{"id":10855,"date":"2018-01-29T11:16:33","date_gmt":"2018-01-29T11:16:33","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=10855"},"modified":"2018-01-29T11:16:33","modified_gmt":"2018-01-29T11:16:33","slug":"maluri-de-prut-basarabia-necunoscuta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/eveniment\/maluri-de-prut-basarabia-necunoscuta\/","title":{"rendered":"Maluri de Prut \u2013 Basarabia necunoscut\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eMaluri de Prut \u2013 Basarabia Necunoscut\u0103\u201d este un proiect cultural desf\u0103\u015furat de Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG.T. Kirileanu\u201d Piatra-Neam\u0163 \u015fi Radio Rom\u00e2nia Chi\u015fin\u0103u, un proiect care a debutat la sf\u00e2r\u015fitul anului trecut, dar care are ac\u0163iuni planificate pe tot parcursul Anului Centenarului, Proiectul presupune organizarea unor activit\u0103\u0163i cultural-educative, precum \u015fi de documentare \u015fi informare \u00een cadrul unor \u00eentruniri de tip dezbatere, cu invita\u0163i speciali din st\u00e2nga Prutului \u015fi are, a\u015fa cum dezv\u0103luie \u015fi titlul, menirea de a aduce la lumin\u0103 aspecte necunoscute sau uitate ale istoriei noastre recente.<\/p>\n

Au fost deja parcurse teme precum Marea Unire din 1918. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul \u00een limba rom\u00e2n\u0103 din Transnistria (17 octombrie 2017) \u2013 invitat special Ion Iovcev, directorul Liceului \u201eLucian Blaga\u201d din Tiraspol); Pe urmele deporta\u0163ilor din Basarabia (1 noiembrie 2017) \u2013 invita\u0163i speciali istoricul Octavian \u0162\u00e2cu, realizatoarea TV Lucia T\u0103ut, regizoarea Violeta Gorgos. Despre acestea am vorbit pe larg la timpul potrivit (Apostolul nr 203 \u015fi 204), ast\u0103zi \u00eencerc\u0103m doar s\u0103 punct\u0103m \u015fi celelalte edi\u0163ii desf\u0103\u015furate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n

 <\/p>\n

* Cea de a treia edi\u0163ie a manifest\u0103rii a avut ca tem\u0103 Presa \u015fi libertatea de exprimare \u00een Republica Moldova, s-a desf\u0103\u015furat pe 14 noiembrie 2017 \u015fi l-a avut ca invitat special pe Vlad \u0162urcanu, jurnalist, comentator politic.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Pagin\u00e2nd discu\u0163iile, dra. Ina Gu\u0163u a subliniat c\u0103: Exist\u0103 \u00eenc\u0103 multe prejudec\u0103\u0163i sau puncte de vedere formate la prima m\u00e2n\u0103 \u00een privin\u0163a orient\u0103rii politice din Republica Moldova \u015fi a libert\u0103\u0163ii presei basarabene. Faptele separate ar trebui puse \u00eentr-un context mai larg, modific\u00e2nd perspectivele asupra istoriei noastre recente prin \u201ecur\u0103\u0163irea\u201d adev\u0103rului-adev\u0103rat de toat\u0103 n\u0103cl\u0103iala propagandei str\u0103ine. E, de fapt, un apel la cunoa\u015fterea oamenilor, a realit\u0103\u0163ilor, \u015fi la renun\u0163area la etichetele globale, pentru c\u0103 ar trebui s\u0103 ne privim mai mult ca indivizi cu personalitate distinct\u0103, dec\u00e2t ca o mas\u0103 amorf\u0103.<\/p>\n

Prelu\u00e2nd \u015ftafeta, dl Vlad \u0162urcanu a afirmat: Este limpede c\u0103 op\u0163iunile electorale ale cet\u0103\u0163eanului sunt \u00eenc\u0103 puternic influen\u0163ate de ce vede acesta la tv. Sau de ce ascult\u0103 la radio. Adev\u0103rul este c\u0103 spa\u0163iul audiovizual din Republica Moldova nu s-a modificat substan\u0163ial de la data declar\u0103rii independen\u0163ei, de pe 7 august 1991. Audiovizualul n-a urmat forma fireasc\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 declarat\u0103 independent\u0103.<\/p>\n

