Chiar dac\u0103 \u00een istoria poporului rom\u00e2n nu a existat o unitate politico-teritorial\u0103, putem observa c\u0103 a existat \u00een permanen\u0163\u0103 o unitate de limb\u0103, cultur\u0103 \u015fi credin\u0163\u0103, ceea ce a constituit un catalizator \u00een actele unirii din anii 1859 \u015fi 1918. Unitatea spiritual\u0103 s-a manifestat \u00een cadrul schimburilor dintre \u0163\u0103ranii, negustorii, clericii, copi\u015ftii de manuscrise, arti\u015fti tr\u0103itori \u00eentre teritoriile de la sud, nord \u015fi est de Carpa\u0163i. Cu to\u0163ii au purtat \u00een permanen\u0163\u0103 acela\u015fi grai \u015fi aceea\u015fi credin\u0163\u0103. Mul\u0163i domnitori moldoveni \u015fi munteni au ctitorit biserici \u015fi m\u0103n\u0103stiri \u00een Transilvania, iar ierarhi precum mitropolitul Varlaam al Moldovei (1632-1653) au ap\u0103rat Ortodoxia din Transilvania \u00een fa\u0163a prozelitismului altor culte.<\/p>\n
Un factor important care a contribuit la formarea con\u015ftiin\u0163ei de unitate rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi ortodox\u0103 l-a constituit cartea bisericeasc\u0103, difuzat\u0103 \u00een toate teritoriile locuite de rom\u00e2ni. De exemplu, Cazania lui Varlaam, ap\u0103rut\u0103 \u00een anul 1643, a fost distribuit\u0103 \u00een peste 400 de exemplare \u00een Ardeal. Prefe\u0163ele vechilor c\u0103r\u0163i biserice\u015fti au avut acela\u015fi rol \u00een afirmarea \u015fi promovarea unit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. Amintim doar \u201eCuv\u00e2ntul \u00eenainte\u201d al lui Vasile Lupu la Cazania lui Varlaam, la predosloviile Noului Testament de la B\u0103lgrad (Alba Iulia, 1648), a Bibliei de la Bucure\u015fti (1688), ale celor 12 Mineie de la R\u00e2mnic ap\u0103rute \u00een perioada 1776-1780 \u015fi reeditate la Buda, Sibiu \u015fi M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163.<\/p>\n
Nu trebuie neglijate nici lucr\u0103rile unor c\u0103rturari din cele trei \u0163\u0103ri, precum: Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Constantin Stolnicul Cantacuzino, Inochentie Micu, Samuil Micu, Gheorghe \u015eincai, Petru Maior etc., \u00een care apare con\u015ftiin\u0163a unit\u0103\u0163ii de credin\u0163\u0103, limb\u0103 \u015fi neam.<\/p>\n
Con\u015ftiin\u0163a unit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti s-a accentuat \u00een timpul Revolu\u0163iei de la 1848, prin Nicolae B\u0103lcescu, Ion Heliade R\u0103dulescu, C. A. Rosetti, Dimitrie Bolintineanu, Mihail Kog\u0103lniceau, Costache Negri, August Treboniu Laurian, Aron Pumnul, Aaron Florian \u015fi al\u0163ii. Dup\u0103 \u201eR\u0103zboiul Crimeii\u201d din 1853-1856, se \u00eenregistreaz\u0103 noi perspective care au condus spre unitatea politic\u0103.<\/p>\n
Datorit\u0103 prevederilor Tratatului de pace \u00eencheiat la Paris (februarie-martie 1856), s-a accentuat problema unirii celor dou\u0103 \u0163\u0103ri: Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. S-au format comitete unioniste la Ia\u015fi, Bucure\u015fti \u015fi alte ora\u015fe, care urm\u0103reau s\u0103 asigure victoria unioni\u015ftilor \u00een alegerile pentru Adun\u0103rile Ad-hoc. Apar diverse ziare: \u201eDacia Literar\u0103\u201d, \u201eSteaua Dun\u0103rii\u201d, \u201eNa\u0163ionalul\u201d, \u201eZimbrul\u201d etc., care militau pentru unire. \u00cen agita\u0163iile \u015fi luptele pentru Unire, clerul ortodox s-a al\u0103turat partidului unionist, sprijinindu-l \u00een majoritatea ac\u0163iunilor.<\/p>\n
Printre cei mai de seam\u0103 sus\u0163in\u0103tori ai Unirii s-a num\u0103rat \u00eensu\u015fi mitropolitul Sofronie Miclescu al Moldovei (1851-1861). La cererea sa, arhimandritul Neofit Scriban, profesor la Seminarul de la Socola, a scris \u201eUnirea \u015fi neunirea Principatelor\u201d, \u00een care prezenta avantajele de ordin bisericesc, politic, administrativ \u015fi economic pe care le-ar aduce Unirea: \u201eneunirea love\u015fte \u015fi na\u0163ionalitatea \u015fi religia, na\u0163ionalitatea, c\u0103ci na\u0163ia nu este altceva dec\u00e2t o familie mare, \u015fi desbin\u0103torul familiei este pe jum\u0103tate uciga\u015f de p\u0103rin\u0163i \u015fi religia cre\u015ftin\u0103, prin ne\u00eemplinirea poruncii date de c\u0103tre