De mult\u0103 vreme \u015fi de multe ori m-am \u00eentrebat de unde a izvor\u00e2t patima \u00eenv\u0103\u0163\u0103torimii pentru marea cultur\u0103, ori m\u0103car pentru zone culturale care nu aveau vreo leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu forma\u0163ia lor profesional\u0103, \u00eentre acestea fiind n\u0103zuin\u0163a de a face gazet\u0103rie \u015fi, mai mult, chiar de a crea ziare \u015fi reviste.<\/p>\n
Abunden\u0163a publica\u0163iilor sus\u0163inute de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, \u00een prima jum\u0103tate a veacului trecut, este un fenomen social de mare interes pentru cercet\u0103torul de azi. Ispititor, subiectul, chiar restr\u00e2ns la aria jude\u0163ului Neam\u0163, dep\u0103\u015fe\u015fte cu mult spa\u0163iul unui articol aniversar \u015fi \u0163inta acestuia. Deci, am\u00e2n\u00e2nd studiul exhaustiv pentru un viitor indecis, m\u0103 opresc la contribu\u0163ia a trei \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori porni\u0163i din Dobreni la na\u015fterea \u015fi via\u0163a primei serii a revistei \u201eApostolul\u201d (1934-1943).<\/p>\n
Am convingerea c\u0103, de nu ar fi fost calamitatea r\u0103zboiului \u015fi a sovietiz\u0103rii culturii rom\u00e2ne\u015fti, prima serie a revistei, care \u00ee\u015fi demonstrase valoarea \u015fi tr\u0103inicia \u00een timp, ar fi continuat f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere.<\/p>\n
Pentru a \u00een\u0163elege cum s-a n\u0103scut \u201eApostolul\u201d, trebuie s\u0103 ne amintim c\u0103, dup\u0103 primul R\u0103zboi Mondial, ca \u015fi cu o jum\u0103tate de veac \u00eena\u00adinte, \u00een epoca Hoga\u015f, se formase un grup intelectual valoros, cu un nucleu de buni prieteni, la Piatra \u015fi \u00een jude\u0163ul Neam\u0163, \u00een jurul institutorului Constantin Luchian, grup alc\u0103tuit din fo\u015ftii s\u0103i colegi de la \u015ecoala Normal\u0103 \u015fi, ceva mai t\u00e2rziu, din unii profesori de la liceele nem\u0163ene.<\/p>\n
Elevul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului Gheorghe Cojocaru din Dobreni (despre care scrie mai t\u00e2rziu cuvinte deosebit de elogioase), crescut \u00een casa lui Leon Bogdan \u015fi protejat de Lucia Kog\u0103lniceanu, fiica marelui c\u0103rturar, navigase, bine condus, \u00een noianul de c\u0103r\u0163i \u015fi reviste adunat \u00eentre 1869-1900 de legendarul Constantin Darius. Acolo, \u00eentre colec\u0163iile de gazete \u015fi reviste culturale, s-a n\u0103scut, probabil, acel excelsior care l-a m\u00e2nat toat\u0103 via\u0163a pe Constantin Luchian: dorin\u0163a de a face mult mai mult dec\u00e2t a-i \u00eenv\u0103\u0163a pe pruncii \u0163\u0103ranilor s\u0103 scrie \u015fi s\u0103 citeasc\u0103.<\/p>\n
Cu un excep\u0163ional talent managerial, i-a transformat pe colegii s\u0103i \u015fi mai cu seam\u0103 pe prietenii \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u00een colaboratori la \u201eApostolul\u201d, ceea ce nu \u00eensemna c\u0103 ei doar scriau revista, ci o \u015fi sus\u0163ineau financiar, sarcin\u0103 aproape insurmontabil\u0103 pentru buzunarele dasc\u0103lilor tineri.<\/p>\n
Cel mai apropiat \u015fi mai calificat colaborator al s\u0103u a fost mai t\u00e2n\u0103rul Mihai Av\u0103danei, intelectual de bun\u0103 factur\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u00een satul natal Sarata \u2013 Dobreni (mai apoi \u00een Piatra), la \u00eenceput omul de leg\u0103tur\u0103 cu colaboratorii \u015fi mai apoi chiar redactorul \u015fef al revistei.<\/p>\n
Treptat, \u00een jurul ctitorilor \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori s-au aliniat profesorii \u015fi alte categorii de oameni cu \u015fcoal\u0103 \u00eenalt\u0103, m\u00e2na\u0163i de dorin\u0163a fireasc\u0103 de a se pronun\u0163a limpede, uneori programatic, fa\u0163\u0103 cu starea \u015fi nevoile \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u015fi culturii rom\u00e2ne\u015fti, revista acoperind un spectru larg de preocup\u0103ri, nu doar didactice, ci general culturale. Cu timpul, \u00een paginile tip\u0103rite la Piatra au ap\u0103rut \u015fi scurte crea\u0163ii literare.<\/p>\n