Interven\u0163ia domniei sale a subliniat faptul c\u0103 problema libert\u0103\u0163ii presei \u00een Republica Moldova este str\u00e2ns legat\u0103 de problema propagandei ruse\u015fti \u00een estul Europei, fapt care, din anul 2014 a devenit chiar un subiect abordat \u00een Parlamentul european. Acapararea principalelor canale tv. de c\u0103tre limba rus\u0103, cu propaganda v\u0103dit\u0103 sau mascat\u0103, politica incoerent\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een rela\u0163iile cu Basarabia nu pot trasa linii certe ale evolu\u0163iei acestor rela\u0163ii.<\/p>\n

O oaz\u0103 de lumin\u0103 \u015fi speran\u0163\u0103 \u00een desf\u0103\u015furarea colocvial\u0103 au adus-o un grup de elevi basarabeni de la Colegiul Na\u0163ional \u201eGheorghe Asachi\u201d din Piatra-Neam\u0163 (Carolina Dad\u00e2m, Alina Ilii, Vlada Palanciuc, Tudor S\u00e2rbu \u015fi Sabina Hum\u0103), care \u00een interven\u0163iile lor au \u00eencercat s\u0103 puncteze aspira\u0163iile c\u0103tre un viitor liber, \u00eentr-o lume necenzurat\u0103. Sunt copii frumo\u015fi, de\u0163in\u0103tori ai unui autentic sentiment patriotic, cura\u0163i \u015fi talenta\u0163i. (Cit\u0103m din Dor de cas\u0103 de Tudor S\u00e2rbu: \u015ei cum st\u0103team la margine de drum,\/\u015ei cum vedeam c\u0103 nourii se las\u0103\/ C\u00e2nd mi-a venit \u00een fa\u0163\u0103-un fum\/ Era dorul, dorul meu de cas\u0103.)<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Vlad \u0162urcanu s-a n\u0103scut la 5 iunie 1972 \u00een R\u0103zeni, raionul Ialoveni. A studiat la Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de Jurnalism. Gazetar din anul 1992, la emisiunea Modern-club 805, la Radio Moldova, apoi director de marketing la Radio Contact. \u00centre 2001 \u015fi 2004 a lucrat la Radio Europa Liber\u0103. \u00centre anii 2004-2006 a fost expert \u00een comunicare la dou\u0103 proiecte medicale ale Comisiei Europene, iar \u00eentre 2006\u20132008 a fost membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Director dezvoltare la programul mass-media al Institutului american IREX, USAID, director adjunct al reprezentantei Mir TV \u00een Republica Moldova, purt\u0103tor de cuv\u00e2nt \u015fi consilier pentru comunicare al pre\u015fedintelui Republicii Moldova. \u00cen anii 90, Vlad \u0162urcanu a fost desemnat de dou\u0103 ori cel mai bun prezentator al postului public de radio. \u00cen 2011 a fost declarat de Centrul pentru Jurnalism Independent cel mai bun prezentator de radio din Republica Moldova.<\/p>\n

 <\/p>\n

* Desf\u0103\u015furat\u0103 pe 29 noiembrie 2017, \u00een Sala Atelier \u201eVeronica Micle\u201d, cea de a patra dezbatere-dialog din cadrul proiectului cultural \u201eMaluri de Prut-Basarabia Necunoscut\u0103\u201d, a avut-o ca invitat\u0103 pe Mariana \u0162\u0103ranu, istoric ce a adus \u00een aten\u0163ia publicului Foametea organizat\u0103 de regimul sovietic \u00een anii 1946-1947 \u00een Republica Moldova.<\/p>\n

