisn, Mai am un singur dor) care ia unele propor\u0163ii cosmice.<\/p>\n<p>Iubirea este creatoare \u00een cel mai \u00eenalt sens. \u00centruc\u00e2t obiectul ei este plasat, prin crea\u0163ie, \u00een sfera idealului, poetul \u00eei atribuie iubitei sale calit\u0103\u0163i divine, dar nu cade \u00een idolatrie. \u00cen poeziile sale, Eminescu a asociat legea iubirii cu cea a crea\u0163iei: \u201eFalnic\u0103-i pare legea Cre\u0103rii, \/ Lumi ce de focuri \u00een lumi \u00eenot, \/ Candele aprinse lui Zebaot, \/ Ce ard topirei \u015fi re\u00eenvierii.\/ Dar mai puternic, mai \u00eenalt, mai dulce \/ \u00cei pare legea de a iubi, \/ F\u0103r\u0103 ea nu e de a tr\u0103i, \/ F\u0103r\u0103 ea omul ca stins se duce. \/ De-aceea nu voiu ca eu s\u0103 fiu:\/ Pal\u0103 idee-a Dumnezeirei, &#8230;\u201d (Phylosophia copilei). \u00cen ultima parte a poemului C\u0103lin \u2013 file de poveste este dezvoltat\u0103 aceea\u015fi idee a iubirii ca principiu cosmic, unde nunta lui C\u0103lin cu fata de \u00eemp\u0103rat se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een spa\u0163iul paradisiac. La fel, sacralitatea iubirii v\u0103zut\u0103 ca lumin\u0103 c\u0103l\u0103uzitoare, apare \u00een ultima strof\u0103 a poeziei Pe l\u00e2ng\u0103 plopii f\u0103r\u0103 so\u0163: \u201eTu trebuia s\u0103 te cuprinzi \/ De acel farmec sf\u00e2nt \/ \u015ei noaptea candel\u0103 s-aprinzi \/ Iubirii pe p\u0103m\u00e2nt.\u201d<\/p>\n<p>Religiozitatea la Eminescu \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte anumite puncte de sprijin \u00een poezia Dumnezeu \u015fi om (1873), \u00een func\u0163ie de cum este evaluat\u0103 rela\u0163ia religie \u2013 cultur\u0103 sau religie \u2013 literatur\u0103. Structurat pe un sistem de antiteze, poemul prezint\u0103 na\u015fterea M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos dup\u0103 modelul relatat de Sfintele Evanghelii (\u201eTe-am v\u0103zut n\u0103scut pe paie, fa\u0163a mic\u0103 \u015fi ur\u00e2t\u0103,\/ Tu, Hristoase,-o hieroglif\u0103 stai cu fruntea am\u0103r\u00e2t\u0103, &#8230;\u201d), ca \u00een final s\u0103 fie prezentat ca Judec\u0103tor: \u201eAzi artistul te concepe ca pe-un rege-n tronul s\u0103u.\u201d<\/p>\n<p>Este interesant de urm\u0103rit modul \u00een care Mihai Eminescu se raporteaz\u0103 la Religie: cel care scria \u201eReligia \u2013 o fraz\u0103 de d\u00e2n\u015fii inventat\u0103\u201d (\u00cemp\u0103rat \u015fi proletar), avea s\u0103 argumenteze cu mare sensibilitate fenomenul religios \u00een articolul \u015ei iar\u0103\u015fi bat la poart\u0103, publicat \u00een Timpul, 12 aprilie 1881: \u201eTrist\u0103 \u015fi m\u00e2ng\u0103ietoare legend\u0103! Iat\u0103 dou\u0103 mii de ani aproape de c\u00e2nd ea a ridicat popoare din \u00eentuneric, le-a constituit pe principiul iubirii aproapelui, dou\u0103 mii de ani de c\u00e2nd biografia Fiului lui Dumnezeu e cartea dup\u0103 care se cre\u015fte omenirea&#8230; Omul trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00eenaintea lui un om ca tip de perfec\u0163iune dup\u0103 care s\u0103-\u015fi modeleze caracterul \u015fi faptele. Precum arta modern\u0103 \u00ee\u015fi datore\u015fte rena\u015fterea modelelor antice, astfel cre\u015fterea lumii nou\u0103 se datore\u015fte prototipului omului moral, Iisus Hristos.\u201d<\/p>\n<p>Din succinta prezentare reiese faptul c\u0103 Eminescu trateaz\u0103 religia, pe de o parte ra\u0163ional \u015fi pragmatic legat\u0103 fiind de contextul istoric, social \u015fi politic, iar pe de alt\u0103 parte, reflec\u0163ia filosofic\u0103 \u015fi medita\u0163ia poetic\u0103 asupra problematicii religioase se reg\u0103sesc sub cupola cunoa\u015fterii \u015fi aspira\u0163iei spre absolut. Astfel, putem concluziona c\u0103 Eminescu parcurge un traseu metanoetic de la frumosul natural, la cel estetic, culmin\u00e2nd cu cel divin.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Prof. dr. Mihai FLOROAIA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Am g\u00e2ndit abordarea acestui subiect \u00een contextul \u00een care nu este unul facil, dar \u015fi pentru faptul c\u0103 eminescologii nu s-au aplecat prea mult asupra acestei cercet\u0103ri. \u00centruc\u00e2t spa\u0163iul alocat nu permite relatarea am\u0103nun\u0163it\u0103 a unui studiu pe aceast\u0103 tem\u0103,&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/nihil-sine-deo\/elemente-de-teologie-catafatica-in-opera-lui-mihai-eminescu\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[22,149],"tags":[],"class_list":["post-8315","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-nihil-sine-deo","category-200-iunie-2017"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8315","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8315"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8315\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8321,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8315\/revisions\/8321"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8315"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8315"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8315"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}