Anul şcolar 2023–2024 a început sub auspiciile noii Legi pentru învăţământul preuniversitar, Ministerul Educaţiei propunându-şi o adevărată reformă a sistemului. Având ca fundament programul preşedintelui, „România Educată”, şi elaborată în timpul miniştrilor Sorin Câmpeanu şi Ligia Deca, Legea 198/2023 propune o reconfigurare a sistemului de educaţie din România, pentru a fi în concordanţă cu realităţile pe care le trăim.
Deşi propune schimbări importante pentru elevi, pentru profesori şi pentru părinţi (examenele naţionale, portofoliul educaţional, cariera didactică, obligaţiile părinţilor etc.), multe dintre ele sunt încă necunoscute, deoarece legislaţia secundară, alcătuită din proceduri şi metodologii de aplicare, abia acum se elaborează. De exemplu, noua lege aduce o schimbare de paradigmă şi în privinţa acordării burselor şcolare, şi în privinţa transportului elevilor. Cu toate că a apărut Metodologia-cadru de acordare a burselor, aprobată prin OM 6238/8.09.2023, dar publicată după 8 zile de la data anunţată de calendarul oficial, tot au fost suficiente neclarităţi, iar Ministerul a fost nevoit să publice încă un document cu instrucţiuni referitoare la punerea în aplicare a metodologiei (Instrucţiune 31 027-26.09.2023). Dacă în vechea lege (1/2011) tipurile de burse (performanţă, merit, studiu, ajutor social) erau enumerate în Capitolul VI, Secţiunea I, art. 82, alin. 1-6, în Legea 198/2023, tipurile de burse şi criteriile de acordare sunt prezentate detaliat în Capitolul 8, Secţiunea 4, art. 108, alin. 1-24. Dorind să stimuleze performanţa, competiţia, dar să şi prevină abandonul şcolar, noua lege prevede acordarea următoarelor tipuri de burse: bursă de excelenţă olimpică I, între 750 şi 3.000 de lei; bursă de excelenţă olimpică II, 700 de lei; bursă de merit, 450 de lei; bursă socială, 300 de lei; bursă pentru mame minore, 700 de lei şi bursă tehnologică, 300 de lei. Dacă în privinţa burselor de excelenţă, a bursei tehnologice, a celor sociale sau pentru mame minore lucrurile erau cât de cât clare, nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu aplicarea criteriilor după care se acordă bursele de merit. Dacă iniţial s-a crezut că acestea se acordă doar elevilor de gimnaziu şi de liceu, aşa cum prevede metodologia (Cap. 1, art. 1, alin. 1), în condiţiile în care elevii din învăţământul profesional şi dual beneficiază de bursă tehnologică, ulterior documentul cu instrucţiuni preciza clar că beneficiarii de bursa de merit sunt elevii de gimnaziu şi de liceu, inclusiv cei din învăţământul profesional şi dual. În aceste condiţii, au apărut şi controversele din spaţiul public, şi indignările elevilor, şi nemulţumirile părinţilor, şi nedumeririle profesorilor. Cum este posibil ca un elev cu media generală 9,47 dintr-o şcoală bună să nu primească bursă de merit, iar unul cu medie generală sub 5 din liceele tehnologice să fie considerat merituos? Astfel, vor primi burse de merit şi elevii cu media generală 10, dar şi cei cu 3,70, de exemplu, pentru că Legea nu mai impune o medie minimă de la care să se ofere aceste burse, ci faptul că vor fi acordate pentru primii 30 % dintre elevii unei clase. Este clar că sunt avantajaţi elevii din liceele tehnologice, că se doreşte competiţia la nivelul clasei şi asta mă bucură, dar parcă ar fi fost totuşi necesar un prag minim pentru bursa de merit, încât să nu vorbim de beneficiari cu medii generale sub 5. E nevoie să amintim şi că unii elevi vor fi beneficiari ai mai multor tipuri de burse, încât multe dintre acestea se cumuleză (bursa de excelenţă/merit cu bursa socială, cu bursa tehnologică). Mai mult, mamele minore chiar pot cumula toarte tipurile de burse. Adică, un elev va putea primi un sprijin financiar consistent în fiecare lună, fiind conţionat să aibă media 10 la purtare şi să nu înregistreze mai mult de 10 absenţe nemotivate.
Un alt aspect care a produs controverse se referă la transportul elevilor. Tot ca să prevină abandonul şcolar, noua lege mai prevede ca toţi elevii să beneficieze de transport gratuit (Cap. 5, Secţiunea 9, art. 83, alin.1-12), însă unii transportatori aplică legea şi acordă abonamente gratuite elevilor pe baza listelor întocmite de unităţile de învăţământ, alţi operatori eliberează doar abonamente contracost, reclamând ambiguităţile legislaţiei în vigoare.
Vom vedea cât de reformatoare va fi noua lege şi câte dintre noile prevederi vor fi aplicate, în condiţiile în care profesorii, mobilizaţi în greva generală la sfârşitul anului şcolar trecut, au fost neglijaţi atunci când au semnalat vulnerabilităţile noii legi şi sunt în continuare ignoraţi atunci când pretind justa finanţare a sistemului de educaţie.
Prof. Paraschiva BUCIUMANU, dir. adj. Colegiul Tehnic „Miron Costinˮ, Roman