\u201eAl\u0103turi de deport\u0103ri, colectivizare, dezna\u0163ionalizare, chimizare, str\u0103mut\u0103rile \u00een Federa\u0163ia Rus\u0103 \u015fi \u00een alte republici ale Uniunii Sovietice, foametea organizat\u0103 este doar una dintre paginile triste din istoria na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor basarabeni din perioada sovietic\u0103. Toate aceste politici au fost, potrivit istoricilor, ni\u015fte forme ale terorii promovate pe toate teritoriile ocupate, cu prec\u0103dere \u00een st\u00e2nga Prutului, \u015fi au avut drept scop distrugerea coloanei vertebrale a popu\u00adla\u0163iei \u015fi distrugerea oric\u0103rei forme de rezisten\u0163\u0103 a rom\u00e2nilor basarabeni.<\/p>\n

Chiar din primele zile ale celei de a doua ocupa\u0163ii sovietice s-a \u00eenceput o politic\u0103 la nivel de stat de s\u0103r\u0103cire a popula\u0163iei. Anul 1946-1947 a fost un an cumplit, marcat de secet\u0103, \u00eens\u0103 volumul impozitelor colectate de la popula\u0163ie nu s-a mic\u015forat. Ceea ce a culminat cu foametea. Istoriografia sovietic\u0103 a speculat mult pe seama secetei din vara anului 1946, invoc\u00e2nd-o ca motiv de baz\u0103, ceea ce nu este adev\u0103rat. \u00cen presa timpului s-a vorbit pu\u0163in despre fenomenul foametei organizate, \u00een documentele timpului no\u0163iunea de foamete nu s-a folosit, pun\u00e2ndu-se accent doar pe condi\u0163iile climaterice nefavorabile. \u00cen prezent, subiectul foametei organizate continu\u0103 s\u0103 fie \u00eentr-un fel trecut cu vederea.<\/p>\n

Deocamdat\u0103, cercet\u0103torii din Republica Moldova nu au acces la arhive ca s\u0103 determine cu exactitate num\u0103rul celor mor\u0163i prin \u00eenfometare. Oamenii au murit de foame \u00eencep\u00e2nd cu prim\u0103vara anului 1946, c\u00e2nd s-au atestat primele cazuri de canibalism, p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1948-1949, c\u00e2nd popula\u0163ia a murit din cauza anumitor boli ca urmare a \u00eenfomet\u0103rii. Este regretabil faptul c\u0103, deocamdat\u0103, nu avem posibilitatea de a cunoa\u015fte num\u0103rul celor care au murit de foame. Un lucru este cert, c\u0103 \u00een perioada \u00eenfomet\u0103rii artificiale, care a culminat cu foametea organizat\u0103 din Basarabia, a murit aproximativ o treime din popula\u0163ie\u201d, sus\u0163ine, \u00eentr-o interven\u0163ie pentru Radio Chi\u015fin\u0103u, istoricul Mariana \u0162\u0103ranu.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Mariana \u0162\u0103ranu s-a n\u0103scut \u00een localitatea Cimi\u015feni, raionul Criuleni, Republica Moldova \u015fi este doctor \u00een istorie, autoare a trei monografii \u2013 \u201eV. Lenin f\u0103r\u0103 machiaj: teroarea intelectualit\u0103\u0163ii sovietice\u201d, \u201eMoldova de la Est de Prut \u00een timpul primei ocupa\u0163ii sovietice (1940-1941)\u201d, \u201eCimi\u015feni \u2013 file de istorie (1660-2014)\u201d \u2013 \u015fi a peste 50 de articole \u015ftiin\u0163ifice.<\/p>\n

