* 1/1940 – n. Ioniţă Ichim, la Bogheşti, Bacău, profesor universitar doctor în geografie (1973), cercetător. A absolvit Facultatea de Geografie (1965). Stabilit la Piatra-Neamţ (1988), cercetător ştiinţific la Staţiunea de Cercetări „Stejarul”. A fost membru al mai multor societăţi ştiinţifice din ţară şi din străinătate (Marea Britanie, Japonia), al Comitetului de redacţie a Analelor Universităţii „Valahia” din Târgovişte, membru referent al Revistei „Catena” din Amsterdam, vicepreşedinte al Asociaţiei Geomorfologilor din România, membru fondator al Asociaţiei Internaţionale de Control al Eroziunii Solului, de Geomorfologie din Manchester şi din Japonia. Autor a peste 200 de lucrări publicate, din care 50 în străinătate, organizator al Simpozionului Naţional Interdisciplinar „Provenienţa şi efluenţa aluviunilor”. Premiul Academiei Române „Gheorghe Murgoci”, titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ.
* 4/1923 – n. Paul Vasiliu, la Piatra-Neamţ, profesor de filosofie, psihologie, pedagogie, inginer, inspector şcolar, profesor la Şcoala Medie Nr. 1 de Băieţi (azi, Colegiul Naţional „Petru Rareş”, 1954-1955), profesor (1969-1970; 1972-1983; 1992-1996) şi director (1974-1975) al Liceului Pedagogic, al Grupului Şcolar de Chimie (azi, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” (1965-1968), toate din Piatra-Neamţ, om de o aleasă cultură, autor a numeroase articole publicate în presa centrală de specialitate şi în publicaţiile locale, precum şi al „Monografiei Şcolilor Normale din Piatra-Neamţ 1912-2002” (2002). La mulţi ani, Domnule Profesor!
* 6/1930 – n. Dorel Dorian, la Piatra-Neamţ (d. 9. 11. 2014, Bucureşti), ziarist, scenarist, dramaturg. Absolvent al Liceului,, Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Electrotehnică (1953). Redactor la „Viaţa studenţească” şi la „Ştiinţă şi tehnică”, redactor-şef la „Realitatea evreiască”. A debutat cu „N-au înflorit încă merii”, povestiri (1955), volum urmat de „Dacă vei fi întrebat” (1959), „Secunda 58”, piesă cu care se va inaugura T. T. din Piatra-Neamţ (1961), urmate de alte creaţii ce vor alcătui volumele: „Teatru” (1969), „Teatru cu bile” şi „Ficţiuni pentru revolver şi orchestră”, „Anchetatorul SF şi forţele oculte”. „Foc în Calea Văcăreşti” ş. a.
* 6/1967 – n. Daniel-Ioan Tătaru, la Piatra-Neamţ, profesor universitar doctor (1992), matematician. A absolvit Liceul „Petru Rareş” (1985) şi Facultatea de Matematică din Iaşi (1990), cu o lucrare despre ecuaţiile Hamilton-Jacobi în spaţii Banach, premiată cu Premiul „Gheorghe Ţiţeica” al Academiei Române de Ştiinţe (1994). S-a remarcat la olimpiadele internaţionale (Premiul I la Praga, 1985, şi Helsinki,1990). A plecat în S. U. A., predă la mai multe universităţi, parcurgând ierarhia universitară, şi, în prezent, este profesor de matematică, la Universitatea Berkeley din California. Societatea Americană de Matematică i-a acordat „Bộher Memorial Prize” (2002); membru de onoare al Institutului de Matematică al Academiei Române de Ştiinţe (2004); declarat cercetător al Fundaţiei „Simons”, pentru următorii cinci ani (2013); primit în Academia Americană de Arte şi Ştiinţe din S.U.A. (23. 04. 2014). Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ (2013). La mulţi ani, Domnule Profesor!
