• Interviu cu dl. Gabriel Ploscă, preşedintele Sindicatului din Învăţământ Neamţ
– În opinia dvs., care au fost aşteptările cele mai mari cu care au început profesorii anul şcolar 2021-2022?
– La începutul anului şcolar 2021-2022 ne aşteptam, ca în sfârşit să se aplice Legea nr. 153/2017, conform căreia, cei care lucrează în învăţământ urmau să beneficieze de nişte măriri salariale, valabile atât pentru personalul didactic cât şi pentru cel didactic auxiliar şi nedidactic. Acest lucru trebuia să se întâmple de fapt din septembrie 2020, dar am trecut cu vederea neacordarea măririlor de atunci, datorită pandemiei şi consecinţelor ei: toată lumea era dezorientată, problemele economiei erau mari, aproape că anumite sectoare căzuseră. Şi am fost înţelegători, dar, sub rezerva că aplicarea acestei legi (vorbim de o lege, nu de cereri suplimentare) nu se va amâna la nesfârşit, şi că la 1 ianuarie 2022 vom ajunge la acel maxim, eşalonat pe mai multe etape (câte un sfert din diferenţa de salariu în fiecare an). Deşi primisem două sferturi, pe celelalte două nu le-am mai primit, adică aproximativ 16%.
– Ce v-a determinat să treceţi la forme de protest mai radicale?
– Faptul că am văzut că pe calea dialogului social nu reuşim să rezolvăm problemele noastre, deşi demersurile au fost permanente, atât la nivel local (am transmis prefecturilor liste cu toate disfuncţionalităţile observate şi revendicările noastre) cât şi naţional – unde s-a ajuns până la nivel de Prim-ministru, Ministrul Educaţiei, Ministerul Muncii, Ministerul Finanţelor, Preşedinţie. Cu toate acestea, lucrurile nu s-au mişcat deloc şi atunci ne-am gândit să apelăm la forme de protest sindical, bineînţeles cele permise de lege. Noi am dorit foarte mult să avem o întâlnire cu domnul Prim-ministru direct, să-i transmitem lista noastră de revendicări şi împreună cu consilierii domniei sale, cu miniştrii să căutăm soluţii.
– Şi de fapt cum arată lista disfuncţionalităţilor observate de sindicat, care au condus la creşterea tensiunilor în rândurile oamenilor şcolii şi la declanşarea acţiunilor greviste?
– Lista disfuncţionalităţilor cuprinde următoarele aspecte nerezolvate de multă vreme:
• Subfinanţarea permanentă a sistemului de învăţământ, în contradicţie totală cu politica Uniunii Europene de a investi masiv în educaţie şi cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011;
• Nerespectarea de către guvernanţi a dispoziţiilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;
• Neadoptarea unor măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de salarizare a personalului din sistemul educaţional, în condiţiile în care:
– salariaţii din învăţământul preuniversitar se regăsesc în pătrimea inferioară a grilelor de salarizare stabilite prin Legea – cadru nr. 153/2017;
– salariul mediu în învăţământ este cu 30% mai mic decât cel din administraţia publică;
– cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor etc, este limitat fiind raportat la un alt salariu de bază (istoric), decât cel efectiv în plată;
• Prorogarea, în ultimii doi ani, a acordării tranşelor de majorare a salariilor de bază pentru personalul din sistemul educaţional, în vederea atingerii salariilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017;
• Neaplicarea Legii nr. 109/2020, în temeiul căreia Ministerul Educaţiei trebuie să asigure la cerere, fiecărui cadru didactic şi fiecărui elev un dispozitiv – laptop sau tabletă, cu conexiune la internet – pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ în mediul online;
• Neplata orelor suplimentare pentru munca prestată de personalul didactic auxiliar şi nedidactic;
• Neasigurarea numărului de posturi didactice auxiliare şi nedidactice necesare pentru ca unităţile de învăţământ să-şi desfăşoare activitatea în condiţii cât mai bune, mai ales în contextul epidemiologic actual;
• Plata parţială a orelor remediale efectuate în anul 2021.