Cercet\u0103torul este \u015fi editorul volumului \u201eScrisori c\u0103tre Stalin sau spovedaniile celor ocupa\u0163i (1947-1953)\u201d \u2013 o lucrare inedit\u0103 \u00een peisajul cercet\u0103rilor istorice actuale care se bazeaz\u0103 exclusiv pe documente din fondurile Arhivei Na\u0163ionale a Republicii Moldova. Prin intermediul celor 280 de scrisori incluse \u00een carte este surprins\u0103 dinamica transform\u0103rilor din societatea moldoveneasc\u0103, modalit\u0103\u0163ile de constr\u00e2ngere ale localnicilor de a se adapta la noul mod de via\u0163\u0103, impus de politica sovietic\u0103 de teroare prin intermediul deport\u0103rilor, foametei, colectiviz\u0103rii.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>* Cea de-a cincea edi\u0163ie a proiectului \u201eMaluri de Prut \u2013 Basarabia Necunoscut\u0103\u201d desf\u0103\u015furat\u0103 sub genericul Rom\u00e2nia centenar\u0103, pe 5 decembrie 2017, \u00een Sala Atelier \u201eVeronica Micle\u201d la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG.T. Kirileanu\u201d l-a avut ca invitat pe istoricul basarabean Ion Negrei, cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific \u00een cadrul Institutului de Istorie al Academiei de \u015etiin\u0163e a Moldovei, vicepre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Istoricilor din Republica Moldova.<\/p>\n

\u00centr-o \u00eentrunire moderat\u0103 cu aplomb de dna. Mihaela Mereu\u0163\u0103, domnia sa a sus\u0163inut o conferin\u0163\u0103 cu titlul \u201eUn secol de la Marea Unire. Basarabia \u00een c\u0103utarea identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale.\u201d Cea mai mare parte a studiilor \u015fi c\u0103r\u0163ilor semnate de istoricul Ion Negrei sunt dedicate evenimentelor de la 1917-1918, Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia \u015fi marilor personalit\u0103\u0163i din aceast\u0103 perioad\u0103. Semneaz\u0103, \u00een colaborare cu Gheorghe Negru \u015fi Ion Constantin, studiul monografic \u201eIon Pelivan \u2013 p\u0103rinte al mi\u015fc\u0103rii na\u0163ionale din Basarabia\u201d, face cercet\u0103ri \u00een domeniul istoriei, politicii, diploma\u0163iei, rela\u0163iilor interna\u0163ionale, culturii noastre rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

Centenarul Unirii este un prilej de a evalua parcursul nostru, al rom\u00e2nilor, \u00een veacul XX, este o ocazie de a pune \u00een eviden\u0163\u0103 principalele evenimente istorice pe care le-am tr\u0103it, cu urcu\u015furile \u015fi cobor\u00e2\u015furile noastre na\u0163ionale \u015fi cu cele ale omenirii, \u00een general. Am \u00eenceput veacul, la 1918, prin fr\u0103\u0163ie, democra\u0163ie \u015fi unitate na\u0163ional\u0103, valori pe care, din p\u0103cate, am fost st\u0103p\u00e2ni doar pu\u0163in peste dou\u0103 decenii. Cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, iar\u0103\u015fi, ne-a desp\u0103r\u0163it, arunc\u00e2ndu-ne \u00een dictatur\u0103 \u015fi totalitarism, peste trupul \u0163\u0103rii \u015fi neamului nostru trec\u00e2nd Cortina de fier. Totalitarismul sovietic instaurat prin for\u0163a armelor, pe l\u00e2ng\u0103 alte multe nenorociri \u2013 r\u0103zboi, foamete, deport\u0103ri etc., \u2013 a deformat demnitatea uman\u0103 \u015fi a alterat con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103, cre\u00e2nd ad\u00e2nci fisuri \u00een profilul nostru na\u0163ional. Dup\u0103 1990, dup\u0103 c\u0103derea comunismului, parcurgem drumul apropierii, \u00eenfr\u0103\u0163irii \u015fi reg\u0103sirii. Marea noastr\u0103 dorin\u0163\u0103 este ca acest traseu s\u0103 fie c\u00e2t mai scurt, iar la cap\u0103tul lui s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim \u00een sta\u0163ia Reunirii, a declarat Ion Negrei.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Ion Negrei s-a n\u0103scut la 12 martie 1958, \u00een comuna Bude\u015fti din Municipiul Chi\u015fin\u0103u. Urmeaz\u0103 Facultatea de Istorie \u015fi Pedagogie a Univer\u00adsit\u0103\u0163ii Pe\u00adda\u00adgo\u00adgice de Stat \u201eIon Creang\u0103\u201d din Chi\u015fin\u0103u (1980), este profesor de istorie \u015fi \u015ftiin\u0163e socio-umane, laborant superior \u015fi colaborator \u015ftiin\u0163ific la Institutul de Istorie al Academiei de \u015etiin\u0163e a Moldovei. Din 1991 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 2007 este redactor-\u015fef al Revistei de Istorie \u015fi Cultur\u0103 \u201eCugetul\u201d. Din 1998 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 2008 este \u015fef al redac\u0163iei istorie la Editura \u201ePrut Interna\u0163ional\u201d.<\/p>\n

