Reflecţii de adolescent: Să descoperi ce te atrage şi ce te defineşte

• Interviu cu Ioana Miruna Morţe – absolventă a Liceului de Arte „Victor Brauner”

– Ce este Arta? Ce înseamnă să fii artist?

– Simt că însemnătatea artei nu poate fi cuprinsă şi cristalizată pe deplin în cuvinte. O operă de artă poate fi atât un rezultat al experienţei creatoare, purtătoare a unei semnificaţii profunde, cât şi un derivat al jocului sau un experiment. Aş defini-o, însă, ca pe simbioza dintre concept, inspiraţie şi elementele de expresie vizuală, unitate care este menită să transmită un mesaj şi să evoce o emoţie în privitor. A fi artist înseamnă în viziunea mea a te dedica creaţiei şi a munci pentru a-ţi contura cu fidelitate ideile şi sentimentele, astfel încât să produci o schimbare şi să trezeşti un gram de emoţie în sufletul celui care are în faţă creaţia ta.

– Cum arată începuturile tale într-ale desenului şi picturii?

– Pasiunea mea pentru pictură s-a conturat din copilărie, de pe timpul în care îmi desenam jucăriile pe caiete de schiţe improvizate. Încă de pe atunci am fost fascinată de culoare, iar în clasa întâi, la îndrumarea doamnei învăţătoare Silvia Voaedeş, părinţii m-au înscris la cursurile de pictură ale doamnei profesoare Cristina Petrariu. Timpul petrecut în asociaţie şi perseverenţa mi-au adus în faţă prima tabără, primele concursuri şi cele dintâi premii.

– Cum ai caracteriza-o pe doamna profesoară de pictură Cristina Petrariu?

– Întâi de toate, doamna profesoară Cristina Petrariu este un mentor foarte bun. Ştie să pună în valoare calităţile şi abilităţile fiecărui elev şi să ofere indicaţii individualizate, totodată încurajându-ne să ne păstrăm originalitatea şi viziunea creatoare. Este o fire caldă, altruistă, care îşi pune elevii pe primul loc şi care ajunge uşor la inimile copiilor. Un lucru pe care l-am apreciat întotdeauna la dumneaei este că nu ne-a îngrădit niciodată în norme. Ne-a introdus în lumea artei fără să ne impună o anumită tehnică sau un mod singularizat de a lucra, îndrumându-ne cu răbdare şi luptând pentru a ne da şansa să vedem arta din alte unghiuri. Din acest motiv, stilurile elevilor care au evoluat în cadrul asociaţiei sunt unice, reprezentân­du-ne pe fiecare dintre noi.

– Ce rol a avut Asociaţia culturală „Arte. Ro” în dezvoltarea ta profesională? Dar în cea de om?

– Asociaţia mi-a oferit deschiderea de a învăţa şi evolua într-un mediu cald. Mi-a dat şansa de a participa la tabere şi concursuri internaţionale de artă, de a expune şi de a coordona grupuri de elevi, atât din ţară, cât şi din afară. Aceste experienţe m-au determinat să fiu mai sociabilă, să mă implic şi să înţeleg ce înseamnă responsabilitatea. Totul a venit la pachet cu oportunitatea de a călători şi de a colabora cu artişti din diferite colţuri ale lumii, şansă pe care nu aş fi avut-o dacă nu făceam parte din Asociaţia Culturală „Arte. RO”.

– Care au fost cele mai importante experienţe artistice (tabere, concursuri, expozitii, workshop-uri) care au contribuit la dezvoltarea ta artistică? Cum ar fi fost călătoria ta în zona artei fără ele?

– Din participarea la concursurile de artă din Portugalia, Macedonia şi la Festivalul Internaţional de Arte „Piatra-Neamţ Creativ” a izvorât dragostea mea pentru pictura în plein-air. Reprezentarea asociaţiei şi României la expoziţii internaţionale în Hong Kong, Israel şi Turcia m-au ajutat să progresez, să mă conturez ca artist şi să îmi promovez lucrările. Fără aceste experienţe, călătoria mea ar fi fost, dacă nu imposibilă, mult mai puţin rodnică. Nu aş fi intuit nivelul elevilor din străinătate şi probabil nu m-aş fi mobilizat la fel de mult să îi ajung din urmă. Cea mai recentă realizare care simt că m-a schimbat a fost expoziţia mea personală intitulată „Experienţe” ce a fost găzduită de Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ în mai 2022.

– Cât de mult influenţează formarea unui tânăr artist prieteniile şi colaborările lui cu tineri artişti din alte ţări/ de pe alte continente?

