![\"\"](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/08-ap206-foto1.jpg\")
<\/a>Am intitulat prezentul articol cu titlul de mai sus \u00een contextul \u00een care anul acesta s\u0103rb\u0103torim Centenarul Rom\u00e2niei Mari, an declarat drept \u201eAnul omagial al unit\u0103\u0163ii de credin\u0163\u0103 \u015fi de neam\u201d \u015fi \u201eAnul comemorativ al f\u0103uritorilor Marii Uniri din 1918\u201d, f\u0103c\u00e2nd referire la cartea lui Adrian Ignat, Aportul Bisericii la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, ap\u0103rut\u0103 la Editura Universitar\u0103, Bucure\u015fti, \u00een anul 2011.<\/p>\nSubiect de cercetare doctoral\u0103 pentru autor, tema abordat\u0103, dedicat\u0103 contribu\u0163iei factorului bisericesc la realizarea Marii Uniri, se justific\u0103 cu prisosin\u0163\u0103 \u00een ceea ce a reprezentat anul 1918 pentru istoria noastr\u0103 ca na\u0163iune \u015fi pentru viitorul nostru ca stat. Lucrarea clarific\u0103 anumite aspecte privind rolul jucat de Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u015fi Biserica Greco-Catolic\u0103 la marele act na\u0163ional din 1 Decembrie 1918.<\/p>\n
Trebuie s\u0103 fim con\u015ftien\u0163i de faptul c\u0103 nu putem separa istoria poporului rom\u00e2n de cea a Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne. Sub obl\u0103duirea Bisericii cultura \u015fi spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103 au putut cre\u015fte, aduc\u00e2nd roade la vremea cuvenit\u0103 (\u00een cadrul Bisericii s-a dezvoltat \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103; patrio\u0163ii rom\u00e2ni \u015fi-au exprimat ideile \u00een spa\u0163iul eclesial; cu rug\u0103ciunea \u015fi binecuv\u00e2ntarea Bisericii, solda\u0163ii rom\u00e2ni \u015fi lupt\u0103torii pentru unitate au reu\u015fit s\u0103-\u015fi duc\u0103 la \u00eendeplinire idealurile etc.).<\/p>\n
Structurat\u0103 \u00een cinci capitole: Biserica Ortodox\u0103 \u015fi rom\u00e2ni\u00adtatea. Considera\u0163ii generale; Contribu\u0163ia Bisericii din provinciile istorice rom\u00e2ne\u015fti aflate sub st\u0103p\u00e2nire str\u0103in\u0103 la promovarea ideii na\u0163ionale (p\u00e2n\u0103 la 1914); Biserica \u00een slujba ideii unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u00een anii primului r\u0103zboi mondial (1914-1918); Biserica \u015fi Marea Unire din 1918; Unificarea bisericeasc\u0103 factor de \u00eent\u0103rire a unit\u0103\u0163ii politice a statului rom\u00e2n, lucrarea trateaz\u0103 subiecte precum: Rolul Bisericii Ortodoxe \u00een istoria poporului rom\u00e2n, Contribu\u0163ia \u015ecolii Ardelene la promovarea ideii na\u0163ionale, Supplex Libellus Valachorum, Preo\u0163i, slujitori ai Bisericii, prezen\u0163i \u00een serviciile sanitare ale Armatei rom\u00e2ne, Preo\u0163i, slujitori ai Bisericii din teritoriul ocupat uci\u015fi, deporta\u0163i, aresta\u0163i, \u00eenchi\u015fi, maltrata\u0163i, refugia\u0163i, Contribu\u0163ia Bisericii Ortodoxe la unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia, Contribu\u0163ia Bisericii la unirea Bucovinei cu Rom\u00e2nia, Contribu\u0163ia Bisericii la unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia etc.<\/p>\n
\u00cen cuprinsul c\u0103r\u0163ii sunt eviden\u0163iate diverse opinii privind raportul dintre Biserica Ortodox\u0103 \u015fi poporul rom\u00e2n (o adev\u0103rat\u0103 simfonie dup\u0103 modelul bizantin), lupta Bisericilor rom\u00e2ne\u015fti din Transilvania (Ortodox\u0103 \u015fi Greco-Catolic\u0103), a Bisericii Ortodoxe din Basarabia \u015fi Bucovina pentru drepturile credincio\u015filor rom\u00e2ni, contribu\u0163ia Bisericii \u015fi a slujitorilor ei din Vechiul Regat pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 \u015fi \u00een serviciul sanitar al armatei rom\u00e2ne, suferin\u0163ele \u00eendurate de preo\u0163i \u015fi slujitori ai Bisericii pe teritoriul vremelnic ocupat etc. Sunt prezentate contribu\u0163iile unor oameni ai Bisericii, ortodoc\u015fi (Andrei \u015eaguna, Dimitrie Com\u015fa, Daniil Popovici-Barcianu, Miron