Autor al manualelor \u201eIstoria Rom\u00e2nilor\u201d pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul preuniversitar, se pronun\u0163\u0103 \u00eempotriva introducerii cursului de \u201eistorie integrat\u0103\u201d, o \u00eencercare a conducerii comuniste de suprimare a cursului de istorie a rom\u00e2nilor. \u00cen anii 2009-2011 de\u0163ine func\u0163ia de viceprim-ministru \u00een Guvernul Republicii Moldova. Din 2011 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent activeaz\u0103 \u00een calitate de cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific \u00een cadrul Institutului de Istorie al Academiei de \u015etiin\u0163e a Moldovei. Din 2000 de\u0163ine func\u0163ia de vicepre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Istoricilor din Republica Moldova.<\/p>\n

 <\/p>\n

* Dezbaterea \u201eEminescu \u015fi Basarabia\u201d sus\u0163inut\u0103 luni, 15 ianuarie 2018, de invitatul special Vlad Pohil\u0103 a fost a \u015fasea dezbatere-dialog din cadrul proiectului cultural \u201eRom\u00e2nia Centenar\u0103. Maluri de Prut \u2013 Basarabia Necunoscut\u0103\u201d, desf\u0103\u015furat \u00een parteneriat cu Radio Rom\u00e2nia Chi\u015fin\u0103u. Prin aceast\u0103 manifestare au fost marca\u0163i at\u00e2t cei 168 de ani de la na\u015fterea poetului Mihai Eminescu, c\u00e2t \u015fi Ziua Culturii Na\u0163ionale, s\u0103rb\u0103torit\u0103 pe ambele maluri ale Prutului.<\/p>\n

\u201eEminescu nu a fost doar un poet ci \u015fi un savant, un g\u00e2nditor, un om cu o viziune extrem de larg\u0103. Cum a diagnosticat Eminescu unele probleme, inclusiv pe cea a Basarabiei, nu a mai f\u0103cut-o nimeni. Cel mai mult \u00een problema Basarabiei polemiza cu presa ruseasc\u0103. Sigur c\u0103 \u00eei punea la punct pentru c\u0103 ru\u015fii \u015fi atunci ca \u015fi acum operau cu minciuni, cu falsuri, cu propagand\u0103 \u015fi vorbe goale. Articolele sale demonstreaz\u0103 rom\u00e2nitatea Basarabiei. Este intransigent \u015fi motivat. Zice Eminescu: \u00abRusia voie\u015fte s\u0103 ia Basarabia cu orice pre\u0163, noi nu punem niciun pre\u0163. Primind un pre\u0163, am vinde \u015fi noi nu vindem nimic. Rom\u00e2nii care ar cuteza s\u0103 ating\u0103 acest principiu ar fi un v\u00e2nz\u0103tor\u00bb. Mai mult, Eminescu a \u00een\u0163eles importan\u0163a Basarabiei at\u00e2t pentru statul rom\u00e2n \u00een devenire, modernizare, c\u00e2t \u015fi importan\u0163a Basarabiei pentru cele dou\u0103 civiliza\u0163ii \u2013 r\u0103s\u0103ritean\u0103 \u015fi apusean\u0103\u201d, aprecia \u00eentr-un interviu pentru Radio Chi\u015fin\u0103u, publicistul \u015fi scriitorul Vlad Pohil\u0103. Iar interven\u0163ia sa de la Piatra-Neam\u0163 a fost f\u0103r\u0103 echivoc: Am avut norocul s\u0103 cresc \u00eentr-o cas\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Basarabia. Eu sunt fericit pentru c\u0103 mi-am g\u0103sit rostul. Am f\u0103cut ce mi-a pl\u0103cut. N-am fost \u00een slujba nim\u0103nui, ci numai a rom\u00e2nismului. Eminescu este mult mai mult dec\u00e2t un poet, mult mai mult dec\u00e2t un simbol. El ne-a ajutat s\u0103 rezist\u0103m \u00een Basarabia.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Vlad Pohil\u0103 s-a n\u0103scut pe 6 aprilie 1953, \u00een satul Putine\u015fti, raionul Flore\u015fti. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, specialitatea ziaristic\u0103 (1975), cursuri de muzeistic\u0103 \u015fi studiul artelor la Moscova (1976), are un doctorat \u00een lingvistic\u0103 la Institutul de Limb\u0103 \u015fi Literatur\u0103 al Academiei de \u015etiin\u0163e a Moldovei (1983-1987).<\/p>\n

