{"id":9775,"date":"2017-11-04T15:53:58","date_gmt":"2017-11-04T15:53:58","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=9775"},"modified":"2017-11-04T15:53:58","modified_gmt":"2017-11-04T15:53:58","slug":"eveniment-2","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/eveniment\/eveniment-2\/","title":{"rendered":"Eveniment"},"content":{"rendered":"

\u201eMaluri de Prut \u2013 Basarabia Necunoscut\u0103\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

Mar\u0163i, 17 octombrie, la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG.T. Kirileanu\u201d, \u00een Sala Expo-Club \u201eVictor Brauner\u201d, a avut loc lansarea proiectului \u201eMaluri de Prut \u2013 Basarabia Necunoscut\u0103\u201d cu o suit\u0103 de dezbateri, dialoguri culturale, expozi\u0163ii de documente, de publica\u0163ii \u015fi fotografii. Invitat special al acestui eveniment a fost Ion Iovcev, directorul Liceului \u201eLucian Blaga\u201d din Tiraspol care a sus\u0163inut dezbaterea-dialog \u015ecolile rom\u00e2ne\u015fti din st\u00e2nga Nistrului \u2013 identitate la limita supravie\u0163uirii.<\/p>\n

De asemenea, au prezentat comunic\u0103ri prof. Liviu Constantin Rusu, de la Liceul Tehnologic Economic Administrativ Piatra-Neam\u0163 \u2013 Consecin\u0163ele Marii Uniri. Noul cadru constitu\u0163ional \u015fi institu\u0163ional al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc; prof. dr. Livioara Todiresei, directorul Liceului Tehnologic Economic Administrativ din Piatra-Neam\u0163 \u2013 Literatura, liant al rom\u00e2nilor de pretutindeni; prof. dr. Gianina Buruian\u0103, Liceul Tehnologic Economic Administrativ din Piatra-Neam\u0163 \u2013 Grigore Vieru, vocea con\u015ftiin\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti din Basarabia.<\/p>\n

Moderator al dezbaterilor a fost prof. Mihaela Mereu\u0163\u0103, director-manager al Bibliotecii Jude\u0163ene \u201eG.T. Kirileanu\u201d Neam\u0163. \u00centrunirea va fi reflectat\u0103 \u015fi la Chi\u015fin\u0103u, \u00een cadrul rubricii matinale \u201eMaluri de Prut\u201d, de la Radio Rom\u00e2nia Chi\u015fin\u0103u, c\u00e2t \u015fi pe site-ul www.radiochisinau.md. Cu aceast\u0103 ocazie a fost lansat\u0103 \u015fi campania de colectare a c\u0103r\u0163ilor \u201eO carte pentru Basarabia\u201d. Totodat\u0103,, Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG.T. Kirileanu\u201d a invitat organiza\u0163iile nonguvernamentale, institu\u0163iile \u015fi cet\u0103\u0163enii din st\u00e2nga \u015fi din dreapta Prutului s\u0103 i se al\u0103ture \u00een derularea acestui proiect.<\/p>\n