* 9/11946 – n. Vladimir Vlas (Vlad Vlas), la Cigoreni, Orhei, Basarabia, stabilit la Piatra-Neamţ, profesor, prozator, eseist. A fost şeful Direcţiei de Cultură din Raionul Dondoşeni (Republica Moldova), redactor-şef al Revistei „Aurora” din Criuleni, apoi al primei reviste independente, în limba română, „Casa şi grădina” din Chişinău şi redactor la Editura „Litera”. Colaborări: „Antiteze”,; „Apostolul”; „Limba română”; „Literatura şi arta” (Chişinău); „Monitorul” de Iaşi şi de Neamţ. Volume: „Culegătorii stropilor de soare”; „Basarabia acum”; „Cricova – Împărăţia subterană a vinului”; „S(c)lavul din mine”; „Chemarea regatului spart”.
* 10/1947 – n. Mircea Zaharia, la Muncelul de Sus, Iaşi. Facultatea de Filologie, Iaşi, 1970. Membru al Uniunii Oamenilor de Teatru şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Secretar literar şi director al TT, secretar general de redacţie al ziarului Ceahlăul, redactor-şef al seriei noi a revistei Apostolul.
* 11/1905, n. Vasile-Petre Jitaru, la Drăgăneşti, Neamţ (d. 15. 07. 1989, Iaşi), biolog, profesor universitar, doctor, membru titular al Academiei Române (1974) şi membru al mai multor societăţi ştiinţifice din România, Franţa, S. U. A. A absolvit Liceul la Fălticeni, Facultatea de Ştiinţe Naturale, o specializare la Göttingen; din 1930, devine asistent universitar al Universităţii din Iaşi, unde va fi profesor titular (1947), profesor emerit (1969), decan al Facultăţii de Biologie – Geografie (13 ani), realizând peste 120 de lucrări ştiinţifice, publicate în reviste de specialitate. El este întemeietorul Staţiunii „Stejarul” de la Pângăraţi, Neamţ.
* 12/1938 – n. Elena Florescu, la Paşcani, Iaşi, etnolog, documentarist, publicist. Absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Naturale – Geografie din Iaşi (1959), doctor în istorie (1998), muzeograf la Muzeul de Ştiinţe Naturale; şef de secţie, la Muzeul Etnografic al Judeţului Neamţ; a organizat şi coordonat „Târgul Naţional al Meşterilor Lemnari” (Târgu Neamţ, 1992-1999); peste 30 de comunicări la sesiunile ştiinţifice; a cercetat particularităţile culturii populare la catolicii din judeţele Neamţ şi Bacău; consultant ştiinţific la Asociaţia „Ecoforest” Neamţ. A debutat cu „Portul popular din Zona Neamţ” (1973). Alte cărţi: „Arhitectura populară din Zona Neamţ”; „Tradiţii populare de pe Valea Bistriţei”; „Textile populare de casă din Zona Neamţ”,, ,Biserici vechi de lemn din Ţinutul Neamţ”. Titlul de Excelenţă, „Diploma de Onoare şi Medalia de Aur”, de către A. O. Ş. La mulţi ani!
* 13/1912 – n. Constantin D. Borş, la Piatra-Neamţ (d. 10. 01. 1998, Piatra-Neamţ), profesori de matematică învăţământul liceal, întemeietor al, ,şcolii” de matematică din Neamţ. colaborator la:, ,Revista de matematică”,, ,Buletinul Matematica”,, ,Gazeta de Matematică şi Fizică”,, ,Pitagora” ş. a. Distins cu titlurile de profesor fruntaş (1965), profesor emerit (1970), „Cetăţean de Onoare” al Municipiului Piatra-Neamţ. Cu pseudonimul Lucian Mircea a semnat versuri în presa literară. Animator al Cercului Literar, ,Slova nouă” din Piatra-Neamţ. Împreună cu Constantin Prâsnea, Dumitru Almaş, Har. Mihăilescu, Constantin Gavriliu, Nichita Bistriceanu, a pus bazele primei filiale, din Piatra-Neamţ, a Uniunii Scriitorilor (1947). A obţinut locul I la un concurs de sonete al Revistei, ,Contemporanul” (1947), urmat de Ştefan Augustin Doinaş.