A participat, \u00een 1989, la tip\u0103rirea primelor numere, \u00een condi\u0163ii de clandestinitate, a revistei Glasul (la Riga, Letonia, \u015fi la Vilnius, Lituania) \u2013 primul ziar \u00een limba rom\u00e2n\u0103 ap\u0103rut \u00een st\u00e2nga Prutului la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u02b980. \u00cen prima edi\u0163ie a \u201eGlasului\u201d a fost publicat\u0103 \u201eDoina\u201d lui Mihai Eminescu, considerat\u0103 \u00een RSSM, la acel moment, o crea\u0163ie antistatal\u0103. Tot aici, pentru prima dat\u0103 s-a scris despre deport\u0103ri \u015fi crimele regimului totalitar comunist.<\/p>\n

A editat mai multe lucr\u0103ri legate de corectitudinea \u015fi promovarea limbii rom\u00e2ne. La sf\u00e2r\u015fitul anilor \u02b980, majoritatea elevilor, profesorilor \u015fi p\u0103rin\u0163ilor din Basarabia \u00eenv\u0103\u0163au a scrie \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cu grafie latin\u0103 dup\u0103 cartea lui Vlad Pohil\u0103 \u201eS\u0103 citim \u015fi s\u0103 scriem cu litere latine\u201d, editat\u0103 la Chi\u015fin\u0103u \u00een 1989.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Preciz\u0103m c\u0103 toate \u00eent\u00e2lnirile men\u0163ionate mai sus au fost moderate de dna. Mihaela Mereu\u0163\u0103, director-manager al bibliotecii jude\u0163ene \u201eG. T. Kirileanu\u201d, secondat\u0103 cu succes de dra. Ina Gu\u0163u, jurnalist la Radio Rom\u00e2nia Chi\u015fin\u0103u. Sponsor al proiectului este Centrul Comercial Unic SA Piatra-Neam\u0163 condus de omul de afaceri Vasile Ouatu. (Sursa: Comunicatele Bibliotecii GTK. Text prelucrat.)<\/p>\n

 <\/p>\n

Red.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eMaluri de Prut \u2013 Basarabia Necunoscut\u0103\u201d este un proiect cultural desf\u0103\u015furat de Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG.T. Kirileanu\u201d Piatra-Neam\u0163 \u015fi Radio Rom\u00e2nia Chi\u015fin\u0103u, un proiect care a debutat la sf\u00e2r\u015fitul anului trecut, dar care are ac\u0163iuni planificate pe tot parcursul Anului Centenarului,…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18,304],"tags":[],"class_list":["post-10855","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-eveniment","category-numarul-206"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10855","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10855"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10855\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10885,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10855\/revisions\/10885"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10855"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10855"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10855"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}