Romanul, Ioan Me\u0163ianul, Miron Cristea etc.) sau greco-catolici (Inochentie Micu Klein, Grigore Maior, Iuliu Hossu, Ioan Bob, Ioan Para, Dimitrie Radu, Vasile Hossu, Victor Mihali etc.) la ap\u0103rarea drepturilor rom\u00e2nilor \u015fi la promovarea ideii na\u0163ionale prin Biseric\u0103 \u015fi \u015fcoal\u0103. Autorul descrie condi\u0163iile interne din fiecare provincie istoric\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een care s-au luat hot\u0103r\u00e2rile de unire, rolul Bisericii \u015fi al clerului \u00een unire, implicarea lui \u00een evenimentele din martie 1918 din Basarabia, din noiembrie din Bucovina \u015fi din decembrie din Transilvania. De asemenea este analizat cadrul interna\u0163ional complex \u00een care s-au luat hot\u0103r\u00e2rile de unire de la Chi\u015fin\u0103u, Cern\u0103u\u0163i \u015fi Alba-Iulia.<\/p>\n
\u00cen timpul primului r\u0103zboi mondial, peste 250 de preo\u0163i ortodoc\u015fi rom\u00e2ni au \u00eenso\u0163it trupele armatei rom\u00e2ne pe c\u00e2mpurile de lupt\u0103 \u00een calitate de confesori militari. Unii dintre ei au murit pe front, al\u0163ii au fost lua\u0163i prizonieri \u015fi deporta\u0163i. \u00cen teritoriile ocupate vremelnic (Oltenia, Muntenia, Dobrogea), aproximativ 20 de preo\u0163i \u015fi-au pierdut via\u0163a, fie \u00eempu\u015fca\u0163i de solda\u0163i din armata german\u0103, fie mor\u0163i \u00een urma b\u0103t\u0103ilor \u00eendurate, fie lua\u0163i prizonieri \u00een lag\u0103rele din Germania \u015fi Bulgaria. Peste 200 de c\u0103lug\u0103ri \u015fi c\u0103lug\u0103ri\u0163e au activat ca infirmieri \u00een diferite spitale de campanie sau pe front, unii murind la datorie, din cauza tifosului exantematic. Sute de preo\u0163i au fost ancheta\u0163i, jefui\u0163i sau alunga\u0163i din parohiile lor de c\u0103tre inamic, al\u0163ii au murit \u00eempu\u015fca\u0163i \u00een teritoriile ocupate de trupele germane.<\/p>\n
Mul\u0163i slujitori ai Bisericii au fost implica\u0163i \u00een evenimentul Marii Uniri de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Cele dou\u0103 Biserici rom\u00e2ne\u015fti din Transilvania (Ortodox\u0103 \u015fi Greco-Catolic\u0103) au fost reprezentate la Alba Iulia prin cinci episcopi, patru vicari, zece delega\u0163i ai consistoriilor (consiliilor eparhiale) ortodoxe \u015fi ai capitulilor greco-catolice, 129 de protopopi, c\u00e2te un reprezentant al institutelor teologico-pedagogice \u015fi c\u00e2te doi reprezentan\u0163i ai studen\u0163ilor teologi, la care se adaug\u0103 numero\u015fi al\u0163i preo\u0163i sosi\u0163i \u00een fruntea p\u0103stori\u0163ilor lor, veni\u0163i s\u0103 pecetluiasc\u0103 dorin\u0163a de veacuri a str\u0103mo\u015filor rom\u00e2ni de a tr\u0103i neasupri\u0163i, \u00eentr-o singur\u0103 \u0163ar\u0103.<\/p>\n
Studiul se bazeaz\u0103 pe o bogat\u0103 bibliografie de specialitate, pe documente aflate \u00een Arhiva Cancelariei Sf\u00e2ntului Sinod din Bucure\u015fti, Arhiva Mitropoliei greco-catolice de la Blaj, Arhiva Episcopiei ortodoxe rom\u00e2ne din Arad, Arhiva Mitropoliei Banatului, Fondul Inspectoratului Clerului Militar aflat \u00een Arhivele Militare Rom\u00e2ne din Pite\u015fti, periodice (Albina, Cultura Cre\u015ftin\u0103, Gazeta Transilvaniei, Telegraful Rom\u00e2n \u015fi altele).<\/p>\n
\u00cen speran\u0163a c\u0103 elementele prezentate v-au st\u00e2rnit curiozitatea aprofund\u0103rii temei, v\u0103 recomand cartea domnului Adrian Ignat, \u00een cuprinsul c\u0103reia ve\u0163i afla r\u0103spunsuri la numeroase \u00eentreb\u0103ri privind contextul realiz\u0103rii actului de la 1 Decembrie 1918 \u015fi implicarea Bisericii \u00een acest eveniment.<\/p>\n
<\/p>\n
Prof. dr. Mihai FLOROAIA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eRom\u00e2nia Mare nu este crea\u0163ia partidelor politice sau a armatei, ci a evolu\u0163iei istorice, ce nu poate fi oprit\u0103 de nici o for\u0163\u0103 uman\u0103.\u201d Vasile GOLDI\u015e Am intitulat prezentul articol cu titlul de mai sus \u00een contextul \u00een care…<\/p>\n