\u00cen deschiderea activit\u0103\u0163ii, dup\u0103 ce a prezentat oaspe\u0163ii \u015fi interlocutorii, doamna director Mihaela Mereu\u0163\u0103 a precizat coordonatele \u015fi direc\u0163iile de ac\u0163iune ale proiectului. Red\u0103m \u00een continuare o sintez\u0103 a acestora, publicat\u0103 \u015fi pe site-ul institu\u0163iei:<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen \u00eent\u00e2mpinarea Centenarului Unirii<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>\u00cen contextul marc\u0103rii \u00een 2018 a Centenarului Unirii, Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG.T. Kirileanu\u201d, \u00een parteneriat cu Radio Rom\u00e2nia Chi\u015fin\u0103u \u015fi av\u00e2nd ca invitat TVR Ia\u015fi, va desf\u0103\u015fura, \u00een perioada octombrie-decembrie 2017, proiectul cultural \u201eMaluri de Prut \u2013 Basarabia Necunoscut\u0103\u201d. Echipa de proiect din cadrul Radio Rom\u00e2nia Chi\u015fin\u0103u este format\u0103 din Valentin Niculescu, Cornel Rusnac, Ina Gu\u0163u \u015fi Mariana Vasilache. De\u015fi tr\u0103im la doar c\u00e2\u0163iva kilometri distan\u0163\u0103 fizic\u0103 unii de ceilal\u0163i, \u00eentre noi se \u00eenal\u0163\u0103 adev\u0103ra\u0163i mun\u0163i de necunoscut. Un astfel de proiect, de schimb \u015fi interac\u0163iuni culturale, organizate la Piatra-Neam\u0163, ora\u015f \u00een curs de \u00eenfr\u0103\u0163ire cu ora\u015ful Chi\u015fin\u0103u, ar urma s\u0103 creeze o punte de leg\u0103tur\u0103 spiritual\u0103 \u015fi un interes reciproc mult mai mare. \u00cen acest sens, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii decembrie, urmeaz\u0103 a fi organizate o serie de evenimente culturale cu invita\u0163i din st\u00e2nga Prutului, dar \u015fi din Rom\u00e2nia, dialoguri, expozi\u0163ii de documente \u015fi fotografie, lans\u0103ri de carte \u015fi alte ac\u0163iuni culturale, menite s\u0103 informeze \u015fi s\u0103 atrag\u0103 un num\u0103r c\u00e2t mai mare de persoane interesate din jude\u0163ul Neam\u0163, inclusiv mass-media \u015fi membri ai administra\u0163iei locale, \u00een dezbateri privind Unirea din 1918, via\u0163a social\u0103 \u015fi cultural\u0103 din Republica Moldova. Situa\u0163ia \u015fcolilor rom\u00e2ne\u015fti din Transnistria, presa \u015fi libertatea de exprimare \u00een Republica Moldova, deport\u0103rile \u015fi foametea organizate de regimul sovietic, rela\u0163iile cu Rom\u00e2nia, rolul culturii la p\u0103strarea identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u00een st\u00e2nga Prutului, 100 de ani de la Marea Unire sunt doar c\u00e2teva dintre subiectele care urmeaz\u0103 s\u0103 fie abordate \u00een cadrul dezbaterilor. Amintim c\u0103 \u00een st\u00e2nga Nistrului activeaz\u0103 opt institu\u0163ii cu predare \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Ca urmare a migra\u0163iei, dar \u00een cea mai mare parte ca urmare a presiunilor constante din partea administra\u0163iei de la Tiraspol, \u00een ultimii 10 ani num\u0103rul elevilor la aceste institu\u0163ii a sc\u0103zut de la aproximativ 5.000 la mai pu\u0163in de 800.<\/p>\n

 <\/p>\n

Scopul \u015fi obiectivele proiectului<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Scopul \u015fi obiectivele acestui proiect au \u00een vedere dezvoltarea interesului tinerilor \u015fi adul\u0163ilor pentru istorie \u015fi cultur\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 constructiv\u0103 \u015fi responsabil\u0103 prin participarea la activit\u0103\u0163ile culturale organizate de Biblioteca Jude\u0163ean\u0103; stimularea interesului personalit\u0103\u0163ilor contemporane de a se implica \u00een procesul de informare \u015fi cunoa\u015ftere a istoriei rom\u00e2nilor \u00een cei 100 de ani de la Marea Unire din 1918, prin organizarea unor dezbateri, expozi\u0163ii de documente la biblioteca public\u0103, \u00een scopul dezvolt\u0103rii spiritului cet\u0103\u0163enesc, dar \u015fi a valoriz\u0103rii fondului de documente aflat la dispozi\u0163ia utilizatorilor bibliotecii; dezvoltarea interesului pentru informare, documentare a membrilor comunit\u0103\u0163ii nem\u0163ene, utilizatori sau poten\u0163iali utilizatori, prin organizarea unor activit\u0103\u0163i \u00een parteneriat cu diverse organiza\u0163ii ce promoveaz\u0103 cultura\/istoria poporului rom\u00e2n; cre\u015fterea gradului de implicare a asocia\u0163iilor\/ institu\u0163iilor culturale \u015fi cu rol de informare \u015fi documentare \u00een promovarea valorilor culturale locale \u015fi na\u0163ionale; cre\u015fterea gradului de implicare \u015fi educare a consumatorului de informa\u0163ie \u015fi cultur\u0103 prin participarea constant\u0103 la activit\u0103\u0163ile culturale locale, cu participarea unor personalit\u0103\u0163i contemporane; cre\u015fterea gradului de informare al comunit\u0103\u0163ii nem\u0163ene privind evolu\u0163ia istoric\u0103, social-politic\u0103 \u015fi cultural\u0103 a Republicii Moldova prin organizarea unor dezbateri, lans\u0103ri de carte, expozi\u0163ii de documente, vizion\u0103ri materiale documentare.<\/p>\n

 <\/p>\n

Spicuiri din interven\u0163iile participan\u0163ilor<\/p>\n

 <\/p>\n

* Ina Gu\u0163u, ziarist, ini\u0163iatorul proiectului<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire de la Piatra-Neam\u0163 este un vis \u00eemplinit. Ne afl\u0103m aici \u00een prezen\u0163a domnului Ion Iovcev, un Hristos al rom\u00e2nismului din st\u00e2nga Nistrului, un loc \u00een care utilizarea limbii rom\u00e2ne poate s\u0103-\u0163i aduc\u0103 o piatr\u0103 \u00een cap.<\/p>\n

