SEPTEMBRIE
* 4/1941 – n. Constantin Măzăreanu, la Piatra-Neamţ (d. 26. 09. 2005), biolog, profesor universitar, fost prorector al Universităţii Bacău (2003-2004), a absolvit Liceul „Petru Rareş” (1959) şi Facultatea de Biologie din Iaşi (1964). Până în 1992, când a devenit cadru didactic la Universitatea din Bacău, a lucrat ca cercetător la Staţiunea de Cercetări Biologice, Geologice şi Geografice „Stejarul”‘ de la Pângăraţi, Neamţ, şi la Staţiunea pentru Cultura Sfeclei de Zahăr din Roman. În perioada 1965-2002, a participat la peste 50 de reuniuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale la care a prezentat un număr de 88 de comunicări, majoritatea fiind publicate. A obţinut titlul de doctor (1972), a fost membru al A. O. Ş. şi al mai multor societăţi naţionale şi internaţionale de ecologie. Inclus în Who’s Who.
* 7/1850 – n. Constantin I. Istrati, la Roman (d. 29. 01. 1918, Paris), profesor universitar, doctor în medicină (1877) şi în chimie (1885), membru (1899) şi preşedinte al Academiei Române (1916-1918), A urmat Şcoala de Medicină Bucureşti şi scrie lucrarea „Locuinţa ţăranului român”. Specializare în Franţa (1879), profesor la Facultatea de Medicină Bucureşti şi la Facultatea de Chimie Organică. Autor a numeroase studii şi lucrări ştiinţifice din domeniul chimiei: manualul „Curs elementar de chimie” (1891), A înfiinţat Societatea Română de Ştiinţe (1890) şi a editat primul număr al Buletinului acesteia (1892). Autor al biografiilor: Carol Davilla, Ion Ghica, Gheorghe Asachi, Theodor Aman. A colecţionat documente istorice (Ştefan cel Mare, Alexandru cel Bun, Petru Rareş, Revoluţia din 1848, Unirea de la 1859). A fost deputat, senator, primar al Capitalei, ministru în mai multe domenii.
* 8/1943 – n. Gogu Gheorghiţă, la Cândeşti, Vrancea, cercetător ştiinţific, publicist, absolvent al Facultăţii de Biologie, Iaşi, doctor în biologie (1976). Biolog şi director la Staţiunea „Stejarul”, Neamţ, profesor la Universitatea, Bacău (din 1996). A publicat peste 200 de lucrări ştiinţifice, în presa de specialitate şi mai multe volume: „Aploidia experimentală la plante, în contextul biotehnologiilor moderne”, „Radiobiologie vegetală”; „Din enigmele evoluţiei”; „Bazele geneticii”; Premiul „Emanoil Teodorescu” al Academiei (1980). Organizator de simpozioane la Piatra-Neamţ: „Plantele medicinale – realizări şi perspective”, „Genetica în sprijinul progresului social-economic”. Preşedinte al Filialei Neamţ a A. O. Ş. La mulţi ani, domnule profesor!
* 10/1951 n. Gabriel Ploscă, inginer, profesor, lider sindical. Absolvent al Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timişoara (1977), gradul didactic I în învăţământ acordat de Universitatea Politehnică Bucureşti (1993). Profesor la Colegiul Tehnic „Petru Poni” (1976-2008), membru în comisia naţională de chimie industrială, specialist în elaborarea de standarde ocupaţionale, evaluator de manuale şi autor de manuale şcolare. Participare la cursuri, seminarii şi programe de formare europene: „Prohibition of Discrimination to Promotinng Equality” organizat de ILO-ITUC; „Dialog social în România şi în Uniunea Europeană; Locul şi rolul partenerilor sociali”, organizat de Institutul de Formare Economică şi Socială etc. (1997-2010).