– Aţi intenţionat cumva să propuneţi şi măsuri concrete de rezolvare a acestor situaţii nedorite?
– Desigur, am conceput punctual măsuri de remediere, după cum urmează:
► Acordarea, încă de la începutul anului 2022, a salariilor de bază prevăzute de Legea-cadru 153/2017 pentru personalul din învăţământ;
► Alocarea procentului de 6% din P.I.B. pentru finanţarea educaţiei;
► Adoptarea unei măsuri legislative de natură reparatorie, prin care întregul personal didactic să beneficieze de calculul şi plata corecte ale drepturilor salariale cuvenite conform tranşelor de vechime în învăţământ;
► Acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă prevăzute de Regulamentele emise în baza Legii-cadru nr. 153/2017;
► Plata orelor suplimentare personalului didactic auxiliar şi nedidactic;
► Suplimentarea numărului de posturi pentru personalul didactic auxiliar şi nedidactic, necesare pentru ca unităţile de învăţământ să-şi desfăşoare activitatea în condiţii cât mai bune.
– Care a fost drumul de la revendicări până la greva de avertisment?
– Acţiunile noastre de stradă au început prin pichetări ale prefecturilor, iar în Neamţ acestea au debutat încă din 22 noiembrie 2021. Apoi, au urmat pichetări în alte judeţe, pentru ca în zilele de 20, 21, 22 decembrie 2021 să pichetăm guvernul, trăgând un nou semnal de alarmă asupra revendicărilor noastre. În data de 22 decembrie au fost prezenţi în faţa guvernului şi reprezentanţi ai sindicatelor din Neamţ. Datorită restricţiilor impuse de pandemie numărul maxim de reprezentanţi a fost de 100, astfel că s-a venit prin rotaţie din toate judeţele. Nici în urma acestor pichetări nu am obţinut o întrevedere cu domnul Prim-ministru, ci am avut parte doar de promisiuni.
În aceste condiţii, ne-am hotărât să consultăm colegii asupra declanşării unei greve de avertisment şi apoi a grevei generale.
– Cum v-aţi gândit să faceţi această consultare, având în vedere numărul extrem de mare al lucrătorilor din învăţamânt?
– Ne-am gândit la un tip de referendum, care a fost adus la cunoştinţa colegilor din Neamţ de pe data de 20 decembrie, numai că s-a desfăşurat destul de anevoios, poate şi datorită faptului că era perioada sărbătorilor. Motiv pentru care, în Colegiul Naţional al Liderilor – care este un organism de conducere şi decizie al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ – s-a hotărât să se continue referendumul până la data de 14 ianuarie, după care s-au centralizat datele. Prin referendum se cerea exprimarea opţiunii de a participa la greva de averistisment şi mai departe la greva generală. Noi nu obligăm pe nimeni să participe la grevă, noi trebuie să ţinem seama de părerile membrilor de sindicat, dar pentru asta ei trebuie să şi le exprime.
– A scos la iveală acest moment deosebit al activităţii sindicale vreun lucru neaşteptat pentru dvs.?
– Cred că mai avem multe de învăţat în ceea ce priveşte această activitate sindicală, şi chiar ne trebuie mai multă educaţie în acest domeniu. Este foarte mare nevoie de formare pe domeniul sindical. Teme legate de drepturi, revendicări, rolul sindicatelor – trebuie înţelese mai bine de către colegii din învăţământ. Sindicatul nu este format doar din lideri ci din toţi membrii ei. Şi atunci este nevoie de unitate de acţiune, de solidaritate. Doar acestea două conjugate pot garanta succesul acţiunilor sindicale şi rezolvarea revendicărilor noastre.
– A fost greva de avertisment ceea ce trebuia să fie?