Cu o participare editorial\u0103 important\u0103 s-a \u00eenscris \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Mihai Cojocaru, din Dobreni, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor cu variate preocup\u0103ri \u00een domeniul etnografiei, istoriei \u015fi filosofiei. Acesta, dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani de ucenicie \u00een \u015fcoala din satul natal, a fost transferat, ca model de munc\u0103 pentru tinerii normali\u015fti, la \u015ecoala de Aplica\u0163ie de pe l\u00e2ng\u0103 \u015ecoala Normal\u0103 din Piatra \u015fi, pentru scurt timp, a devenit \u015fi inspector \u015fcolar al jude\u0163ului. Fratele s\u0103u, Constantin Cojocaru, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi preot paroh \u00een Dobreni, a pres\u0103rat \u00een revist\u0103, de asemenea, c\u00e2teva articole de-a lungul anilor.<\/p>\n
Destine \u2026<\/p>\n
Dup\u0103 o prodigioas\u0103 activitate la Piatra-Neam\u0163, unde a fost \u015fi revizor (adic\u0103 inspector general) \u015fcolar, Constantin Luchian a fost cooptat \u00een nucleul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori din presa dasc\u0103lilor bucure\u015fteni. \u00cen Capital\u0103, a devenit inspector \u015fcolar regional. Nu a uitat ba\u015ftina \u015fi a scris o carte temeinic\u0103, masiv\u0103, despre istoria \u015fcolilor \u015fi satelor nem\u0163ene, publicat\u0103 sub egida Asocia\u0163iei \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor din jude\u0163ul Neam\u0163 (Locuri, oameni \u015fi \u015fcoli \u2013 Piatra- Neam\u0163, 1996).<\/p>\n
Mihai Av\u0103danei, salvat de Dumitru Alma\u015f \u015fi (Ei, da!) de liderul comunist local C\u0103ciuleanu de la pu\u015fc\u0103ria politic\u0103 ce i se preg\u0103tea dup\u0103 r\u0103zboi, a fugit din ora\u015f \u015fi, cu nume de \u00eemprumut, a devenit student la o v\u00e2rst\u0103 respectabil\u0103, \u00eencunun\u00e2nd cariera sa didactic\u0103 prin titlul de profesor universitar doctor, \u00een specialitatea peda\u00adgo\u00ad- gie, la Universitatea din Ia\u015fi.<\/p>\n
Mihai Cojocaru, comandant al unui pluton de mitraliere din Regimentul 15 \u201eR\u0103zboieni\u201d, a murit eroic, \u00eempreun\u0103 cu to\u0163i osta\u015fii s\u0103i, \u00een cr\u00e2ncena lupt\u0103 de la M\u00e2ndra \u2013 C\u0103l\u0103ra\u015fi, \u00een iulie 1941. Cel care visase s\u0103 devin\u0103 arheolog a semnat ultimul s\u0103u \u201earticol\u201d, scris pe front \u015fi publicat \u00een \u201eApostolul\u201d:<\/p>\n
\u201eDac\u0103 Dumnezeu va vrea ca eu s\u0103 nu m\u0103 mai \u00eentorc acas\u0103 de pe drumul pe care am plecat, \u00eel rog pe p\u0103rintele Constantin s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de sufletul meu. S\u0103-mi aduc\u0103 oasele la Dobreni, \u00een vechiul cimitir, \u015fi s\u0103 le puie l\u00e2ng\u0103 acele ale r\u0103zbunicului \u2026\u201d (Din scrisoarea publicat\u0103 \u00een \u201eApostolul\u201d, anul VIII, nr. 5, martie 1942.)<\/p>\n
Dar nimeni nu i-a mai g\u0103sit osemintele!<\/p>\n
Trei \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori din Dobreni, care, al\u0103turi de al\u0163i valoro\u015fi dasc\u0103li nem\u0163eni, au ctitorit \u015fi au scris \u00een prima serie din \u201eApostolul\u201d.<\/p>\n
Ctitori \u015fi destine \u2026<\/p>\n
<\/p>\n
Mihai-Emilian MANCA\u015e<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De mult\u0103 vreme \u015fi de multe ori m-am \u00eentrebat de unde a izvor\u00e2t patima \u00eenv\u0103\u0163\u0103torimii pentru marea cultur\u0103, ori m\u0103car pentru zone culturale care nu aveau vreo leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu forma\u0163ia lor profesional\u0103, \u00eentre acestea fiind n\u0103zuin\u0163a de a face…<\/p>\n