
Muzeul Naţional de Artă al Moldovei a fost fondat la 26 noiembrie 1939 şi este situat în centrul Chişinăului, în trei edificii, importante monumente de arhitectură de la sfârşitul secolului XIX – începutul secolului XX: Casa Hertza, Casa Kligman şi sediul central Dadiani, care este un proiect al arhitectului Alexandru Bernardazzi. Edificiul nu fusese reparat din 1987, atunci când a trecut în posesia Muzeului Naţional de Artă. După mai mult timp în care acesta a fost renovat datorită unui grant nerambursabil, oferit de Guvernul României, Muzeul a recăpătat aspectul de acum 100 de ani şi şi-a deschis larg uşile pentru public în noiembrie 2016.
Cu prilejul aniversării a 80 de ani de existenţă a Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, la Chişinău în perioada 25-26 noiembrie a. c. au fost organizate mai multe manifestări comemorative. Celebrarea a debutat cu o conferinţă ştiinţifică anuală, cu participarea unor muzeografi, critici şi istorici de artă din Republica Moldova şi România. În acest cadru academic, directorul Centrului de Studiul Artelor din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural, Tudor Stăvilă, a vorbit despre Auguste Baillayre, colecţionar şi director al Pinacotecii municipale din Chişinău; directorul Institutului Patrimoniului Cultural, Victor Ghilaş – despre artele plastice în viaţa familiei Cantemir; criticul de artă, Ludmila Toma – despre activitatea pictoriţei Olga Orlov; iar muzeograful, Tamara Diaconescu – despre grafica chineză din secolul XIX în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei. De asemenea, au prezentat comunicări mai mulţi istorici şi muzeografi.
Plin de emoţie a fost şi momentul oficial, în cadrul căruia Ioana Pavelescu, actriţă din România, a dăruit Muzeului Naţional de Artă al Moldovei portretul mamei sale, Corina Constantinescu, născută în 1819 la Nisporeni, fostă actriţă la Teatrul Mic din Bucureşti. Portretul a fost realizat de artistul plastic Camil Ressu (1880-1962), un nume de referinţă pentru pictura românească.
Tudor Zbârnea, directorul Muzeului, a accentuat: „Este un prilej deosebit de frumos pentru a marca centenarul de la naşterea uneia dintre personalităţile marcante ale artei teatrale româneşti, originare din Nisporeni, Basarabia”. Festivitatea a continuat cu concertul „Actorii cântă”, în cadrul căruia actorii şi Orchestra de Cameră a Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” au susţinut un recital muzical inedit.
Expoziţia-concurs a desenelor copiilor „Povestea muzeului meu”, dezvelirea plăcii comemorative a lui Auguste Baillayre, vernisarea expoziţiei „Auguste Baillayre şi contemporanii” au continuat şirul de evenimente festive.
Lansarea monografiei „Artele frumoase din Basarabia în secolul XX”, autor – Tudor Stavilă, directorul Centrului Studiul Artelor din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural, a încheiat şirul acţiunilor prilejuite de solemnitate.
Angelina BEGU