– De-a lungul timpului am realizat că este esenţial să iei parte la activităţi de formare şi de voluntariat, întrucât, intrând în contact cu alţi artişti, experimentezi noi tehnici de lucru, te confrunţi cu viziuni diferite de ale tale, de pe urma cărora ai ce învăţa. Spre exemplu, energia şi viteza elevilor chinezi au avut un rol motivator pentru mine, întrucât m-au ajutat să renunţ la modul meu timid de lucru şi să abordez contraste mai puternice şi culori vibrate. Totodată, peisajele în acuarelă create de ruşi mi-au dat curajul să caut a crea un echilibru între spontaneitate şi rigoare. Am întâlnit oameni superbi, diferiţi, iar cu mulţi tineri din Hong Kong, Australia, Ucraina, şi Macedonia încă păstrez legătura şi vorbesc frecvent.

– Ce rol a avut în formarea ta artistică zona de educaţie non-formală (Asociaţia, Palatul…)? E important tipul acesta de educaţie?

– Drumul meu artistic în acest mediu non-formal m-a ajutat să îmi depăşesc limitele, să experimentez tehnici noi şi să colaborez cu tineri mai avansaţi, care mi-au împrospătat mentalitatea şi care mi-au fost modele. Tendinţa de a rămâne blocat într-o zonă de confort este mare, iar lucrând închis într-un mediu privat, ajungi să fii îngrădit de propriile temeri şi să nu mai ai energia de a te orienta spre inedit. În cazul meu, frica era cea de a greşi sau de a-mi irosi materialele destul de scumpe. De aceea, lucrul într-un mediu prietenos m-a destins şi mi-a dat avântul să abordez subiecte şi elemente de expresie noi.

– Ce planuri de viitor ai?

– În vara aceasta voi aplica la Facultatea de Arte şi Design din Cluj Napoca, unde doresc să mă perfecţionez în domeniile graficii şi istoriei artei. Voi căuta deschideri spre ţările vestice şi spre Asia, unde domeniul plastic atrage un public mai numeros şi are un ecou puternic, pentru a vedea acest domeniu prin alţi ochi. Vreau, totodată, ca de-a lungul anilor să absolv şi Facultatea de Litere de la Cluj, întrucât limbile străine reprezintă a doua mea mare pasiune. Sper, astfel, să găsesc o modalitate de a întrepătrunde arta plastică cu literatura şi limbile străine.

– Cum crezi ca va influenţa arta pe care o creezi lumea în care trăieşti?

– Sper că arta mea va ajunge la sufletul oamenilor şi că va fi suficient de puternică pentru a crea o lume mai bună. Mi-aş dori să se materializeze sub forma unui impuls care să ne determine să acordăm mai multă atenţie subiectelor cotidiene pe care le neglijăm. Spre exemplu, prin lucrarea mea de atestat intitulată „Globalizare” am urmărit evidenţierea impactului pe care snobismul şi societatea de consum îl au asupra noastră şi am dorit a încuraja individualitatea, îmbrăţişarea tradiţiilor şi promovarea diferenţelor culturale dintre oameni. Dacă reuşesc, însă, ca prin lucrările mele să înmuguresc emoţii în sufletul cuiva, să transmit un mesaj, să schiţez un zâmbet sau să inspir tinerii artişti să îşi urmeze pasiunea înseamnă că mi-am atins obiectivul.

– Ce recomandări şi sfaturi ai pentru un copil care are talent artistic şi vrea să se dezvolte în acest sens?

– Din punctul meu de vedere, munca, perseverenţa, originalitatea şi talentul sunt elementele cheie care stau la baza formării unui artist de succes. Încurajez cu sinceritate fiecare copil să îşi urmeze pasiunea, indiferent de descurajările care l-ar putea reţine. Abilităţile artistice, stilul şi gustul estetic se vor forma cu timpul, iar seriozitatea şi sârguinţa vor fructifica talentul în rezultate valoroase. La început de drum este deosebit de important să ai în vedere fundamentarea bazelor, de aceea recomand urmarea unor cursuri de desen şi a unui liceu de arte. Este benefic să înveţi noţiuni de perspectivă, despre proporţii şi despre culoare şi să experimentezi cât mai mult pentru a descoperi ce te atrage şi ce te defineşte. De asemenea, contează ca indiferent cât de departe ajungi ca artist, să rămâi modest, cu picioarele pe pământ şi să iei în considerare sfaturile date de profesionişti.

A consemnat Gianina BURUIANĂ