M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos \u201e\u00abto\u0163i una s\u0103 fie, precum Tu \u00eentru Mine \u015fi Eu \u00eentru Tine\u00bb, de asemenea \u00ab\u015fi ei Una s\u0103 fie\u00bb\u201c (Ioan XVII, 21). Fiind comb\u0103tut\u0103 de separati\u015fti, Neofit Scriban a scris a doua lucrare, intitulat\u0103 \u201eFoloasele Unirii Principatelor Rom\u00e2ne\u201d. Rectorul Seminarului din Hu\u015fi, arhimandritul Melchisedec \u015etef\u0103nescu, a rostit, \u00een catedrala episcopal\u0103, o \u00eenfl\u0103c\u0103rat\u0103 predic\u0103 \u00een sprijinul unirii, tip\u0103rit\u0103 apoi sub titlul \u201eJertf\u0103 pentru Unirea Principatelor\u201d, \u00een ziarul Steaua Dun\u0103rii din Ia\u015fi.<\/p>\n
\u00centre semnatarii Comitetului Unirii de la Ia\u015fi, format din patrio\u0163ii timpului din diferite zone ale \u0163\u0103rii, \u00eent\u00e2lnim \u015fi numele multor slujitori ai Bisericii: ierarhi, egumeni, profesori de seminar, protopopi, preo\u0163i de mir \u015fi c\u0103lug\u0103ri.<\/p>\n
Clerul din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 a avut aceea\u015fi atitudine patriotic\u0103 \u00eentre anii 1856-1859. Episcopii Calinic al R\u00e2mnicului \u015fi Filotei al Buz\u0103ului au adresat c\u00e2te o circular\u0103 protopopilor, \u00eendemn\u00e2ndu-i s\u0103 cear\u0103 preo\u0163imii s\u0103 \u00eenal\u0163e rug\u0103ciuni pentru unirea rom\u00e2nilor. Arhimandritul Iosafat Snagoveanul, care participase la Revolu\u0163ia de la 1848, de\u015fi se afla la Paris, ca slujitor al capelei rom\u00e2ne de acolo, a adresat un cald \u00eendemn preo\u0163ilor din \u0163ar\u0103, pentru unire.<\/p>\n
\u00cen adunarea electiv\u0103, care a ales domn pe Alexandru Ioan Cuza, clerul a fost reprezentat numai prin mitropolitul Sofronie, care era pre\u015fedintele acesteia. \u00centruc\u00e2t \u00een \u015fedin\u0163a din 5\/17 ianuarie 1859, urma s\u0103 se aleag\u0103 noul domnitor, s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit slujba de Te-Deum la Biserica Sf\u00e2ntul Nicolae Domnesc din Ia\u015fi, la care arhimandritul Neofit Scriban a rostit o predic\u0103. Mitropolitul Sofronie, care a prezidat \u015fedin\u0163a, a proclamat domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza.<\/p>\n
Mitropolitul Nifon al Ungrovlahiei (1850-1865) \u015fi cei trei sufragani ai s\u0103i (episcopii Calinic al R\u00e2mnicului, Filotei al Buz\u0103ului \u015fi Climent al Arge\u015fului) au f\u0103cut parte din Adunarea electiv\u0103 a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. \u015eedin\u0163a din 24 ianuarie 1859 a fost prezidat\u0103 de c\u0103tre mitropolitul Nifon, care l-a proclamat domn pe Alexandru Ioan Cuza. O delega\u0163ie a Adun\u0103rii, \u00een frunte cu episcopul Climent, s-a deplasat la Ia\u015fi, prezent\u00e2nd lui Alexandru Ioan Cuza actul de alegere ca domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. La \u00eenceputul lunii februarie 1859, c\u00e2nd Cuza a venit \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, a fost \u00eent\u00e2mpinat cu mare fast de popula\u0163ie, \u00een frunte cu slujitorii altarelor.<\/p>\n
Ierarhii \u015fi clerul din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Moldova au avut o contribu\u0163ie important\u0103 la realizarea Unirii celor dou\u0103 Principate, ca deputa\u0163i \u00een Divanurile Ad-hoc \u015fi \u00een Adun\u0103rile elective, ca autori ai pastoralelor tematice, ai articolelor \u00een presa vremii, prin s\u0103v\u00e2r\u015firea unor rug\u0103ciuni \u015fi prin \u00eendrumarea credincio\u015filor. Slujitorii Bisericii au manifestat aceea\u015fi atitudine patriotic\u0103 \u00een timpul R\u0103zboiului de Independen\u0163\u0103 din 1877-1878 \u015fi \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, dar mai ales \u00een actul memorabil al unirii tuturor rom\u00e2nilor de la 1 Decembrie 1918.<\/p>\n
<\/p>\n
Prof. dr. Mihai FLOROAIA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Chiar dac\u0103 \u00een istoria poporului rom\u00e2n nu a existat o unitate politico-teritorial\u0103, putem observa c\u0103 a existat \u00een permanen\u0163\u0103 o unitate de limb\u0103, cultur\u0103 \u015fi credin\u0163\u0103, ceea ce a constituit un catalizator \u00een actele unirii din anii 1859 \u015fi 1918.…<\/p>\n