Împlinirea a 150 de ani de la naşterea criticului şi istoricului literar Garabet Ibrăileanu a fost marcată la Roman prin desfăşurarea, în perioada 18‒20 iunie, a Festivalului Naţional „Garabet Ibrăileanu”. Organizat de Uniunea Armenilor din România, sucursala Roman, şi aflat la cea de a IV-a ediţie, festivalul reprezintă una dintre manifestările notabile care pune Romanul pe harta culturii naţionale. Apărut din iniţiativa preşedintelui filialei Roman a Uniunii Armenilor, dr. Nazaretian Emanuel, şi sprijinit de Primăria Roman, de Hotel Roman, de Societatea Culturală „Clepsydra” şi de Centrul de copiere şi imprimare Color Print, festivalul s-a desfăşurat în grădina de vară a Hotelului Roman by Dumbrava, într-o atmosferă distinsă.
Deschiderea manifestărilor a avut loc în prezenţa Excelenţei Sale E. S. Sergey Minasyan, ambasadorul Republicii Armenia la Bucureşti, a primarului Municipiului Roman, Leonard Achiriloaei, a domnului Mihai Zamfir, critic şi istoric literar, profesor la Universitatea din Bucureşti, a domnului Vasile Spiridon, profesor la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, ambii membri ai Uniunii Scriitorilor din România. Asistenţa numeroasă, formată din reprezentanţii mai multor comunităţi armene din România, din personalităţile culturale ale oraşului, din oamenii pasionaţi de cultură şi din reprezentanţii mass-media, a fost cea mai puternică mărturie a dorinţei oamenilor de a participa fizic la evenimente culturale.
Activităţile primei zile au fost conduse de directorul festivalului, dr. Emanuel Nazaretian, care a subliniat contribuţia majoră a intelectualilor cu ascendenţe armeneşti (Gheorghe Asachi, Mihail Jora, Jeni Acterian, Ştefan Agopian, Spiru Haret, Ana Aslan) la dezvoltarea diferitelor domenii de activitate, accentuând rolul lui Garabet Ibrăileanu la evoluţia criticii literare ante şi interbelice. Despre viaţa şi activitatea culturală a întemeietorului revistei „Viaţa românească” au vorbit profesorii Mihai Zamfir şi Spiridon Vasile. Universitarul bucureştean ne-a prezentat doct evoluţia profesională a criticului, de la calitatea sa de publicist, de teoretician al poporanismului, la cea de profesor universitar, de traducător şi chiar de romancier. De cealaltă parte, universitarul băcăuan, a expus o latură mai puţin cunoscută a lui Ibrăileanu, dezvăluită de amintirile contemporanilor săi, şi anume ipohondria sau obsesia lui pentru igienă.
Seara s-a încheiat cu vizionarea filmului de licenţă, „Legătura de leuştean”, a tinerei regizoare Armine Vosganian, prezentat şi în cadrul Zilelor filmului armenesc, din ianuarie 2021, bucuria fiind întregită de participarea directă a talentatei actriţe. Filmul de scurtmetraj, cu tema mineriadele văzute prin ochii tinerilor, a fost realizat după nuvela omonimă inclusă în volumul Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri, semnat de Varujan Vosganian.
Activităţile din a doua zi a festivalului au fost conduse de preşedintele Uniunii Armenilor din România, cunoscutul scriitor şi om politic, Varujan Vosganian, responsabil de renaşterea culturală a comunităţilor de armeni din România. Competentul istoric de artă, Răzvan Theodorescu, a impresionat audienţa, alegând să prezinte, într-un discurs elevat, efortul lui Ibrăileanu de a dovedi contribuţia remarcabilă a intelectualilor moldoveni la emanciparea noastră culturală. La finalul expunerii, tonul sobru al vicepreşedintelui Academiei Române a devenit tandru, mai ales când l-a evocat pe strămoşul său ilustru, Melchisedec Ştefănescu.
În continuare, profesorul Mihai Zamfir a înfăţişat evoluţia neobişnuită a criticului literar, de la statutul de promotor şi apărător neînduplecat al poporanismului (tendinţa realist-critică a tradiţionalismului) până la poziţia de intelectual atras de ideile moderne ale vechiului său rival, Eugen Lovinescu.
Momentul cel mai aşteptat al festivalului a fost anunţarea premiilor, majoritatea laureaţilor bucurându-se de aprecierea membrilor juriului.
Premiul Opera Omnia a fost acordat criticului şi istoricului literar, prof. univ. dr. Mihai Zamfir, pentru activitate îndelungată şi carieră prestigioasă, iar premiul pentru debut i-a revenit conf. univ. dr. Emanuela Ilie, pentru activitatea remarcabilă, desfăşurată în cadrul Catedrei de limba şi literatura română „Garabet Ibrăileanu” a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi.
Laureaţii concursului de aforisme originale au fost anunţaţi de prof. Lucian Strochi, cel care a avut şi calitatea de preşedinte al juriului, format din: Emilian Marcu, scriitor, critic şi istoric literar, Cornel Paiu, preot, scriitor şi preşedinte al societăţii „Clepsydra”. Premiile speciale ale juriului au fost obţinute de dr. Ecaterina Petrescu Botoncea (Târgovişte) şi de Mihai Hanganu, scriitor (Piatra-Neamţ). Premiul I a fost acordat scriitorului Tudorel Radu (Piatra-Neamţ), Premiul al II-lea scriitoarei Daciana Cuc (Hunedoara), Premiul III-lea Cogeanu Manuela (Piatra-Neamţ), iar menţiuni au primit Veronica Kerekeş (Reşiţa), Adriana Iuliana Cuc (Petroşani) şi Mihai Babei (Botoşani).
Trofeul festivalului i-a fost decernat academicianului Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române.
Întâlnirile din cadrul meselor rotunde, la care s-au aşezat în fiecare seară reprezentanţi ai sucursalelor Uniunii Armenilor din Bacău, din Botoşani, din Bucureşti, din Cluj-Napoca, din Constanţa, din Iaşi, din Suceava şi din Tulcea, au îmbogăţit cunoştinţele participanţilor despre moştenirea critică a lui Garabet Ibrăileanu, despre contribuţia sa la dezvoltarea culturii române, în calitate de polemist, de eminescolog, de moralist şi de romancier, dar şi despre istoria greu încercată a armenilor sau despre impresionantul lor patrimoniu cultural.
Prof. Paraschiva BUCIUMANU