Să creăm împreună o Şcoală a încrederii!


• Interviu cu Michel Monsauret, Ataşat de cooperare educativă al Ambasadei Franţei în România, Preşedintele Alianţelor Franceze din România

– Excelenţa Voastră domnule Michel Monsauret, suntem foarte onoraţi de prezenţa domniei voastre la aniversarea de 150 de ani a Colegiului Naţional „Petru Rareş”. Ce v-a determinat să fiţi alături de noi la această sărbătoare?

– Cu ocazia venirii mele la Piatra-Neamţ, primăvara trecută, directorul Colegiului Naţional „Petru Rareş” m-a invitat la această sărbătoare a 150 de ani de existenţă a liceului. Am anunţat atunci participarea mea la aniversare şi, în ciuda agendei mele de lucru foarte încărcată, am ţinut să îmi onorez promisiunea. Când cunoşti angajarea actorilor educativi din România, este important să fii alături de ei pentru a împărtăşi aceste evenimente, care sunt ocazia de a vorbi despre educaţie, în special atunci când sistemul şcolar este în plină modernizare.

– Modelul de învăţământ francez este unul de invidiat în Europa şi în lume. Credeţi că prezintă şi anumite deficienţe care ar trebui evitate în cazul implementării lui în alte ţări?

– Nu există sistem educativ perfect. Sistemul francez are, precum alte sisteme, punctele sale tari şi slăbiciunile sale. Un sistem reflectă o întreagă societate. Poartă în el istorie, cu poziţionările filosofice respective, dar, în acelaşi timp, trebuie să se adapteze evoluţiilor unei lumi care depăşeşte frontierele naţionale. Acesta a fost subiectul conferinţei mele atunci când am intervenit la Colegiul Naţional „Petru Rareş”. Să creăm împreună o Şcoală a încrederii: spiritul şi metoda reformei educaţiei în Franţa. Totul se bazează pe ideea că educaţia nu este subiectul unui minister. Este un proiect colectiv, în construirea şi realizarea căruia trebuie să fie angajaţi toţi actorii: familii, profesori, funcţionari, colectivităţi teritoriale… Ministerul Educaţiei Naţionale este aici ca să organizeze, să pună în practică şi să ajute.

– Nădăjduim că măsura în care cunoaşteţi sistemul educaţional românesc v-ar putea permite să ne sugeraţi câteva direcţii pentru optimizarea acestuia. Cu ce credeţi că ar trebui să începem pentru a avea şi noi un sistem educaţional cu adevărat modern?

– Un sistem de educaţie modern nu trebuie să fie un sistem care triază elevii. Trebuie să fie un sistem care să permită fiecăruia să progreseze în ritmul său şi să meargă cât se poate de departe pentru a-şi pregăti viaţa sa de cetăţean responsabil şi autonom. Din acest punct de vedere, reforma bacalaureatului evocată în România este esenţială pentru fiecare elev.

– Este adevărat că elevii zilelor noastre privesc viaţa cu totul diferit faţă de cei dinaintea lor. Cu permisiunea Domniei voastre, v-aş ruga să aduceţi în discuţie câteva valori în care aţi fost educat şi care consideraţi că lipsesc generaţiei de astăzi.

– Valorile sunt mai întâi cele ale familiei. Ele trebuie confruntate cu valorile comune promovate de ţară. Există totuşi valori de bază pe care se poate construi: respect, generozitate, solidaritate, acceptarea responsabilităţii. Aceste valori umane sunt patrimoniul nostru comun şi nu cred deloc că generaţia actuală este lipsită de ele.

A întrebat Gianina BURUIANĂ