* 15/1925 – n. Savin Bratu, la Roman (pseudonimul lui Raul Baraş, d. 4. 03. 1977, Bucureşti). critic şi teoretician literar. A absolvit Liceul Naţional, Iaşi, Facultatea de Litere, Bucureşti (1950), parcurge toate treptele ierarhiei universitare, doctor în filologie (1969). Debut în „Moldova liberă” (1945). Editorial, cu broşura „Cum participă tineretul sovietic la întrecerile socialiste” (1949); apoi: „Vasile Roaită”, „Eroul timpurilor noastre în proza din ultimii ani”. Împreună cu Paul Georgescu (membru P. C. R. din ilegalitate) şi Mihai Şora, editează Revista „Caietele de critică şi istorie literară” (un nr. 1957). Alte cărţi: „Cronici”; „Ibrăileanu, omul”; „«Contemporanul» şi vremea sa” (colab.); „Mihail Sadovanu”. „O biografie a operei. Ion Creangă”; „Ipoteze şi ipostaze”; „Fundamentele criticii literare. De la Saint-Beuve la noua critică” ş. a.
* 15/1909, n. Vladimir Laşcu, la Samara, Rusia (d. 24. 12. 1996, Piatra-Neamţ), profesor de educaţie fizică, publicist. Absolvent al Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, a predat în mai multe localităţi din ţară, iar din 1949, la Liceul „Petru Rareş” şi la Şcoala Sportivă din Piatra-Neamţ; animator al activităţii sportive de performanţă. A înfiinţat secţia de schi a şcolii sportive şi a introdus jocul de baschet în practica sportivă a elevilor. Colaborări: „Revista de educaţie fizică şi sport”, „Ceahlăul”, „Revista de pedagogie”, „Gazeta învăţământului”. Autor al cărţii „Traversarea deşertului” (1991), un document preţios despre lagărele sovietice.
* 21/1936 – n. Constantin Cucu, la Solonţ, Bacău, ziarist. Absolvent al Facultăţii de Filosofie – secţia ziaristică – Bucureşti (1958). Reporter la Ziarul, ,Apărarea patriei”, profesor şi director de şcoală la Zemeş, Bacău (1961-1966), director al Casei de Cultură din Moineşti (1966-1967), şef de secţie la Ziarul, ,Ceahlăul” (1968-1974), inspector cu probleme de învăţământ la U. J. C. M. Neamţ (1974-1989), consilier principal la Bibliopolis S. A. Piatra-Neamţ (după 1989), redactor-şef al Revistei „Asachi” (1991-2005), redactor şef al săptămânalului „Informaţia Primăriei”, Piatra-Neamţ (1996 – 2002). Consilier pe probleme de carte la Centru de Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ. Autor al volumului de povestiri „În volbura apelor”.
* 24/1924 – n. Antoaneta Ralian, la Bucureşti, traducătoare. A fost elevă a Liceului „Roman-Vodă” din Roman, a urmat Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti (1944-1948); a coordonat secţia de traduceri a Direcţiei Generale a Editurilor (1950-1961); redactor la E. P. L. U. (Univers) până la pensionare (1982). Debut editorial „Ochelarii” de Ana-Maria Ortese (trad. din italiană, 1956). Pentru traducerea unora dintre cele peste o sută de cărţi (romane, piese de teatru şi eseuri), dar şi pentru întreaga activitate, a fost distinsă de mai multe ori cu Premiul A. S. Bucureşti, Premiul U. S., iar Departamentul de Stat al S. U. A. i-a acordat Diploma pentru activitate de promovare a literaturii americane în România (2002). Colaborări: „Luceafărul”; „România literară”, „Secolul 20/Secolul 21” ş. a. La mulţi ani!