Vicepreşedinte al SLLICS Neamţ (1991-2008), apoi preşedinte, din 2008 – prezent. Vicepreşedinte al FSLI, coordonează Departamentul pentru Învăţământ Profesional şi Tehnic şi Departamentul Proiecte şi Formare (2002-prezent). Preşedinte al Uniunii Judeţene a Sindicatelor Democratice Neamţ (2000-prezent) etc. Manager de proiect POSDRU şi manager de proiect Leonardo da Vinci (2011-2014).
* 11/1930 – n. Eduard Covali, la Orhei, Basarabia (d. 2.11. 2002, Piatra-Neamţ), teatrolog, scriitor, mentorul spiritual al TT. A absolvit I. A. T. C. „I. L. Caragiale”, cu întreruperi, fiind condamnat politic, a lucrat pe diferite şantiere de construcţii. Diverse funcţii la T. T., (1961-1992), pictor-executant, secretar literar, director, regizor, consilier artistic. Debut publicistic în revistele „Teatrul” şi „Contemporanul”, (1957), şi cu pseudonimul V. Negrea. Colaborări: „Ceahlăul”, „Acţiunea”, „Antiteze”, „Ateneu”, „Asachi”, „Informaţia Primăriei”, „Apostolul”, „Meridianul Ozana”, „Credinţa neamului” ş. a. A dramatizat: «Inimă rece», «Albă ca zăpada şi cei şapte pitici» «Cartea junglei». Debut editorial cu „Teatru”. A fost membru al U. S.
* 18/1960 – n. Ada Popovici, la Iaşi, profesoară, eseistă, publicistă. Studii de filologie, regie de teatru, film si tv., jurnalistică. Doctor, magna cum laudæ, în ştiinţe filologice (2007), profesor la Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” din Piatra-Neamţ. Numeroase participări la simpozioane, conferinţe si colocvii naţionale şi internaţionale. Colaborări: „Apostolul”; „Monitorul cultural şi artistic de Neamţ”; „Convorbiri literare”, „Revista noastră” (ASTRA) ş. a. Cărţi: „Poezia românească. Studiu teoretic si aplicativ”; „Limbajul dramatic si orizontul de aşteptare estetică”; „Rugăciuni pentru cei mici”, „Limbă si literatură română. Comunicare. Proză. Dramaturgie”; „Alfabetul din poveşti”. La mulţi ani!
* 19/1953 – n. Viorel Nicolau, inginer, editor, anticar, filatelist, publicist. A absolvit Facultatea Tehnologia Construcţiilor de Maşini, Braşov, inginer la I. M. „Ceahlău” şi profesor-inginer la Grupul Şcolar de Construcţii. Din 1991, devine librar, anticar, atestat de Ministerul Culturii. A înfiinţat, în Piatra-Neamţ, prima librărie-anticariat privată. Este recunoscut ca un bun colecţionar de cărţi poştale ilustrate. Membru în diferite comitete şi comisii filatelice. Organizator a peste douăzeci de ediţii ale Simpozionului naţional de cartofilie de la Piatra-Neamţ; este preşedinte al Asociaţiei Filateliştilor Neamţ. A editat sute de cărţi (prin propria-i editură „Cetatea Doamnei”), autor, coautor sau colaborator la peste 30 de cărţi, îngrijitor de ediţii. Colaborator la toate publicaţiile din Neamţ. La mulţi ani!
* 20/1953 – n. Ioan Amironoaie, la Timişoara, profesor, compozitor, ziarist, absolvent al Conservatorului „Gheorghe Dima” Cluj. Peste 30 de ani de activitate la catedră în Judeţul Neamţ, ziarist („Realitatea Press” şi „Monitorul de Neamţ”), colaborări la radio şi tv., la: „Acţiunea”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Asachi”, „Monitorul de Roman”, „Ochiul public” (Neamţ), „Convorbiri literare”, „Actualitatea muzicală”, „Bravo”, „Salut”. Interpret şi compozitor (piese muzicale difuzate pe posturile de televiziune centrale şi locale). Premii pentru proză („Sadoveniana”) al revistei „Tribuna”. Două volume din ciclul „Privilegii” (2004, 2005), alcătuite din interviuri cu mari personalităţi din lumea muzicală. La mulţi ani!