– În urma analizei referendumului la nivel naţional a reieşit că au fost îndeplinite condiţiile pentru declanşarea grevei de avertisment, adică acordul a jumătate plus unu dintre membrii de sindicat. În aceste condiţii, Colegiul Naţional al Liderilor a hotărât ca în data de 19 ianuarie 2022, în intervalul orar 11-13 să aibă loc greva de avertisment. În conformitate cu Legea dialogului social, pentru a ajunge la greva generală este obligatoriu să treci mai întâi prin una de avertisment. Aceasta s-a desfăşurat într-un mod foarte decent şi civilizat, respectând toate prevederile legale. Mulţumesc pe acestă cale liderilor sindicali din judeţul Neamţ care au înţeles foarte bine cum să mobilizeze personalul şi cum să-l facă să înţeleagă că sindicatul suntem noi toţi, nu numai liderii. Am stabilit împreună o procedură, am conceput mijloace de promovare a evenimentului, am confecţionat şi nişte ecusoane, am atenţionat presa. Este interesant că în judeţul nostru, dintr-un număr de 6.010 membri de sindicat, până pe data de 14.01.2022, şi-au manifestat acordul de a participa la greva de avertisment 3.385. Apoi, au mai fost persoane care s-au retras şi altele s-au adăugat, astfel că pe 19.01.2022, numărul total de persoane participante a fost de 3.732, dintre care peste 80% cadre didactice de predare. Cu prisosinţă pot spune că greva şi-a îndeplinit misiunea!
– A existat un efect imediat al grevei de avertisment?
– Din fericire da, şi anume faptul că domnul Prim-ministru ne-a chemat la consultări. În data de 21 ianuarie am fost invitaţi la negocieri, care au durat aproximativ o oră şi jumătate, între 11 şi 12,30. La discuţii, guvernul a fost reprezentat de domnul Prim-ministru Nicolae-Ionel Ciucă, domnul ministru al educaţiei Sorin-Mihai Câmpeanu, domnul secretar de stat Gigel Paraschiv (Ministerul Educaţiei), domnul secretar de stat Lucian Ovidiu Heiuş (Ministerul Finanţelor), secretar de stat Cristian Vasilcoiu (Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale), domnul consilier de stat George Agafiţei (Cancelaria Prim-ministrului), domnul director general Mihai Păunică (Ministerul Educaţiei). Federaţiile sindicale au fost reprezentate după cum urmează:
– F.S.L.I. – domnul preşedinte Simion Hancescu şi doamna secretar general Cornelia Popa-Stavri;
– F.S.E. „SPIRU HARET” – domnul preşedinte Marius Ovidiu Nistor şi domnul secretar general Ionel Barbu;
– F.N.S. „ALMA MATER” – domnul preşedinte Anton Hadăr (prin Skype), domnul secretar general Mihai Buţu şi domnul vicepreşedinte Alin Mazăre.
Domnul Prim-ministru a afirmat că salarizarea personalului din sistemul educaţional este la un nivel inacceptabil, că se impun a fi luate, cât mai rapid, măsuri privind îmbunătăţirea acesteia şi calculul corect al salariilor şi că este hotărât să rezolve cât mai multe dintre problemele supuse atenţiei. De asemenea, şeful Executivului a solicitat un răgaz de două săptămâni, în care să se elaboreze un plan concret de măsuri.
S-a stabilit constituirea unui grup de lucru format din reprezentanţi ai Guvernului şi federaţiilor sindicale reprezentative care va fi coordonat de ministrul educaţiei. Din grupul de lucru mai fac parte ministrul finanţelor şi ministrul muncii. Grupul de lucru va elabora un proiect de Acord, cu măsuri şi termene concrete pentru soluţionarea problemelor personalului din învăţământ, Acord ce urmează să fie asumat de domnul Prim-ministru Nicolae-Ionel Ciucă în data de 4 februarie 2022.
S-a pus în discuţie şi necesitatea adoptării unei noi legi a educaţiei care să îmbine ceea ce are bun cea actuală, dar care să reglementeze principalele aspecte ale învăţământului şi în lumina noilor tendinţe şi realităţi, a nevoilor reale ale sistemului educaţional.
A consemnat Gianina BURUIANĂ