* 25/1909 – n. Dorina Rădulescu (Rudich), la Roznov, Neamţ – (d. 1. 08. 1982, Bucureşti), prozatoare, poetă şi publicistă. Se presupune că tânăra ar fi simpatizat cu mişcarea comunistă din ilegalitate. A fost autodidactă, a lucrat într-un magazin, a debutat în „Cuvântul liber” (1935), iar în timpul războiului, a scris pentru un ziar de front. Romanul „Vârtej” (1964) este în mare parte o transfigurare literară a anilor copilăriei şi ai tinereţii autoarei. A fost urmat de „Adevăr şi fantezie”, publicistică (1970). Alte colaborări: „Contemporanul”; „Graiul nou”; „Lumea”; „Gazeta literară”; „România literară”; „Viaţa capitalei”, la ultima a fost redactor (1947-1948) ş. a. Alte volume: „Taina crăiesei. Basme”, ilustrate de Lena Constante; „Ancora”, pref. Ana Blandiana.
* 25/1965 – n. Aurel-Florin Ţuscanu, la Moldoveni, Neamţ, teolog, publicist. Este licenţiat în teologie ortodoxă şi filosofie. În satul natal, participă la realizarea muzeului local, reînfiinţează Cercul Pastoral Misionar şi editează Revista „Izvorul”. Numeroase articole şi studii în: „Cronica Romanului”, „Hyperion”, „Antiteze”, „România eroică” ş. a. La mulţi ani!
* 25/1936 – n. Constantin Filimon, la Piatra-Neamţ (d. august 2013), artist plastic. Absolvent al Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Bucureşti (1967). Din 1978, profesor de desen la şcoli din Neamţ. A lucrat pictură monumentală, religioasă, pentru bisericile din Zăpodeni (Iaşi), Muncel (Alba), Drăgeşti (Bihor), Verşeşti (Neamţ), Tigveni Bârseşti (Argeş). A participat la Saloane şi Bienale de grafică în Bucureşti (1971-1978) şi în expoziţii colective şi personale la Piatra-Neamţ (1981-1994). A expus în S. U. A. şi Canada (1980-1997), apoi în Mexic, Ungaria, Franţa, India şi Venezuela.
* 26/1896 – n. Aurel Băeşu, la Fălticeni (d. 24. 08. 1928, Piatra-Neamţ), artist plastic. A urmat Şcoala de Belle Arte din Iaşi, apoi, cu sprijinul lui G. T. Kirileanu şi al lui D. Lalu, studiază la Roma. Încă din timpul studenţiei este distins cu Premiul pentru Desen al Academiei Române (1915). Participă la Primul Război Mondial, în luptele de la Oituz şi Cireşoaia (1917). Întors din Italia, îşi cumpără o căsuţă în Piatra-Neamţ (azi, pe Strada „Ion Creangă”). În 1926, călătoreşte în Franţa, Slovenia şi Ungaria. Prin creaţia sa, marcată de influenţa lui Nicolae Grigorescu, apoi prin aura sa romantică şi cantonarea în impresionism, rămâne unul dintre pictorii importanţi stabiliţi la Piatra-Neamţ.
* 28/1936 – n. Mircea-Eduard Bălan, la Bucureşti, profesor, istoric literat, eseist. Absolvent al Şcolii Nr. 1 „Anton Pann”, al Liceului „Cuza-Vodă” din Huşi, al Facultăţii de Teologie din Bucureşti şi al Facultăţii de Filologie din Iaşi. A predat şi a îndeplinit funcţia de director la Şcoala Generală din Comuna Taşca, Neamţ. transferat la Liceul Pedagogic „Gheorghe Asachi” (1976-1981) şi la Liceul Teoretic „Calistrat-Hogaş” (1981 – până la pensionare), ambele din Piatra-Neamţ. A debutat editorial cu volumul „Costache Negruzzi – «Alexandru Lăpuşneanul»„ (1996), urmat de două eseuri: „Etape în receptarea operei lui Ion Creangă”, „Metaforă, simbol, mit în poezia eminesciană” ş. a.. Autor de studii didactice apărute în publicaţii centrale şi locale. La mulţi ani, Domnule Profesor!
Constantin TOMŞA