* 22/1960 – n. Mihai Floroaia, licenţiat al Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi (1997). Doctorat în Teologie (2010), cu distincţia Magna cum Laude, la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca cu teza Inchiziţia între mit şi realitate. Profesor titular la Liceul Tehnologic „Spiru Haret”, în prezent şi director al Şcolii Postliceale Sanitare Piatra-Neamţ. Inspector şcolar în cadrul ISJ Neamţ (2007-2012), inspector şcolar general adjunct în cadrul acestei instituţii (4 iunie-31 august 2015). Publică: Inchiziţia în Europa, Editura Crigarux, 2001 şi Rolul metodei didactice în învăţământul religios, Editura Alfa, 2004, diverse studii şi articole de specialitate. Stagii de cercetare doctorală şi postdoctorală: la Universitatea Catolică din Louvain-la-Neuve (Belgia), la Universitatea Miséricorde din Fribourg (Elveţia) şi la Institut de Recherche Religions, Spiritualités, Cultures, Sociétés al Universităţii din Louvain-la-Neuve. În perioada 1 septembrie 2011-28 februarie 2013 a urmat stagiul de cercetare postdoctorală Identitate etnică şi confesională în Transilvania habsburgică, la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.
* 23/1905– n. Victor Savin, la Bibireşti, Parincea, Bacău (d. 27.08. 1975, Piatra-Neamţ), profesor, publicist. Absolvent al Liceului Naţional şi al Facultăţii de Litere din Iaşi. profesor la: Gherla, Cernăuţi şi Piatra-Neamţ (Liceul „Petru-Rareş” şi Şcoala din Văleni). Articole şi recenzii, în „Minerva” (Iaşi), Revista de Drept Penal (Bucureşti), „Preocupări didactice” şi „Anuarul” Liceul „Petru-Rareş”.Traduceri din franceză. După 1947, a fost arestat şi dus la Canalul Dunăre – Marea Neagră (trei ani).
* 24/1937 – n. Mihai Andone-Delahomiceni, la Homiceni-Bârgăuani, Neamţ. Absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie. Peste patru decenii de apostolat (1960-2000); apreciat cu distincţia „profesor evidenţiat”. După 1989, a fondat Cenaclul „Mesagerii tinereţii”; a contribuit la organizarea şi desfăşurarea manifestărilor dedicate celei de a 600-a aniversări a Municipiului Roman. Membru al Societăţii Culturale „Roman 600”, al Fundaţiei „Melchisedec Ştefănescu”, al Asociaţiei „Visarion Puiu” ş. a. Redactor-şef la „Înfrăţirea”, „Radar” şi responsabil de pagină la „Cronica romaşcană”. Cărţi: „Ruginoasa-Neamţ, pagini de istorie”, „Cu cărţile pe masă…”, „Între Efemer şi …Eternitate”, „2 metri pătraţi de pământ”, „Istoria oraşului Roman. 1392-1992” ş. a. La mulţi ani, domnule profesor!
* 26/2000 – d. Cătălin-Florin Stupcanu, la Ceahlău, profesor, ziarist, scriitor (n. 2.04. 1938, Filioara, Agapia, v. fişa lunii aprilie.)
* 27/1855 – n. Emanoil Al. Manoliu, la Stejaru, Neamţ (d. 1. 04. 1931, Iaşi), profesor universitar, actor, ziarist, a absolvit Liceul Naţional şi Facultatea de Drept, Iaşi. A slujit scena Teatrului Naţional din Iaşi timp de aproape trei decenii (1877-1906), bucurându-se de preţuirea artiştilor Mihail Galino şi Aristizza Romanescu. Profesor la Catedra de declamaţie la Conservator (1901-1905). A editat Ziarul „Ecoul Moldovei” (1890-1909; 1914-1918). S-a remarcat ca istoric al teatrului, publicând „O privire retrospectivă asupra teatrului românesc” (1925) şi „Istoria teatrului” vol. I, (1903).
