… Ar fi de prisos a discuta teza c\u0103 omul e \u00een esen\u0163a lui o fiin\u0163\u0103 eminamente ideal\u0103. Ceea ce face un om de bun\u0103 voie, sub impulsul naturii sale morale, nu seam\u0103n\u0103 nicic\u00e2nd cu ceea ce face silit, numai pentru plat\u0103 sau numai pentru c\u00e2\u015ftig. Se vede dar c\u00e2t\u0103 importan\u0163\u0103 are educa\u0163ia care tocmai \u00eel deprinde a face de bun\u0103 voie, f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103 de plat\u0103 sau team\u0103 de pedeaps\u0103, ceea ce e bun, drept, adev\u0103rat. \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura numai ca atare nu are a face cu cre\u015fterea. \u00cenv\u0103\u0163\u00e2nd pe de rost numirile tuturor ora\u015felor de pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi toate formulele chimice, toate numele speciilor de plante \u015fi de animale, aceast\u0103 mas\u0103 de cuno\u015ftin\u0163e, oric\u00e2t de nou\u0103 ar fi pentru o inteligen\u0163\u0103, n-o fac nici mai iubitoare de adev\u0103r, nici \u00eendem\u00e2natic\u0103 de a judeca \u015fi de a distinge drept de str\u00e2mb. \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura consist\u0103 \u00een mul\u0163imea celor \u015ftiute, cultura \u00een multilateralitatea cuno\u015ftin\u0163elor, cre\u015fterea nu consist\u0103 nici \u00eentr-una, nici \u00eentr-alta. Ea consist\u0103 \u00een influen\u0163a continu\u0103 pe care o au lucrurile \u00eenv\u0103\u0163ate asupra caracterului \u015fi \u00een disciplinarea inteligen\u0163ei. C\u00e2nd aceste dou\u0103 lipsesc, oric\u00e2t de multe \u015fi-ar fi apropriat capul \u00een mod mecanic, omul simte \u00een sine un gol moral, care din toate e cel mai insuportabil \u015fi care conduce mintea nedisciplinat\u0103 la cele mai triste abateri. (Opere, vol. XI, p. 307)<\/p>\n
<\/p>\n
E mult\u0103 diferen\u0163\u0103 \u00eentre educa\u0163iune \u015fi cultur\u0103. Educa\u0163iunea str\u0103in\u0103 implic\u0103 spirit str\u0103in, cultura str\u0103in\u0103 ba. Educa\u0163iunea e cultura caracterului, cultura e educa\u0163iunea min\u0163ii. Educa\u0163iunea are a cultiva inima \u015fi moravurile, cultura are a educa mintea. De aceea, un om bine educat, cu inim\u0103, caracter \u015fi moravuri bune, poate s\u0103 fie c-un cerc restr\u00e2ns de cuno\u015ftin\u0163e, pe c\u00e2nd, din contra, cultura, cuno\u015ftin\u0163ele cele mai vaste pot fi cuprinse de un om f\u0103r\u0103 caracter, imoral, f\u0103r\u0103 inim\u0103. Astfel fiind, cultura str\u0103in\u0103 ca atare nu poate strica pe om pentru c\u0103 trece prin prisma unui caracter, a unei inimi deja formate; educa\u0163iunea, cre\u015fterea, cade, \u00eens\u0103, \u00een pericolul acela al vie\u0163ii omene\u015fti c\u00e2nd inima \u00eenc\u0103 neformat\u0103 a omului seam\u0103n\u0103 unei buc\u0103\u0163i de cear\u0103 \u00een care po\u0163i imprima ce vrei, iar c\u00e2nd inima, cu v\u00e2rsta, se-mpietre\u015fte, n-o mai po\u0163i \u00eendrepta, o po\u0163i numai rupe. (Opere, vol. IX, p. 446);<\/p>\n
<\/p>\n
Am spus-o \u00eentr-un r\u00e2nd c\u0103 ceea ce ne inspir\u0103 durerea cea mai mare \u015fi o adev\u0103rat\u0103 team\u0103 de viitorul acestei \u0163\u0103ri nu sunt pe at\u00e2ta oamenii genera\u0163iei actuale pe c\u00e2t tinerii no\u015ftri, care vor st\u0103p\u00e2ni \u00een viitor soarta na\u0163iei lor. Lucrarea continu\u0103 a institu\u0163iilor prea liberale a consistat la spiritele tinere \u00een d\u0103r\u00e2marea oric\u0103rei autorit\u0103\u0163i dumnezeie\u015fti \u015fi omene\u015fti, \u00eentr-o \u00eencredere oarb\u0103 \u00een propria persoan\u0103 ne\u00eensemnat\u0103, \u00een nerespectarea oric\u0103rui superior. U\u015furin\u0163a cu care tinerii la noi discut\u0103 oameni \u015fi lucruri, expresiile de care se servesc, suficienta \u015fi lipsa de naivitate e un semn c\u0103 avem a face cu oameni \u00eemb\u0103tr\u00e2ni\u0163i \u00eenainte de vreme, c\u0103rora le-am putea prezice de pe acuma lipsa de statornicie \u015fi impoten\u0163a moral\u0103. Aceasta-i pedeapsa ce ne-o d\u0103 Dumnezeu pentru c-am f\u0103cut din \u015fcoli numai unelte \u00een care se \u00eengr\u0103m\u0103de\u015fte \u00eenv\u0103\u0163area unei mul\u0163imi de cuno\u015ftin\u0163e, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi \u00eengrijit deloc pentru cre\u015fterea inimei \u015fi caracterului, c\u0103ci niciodat\u0103 t\u0103ria unui popor n-a stat \u00een instruc\u0163ie \u015fi numai \u00een instruc\u0163ie, ci totdeauna \u00een cre\u015ftere. O cuno\u015ftin\u0163\u0103, mai ales \u00een \u015fcoalele secundare, care nu are rol educativ, e o cuno\u015ftin\u0163\u0103 stearp\u0103 \u015fi nefolositoare. (Curierul de Ia\u015fi, 5 iunie 1877)<\/p>\n
<\/p>\n
Mihai EMINESCU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
… Ar fi de prisos a discuta teza c\u0103 omul e \u00een esen\u0163a lui o fiin\u0163\u0103 eminamente ideal\u0103. Ceea ce face un om de bun\u0103 voie, sub impulsul naturii sale morale, nu seam\u0103n\u0103 nicic\u00e2nd cu ceea ce face silit, numai…<\/p>\n