Am venit \u00een Piatra-Neam\u0163 \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva luni \u015fi m-am \u00eendr\u0103gostit iremediabil de acest loc. Acum scriu un reportaj despre cultura \u015fi istoria acestui loc, un reportaj care va fi transmis la Radio Chi\u015fin\u0103u. E foarte important ca \u00een aceste vremuri de restri\u015fte s\u0103 \u0163inem aproape, s\u0103 men\u0163inem c\u00e2t mai str\u00e2nse toate ideile \u015fi sim\u0163\u0103mintele care ne leag\u0103, s\u0103 ne cunoa\u015ftem c\u00e2t mai bine \u015fi s\u0103 umplem cu speran\u0163\u0103 golul care \u00eenc\u0103 ne desparte. Din aceast\u0103 necesitate a ap\u0103rut \u015fi proiectul \u201eBasarabia Necunoscut\u0103\u201d\u2026<\/p>\n

 <\/p>\n

* Prof. Ion Iovcev<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Reprezint aici nu doar Liceul \u201eLucian Blaga\u201d unde sunt director, ci \u015fi cele opt \u015fcoli cu predare \u00een limba rom\u00e2n\u0103 din st\u00e2nga Nistrului. Situa\u0163ia noastr\u0103 nu e de invidiat pentru c\u0103 nu suntem acolo doar ambasadori ai rom\u00e2nismului, ci ne afl\u0103m chiar \u00een tran\u015feele limbii \u015fi spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. M\u0103 uit la voi \u00een sal\u0103 \u015fi v\u0103d copii frumo\u015fi \u015fi ferici\u0163i. Cu siguran\u0163\u0103, copii no\u015ftri, la fel de frumo\u015fi ca voi, ar da orice s\u0103 fie \u00een locul vostru; la Tiraspol cuv\u00e2ntul rom\u00e2n este sinonim cu acela de r\u0103uf\u0103c\u0103tor, de bandit, de fascist\u2026 Iar copiilor no\u015ftri le-au murit p\u0103rin\u0163ii \u00een r\u0103zboiul din Transnistria din 1992, \u015fcolile rom\u00e2ne\u015fti au fost devastate \u00een mai multe r\u00e2nduri, iar protestele profesorilor sunt \u00eent\u00e2mpinate cu bastoane de cauciuc. Eu \u00eensumi am fost scuipat pe strad\u0103 de ni\u015fte rusoaice \u015fi arestat pentru c\u0103 nu vreau s\u0103 renun\u0163 la limba str\u0103mo\u015filor.<\/p>\n

 <\/p>\n

* Prof. Liviu Rusu<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Ca profesor, ca om al \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti, v\u0103 pot spune cu durere \u00een suflet c\u0103, dac\u0103 dvs., domnule director Iovcev, lupta\u0163i cu oficialit\u0103\u0163ile care vor s\u0103 v\u0103 \u00eenchid\u0103 \u015fcoala, noi avem probleme mult mai grele. Noi ne lupt\u0103m cu lipsa de transparen\u0163\u0103 a deciziei politice, cu Ministerul Educa\u0163iei, cu reforma asta care nu se mai termin\u0103\u2026 Dac\u0103 acolo al\u0163ii \u00eencearc\u0103 s\u0103 v\u0103 distrug\u0103, aici ne autodistrugem \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc, \u00een primul r\u00e2nd prin lipsa noastr\u0103 de implicare. Dvs. a\u0163i ie\u015fit \u00een strad\u0103 ca s\u0103 v\u0103 ap\u0103ra\u0163i \u015fcoala, noi nu reu\u015fim s\u0103 ie\u015fim \u00een strad\u0103 s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m drepturile de frica de a nu pierde o zi din salariu, ceea ce ar fi un foarte mare p\u0103cat\u2026 Ne aseam\u0103n\u0103 \u00eens\u0103 faptul c\u0103 avem copii la fel de buni \u015fi de frumo\u015fi, c\u0103 \u00eenc\u0103 avem credin\u0163a c\u0103 \u015fcoala poate ap\u0103ra \u015fi cultiva rom\u00e2nismul.<\/p><\/div>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

* Prof. dr. Livioara Todiresei<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Literatura a fost \u00eentotdeauna un liant \u00eentre \u0163inuturile rom\u00e2ne\u015fti \u015fi printre primii care au \u00een\u0163eles acest lucru a fost Mihail Kog\u0103lniceanu. De aceea revista sa, \u00eenfiin\u0163at\u0103 la Ia\u015fi \u00een 1840, se numea \u201eDacia literar\u0103\u201d \u015fi a ad\u0103postit \u015fi cultivat literatura tuturor rom\u00e2nilor. \u0162inuturile rom\u00e2ne\u015fti au fost unite de spiritele lor cele mai importante, iar literatura are o for\u0163\u0103 mai mare dec\u00e2t a pumnului care love\u015fte \u00een mas\u0103. \u00cen Basarabia, de pild\u0103, dup\u0103 cum observa academicianul Mihai Cimpoi, procesul redob\u00e2ndirii rom\u00e2nismului cultural s-a desf\u0103\u015furat sub semnul c\u0103l\u0103uzitor al lui Eminescu. Numele Luceaf\u0103rului r\u0103m\u00e2ne, de altfel, reperul cel mai marcant pe care \u00eel avem \u015fi noi, \u015fi moldovenii de dincolo de Prut \u015fi cei care ast\u0103zi tr\u0103iesc \u00eentr-o Bucovin\u0103 lipsit\u0103 de identitate\u2026<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