* 27/1919 – n. Costache Andone, la Filipeni, Bacău, medic, animator sportiv şi cultural, a absolvit Facultatea de Medicină „Grigore T. Popa” din Iaşi. A profesat ca specialist ORL (dr. în medicină) la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iaşi, apoi, din 1945, medic primar şi şef de secţie la Spitalul din Piatra-Neamţ. A înfiinţat şi a condus Policlinica cu Plată din Piatra-Neamţ (1984-1997). Membru al A. O. Ş. din România şi preşedinte al Filialei Neamţ. Distins cu numeroase diplome şi plachete, precum şi cu decoraţiile: Crucea Meritul Sanitar, Coroana României cu Panglica de Virtute Militară, în cel de Al Doilea Război Mondial, Virtutea Ostăşească, Medalia Tudor Vladimirescu ş. a. La mulţi ani, domnule doctor!
* 27/1937 – n. Nicolae Florian, la Vânători-Neamţ, învăţător, animator cultural, publicist, absolvent al Şcolii Pedagogice din Piatra-Neamţ (1956, şef de promoţie). A predat la şcolile din: Păstrăveni, Boiştea, Petricani, Lunca (director), Vânători-Neamţ. A fost director al Căminului Cultural (1968-1978); primar (1990-1992) şi consilier comunal până în 2008. Cetăţean de onoare al comunei natale (2007). Colaborări: Revista „Apostolul”. Este autor al „Monografiei Comunei Vânători-Neamţ” (2006), lucrare importantă pentru informaţiile despre locuri şi instituţii din preajma localităţii Vânători (Mănăstirea Neamţ, Cetatea-Neamţ, Mănăstirile Secu şi Sihăstria ş. a.) şi despre mulţi intelectuali care au trăit pe aceste locuri. La mulţi ani, domnule învăţător!
* 27/1948 – n. Constantin Ardeleanu, la Tazlău, scriitor, absolvent al Facultăţii de Studii Economice din Iaşi. Colaborator al multor reviste, în care au fost inserate peste 1.000 de articole şi cronici. Mai multe premii literare pentru proză. Membru al Societăţii Scriitorilor Militari, al U. Z. P. şi al Societăţii Scriitorilor din Judeţul Neamţ. Cetăţean de onoare al Comunei Tazlău. Câteva titluri: „Hâtrii Tazlăului”, „Timpuri interesante”; „Trif”, „Chetronia”, „Stenogramele unui ataşat militar”,”Hăituirea”; „Iubiri veştejite”, „Bizarul bazar al Fortunei”; „Hronicul hergheliilor hoinare”; „Gilberti”; „Infernul de ceară”; „Strada Blănari 18, colţ cu Doamnei”; „Tazlău, un sfert de infinit” ş. a. La mulţi ani,maestre!
* 30. 09. 1909 – n. Max Blecher, la Botoşani (d. 30. 05. 1938), scriitor, a frecventat Liceul din Roman, bacalaureat la Paris. În 1928, i s-a descoperit Boala lui Pott, care a progresat. Spre sfârşitul anului 1934, se retrage la Roman, va continua să scrie şi să urmărească evoluţia vieţii literare din ţară şi din străinătate. Se defineşte ca adept al filosofiei lui S. Kierkegaard, iar prin opera literară se înscrie în ceea ce numim suprarealism.
A debutat în „Bilete de papagal” (1930). A mai colaborat la „Le Suréalisme au service de la révolution” şi „Feuillets inutiles” (Paris), „Adam”, „Adevărul literar şi artistic”, „Viaţa românească”, „Lumea românească”, „Vremea”. Volumul de debut „Corp transparent”.
Alte cărţi: „Întâmplări în irealitatea imediată” „Inimi cicatrizate”.
Constantin TOMŞA