* Prof dr. Gianina Buruian\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>\u00cen 1973 Grigore Vieru trece Prutul \u00een cadrul unei delega\u0163ii de scriitori. Particip\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea cu redactorii revistei \u201eSecolul 20\u201d. Se \u00eentoarce la Chi\u015fin\u0103u cu un sac de c\u0103r\u0163i \u015fi m\u0103rturise\u015fte: \u201eDac\u0103 visul unora a fost s\u0103 ajung\u0103 \u00een Cosmos, eu via\u0163a \u00eentreag\u0103 am visat s\u0103 trec Prutul.\u201d<\/p>\n

\u00cen 1994 neo-comuni\u015ftii din Partidul Democrat Agrar, ajun\u015fi la putere \u00een Moldova, renun\u0163\u0103 la Imnul de stat De\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne \u015fi le propun poetului Grigore Vieru \u015fi compozitorului Eugen Doga s\u0103 compun\u0103 versurile \u015fi, respectiv, muzica pentru un nou imn. Ambii refuz\u0103. Grigore Vieru scrie \u00een Literatura \u015fi Arta urm\u0103toarele: \u201eDreptatea istoric\u0103 va blestema poe\u0163ii \u015fi compozitorii care vor \u00eendr\u0103zni s\u0103 ridice m\u00e2na asupra Imnului Na\u0163ional \u201eDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne\u201d, coco\u0163\u00e2ndu-se ei \u00een locul str\u0103lucirii \u015fi necesit\u0103\u0163ii lui istorice.\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

N. R.: Ion Iovcev s-a n\u0103scut pe 12 iunie 1951, \u00een localitatea G\u0103v\u0103noasa din raionul Cahul, Republica Moldova. A absolvit Institutul Pedagogic de Stat din Tiraspol. A f\u0103cut studii \u00een management la Universitatea Pedagogic\u0103 de Stat \u201eIon Creang\u0103\u201d din Chi\u015fin\u0103u. Din 27 mai 1992 este directorul Liceului \u201eLucian Blaga\u201d, cu predare \u00een limba rom\u00e2n\u0103, din Tiraspol. Tot de atunci \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 piept presiunilor separati\u015ftilor, de\u015fi a fost arestat \u00een repetate r\u00e2nduri de mili\u0163ia transnis\u00adtrean\u0103. A fost amenin\u0163at \u015fi persecutat, la fel ca \u015fi ceilal\u0163i directori ai celor opt institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt cu predare \u00een limba rom\u00e2n\u0103 din st\u00e2nga Nistrului, elevii \u015fi p\u0103rin\u0163ii lor a c\u0103ror \u015fcoli au fost devastate \u00een anul 1994, dar \u015fi \u00een 2004. \u00cen anul 2014 Ion Iovcev a fost decorat cu cea mai \u00eenalt\u0103 distinc\u0163ie oferit\u0103 de statul rom\u00e2n, Ordinul Na\u0163ional \u201eSteaua Rom\u00e2niei\u201d \u00een grad de Cavaler, \u00een semn de \u00eenalt\u0103 pre\u0163uire \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103 pentru contribu\u0163ia remarcabil\u0103 avut\u0103, de-a lungul timpului, la afirmarea \u015fi ap\u0103rarea identit\u0103\u0163ii etnice \u015fi culturale a comuni\u00adt\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti din vecin\u0103tatea Rom\u00e2niei.<\/p>\n

 <\/p>\n

Mircea ZAHARIA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eMaluri de Prut \u2013 Basarabia Necunoscut\u0103\u201d   Mar\u0163i, 17 octombrie, la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG.T. Kirileanu\u201d, \u00een Sala Expo-Club \u201eVictor Brauner\u201d, a avut loc lansarea proiectului \u201eMaluri de Prut \u2013 Basarabia Necunoscut\u0103\u201d cu o suit\u0103 de dezbateri, dialoguri culturale, expozi\u0163ii de…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18,226],"tags":[],"class_list":["post-9775","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-eveniment","category-203-octombrie-2017"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9775","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9775"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9775\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9802,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9775\/revisions\/9802"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9775"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9775"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9775"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}