![\"\"](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/17-ap207-foto1.jpg\")
<\/a>\u00centre 20 \u015fi 23 ianuarie, \u00een organizarea Centrului pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d Neam\u0163, prin \u015ecoala Popular\u0103 de Art\u0103 Piatra-Neam\u0163, s-au desf\u0103\u015furat ZILELE CLASEI DE ACTORIE, ajunse la edi\u0163ie a X-a. Proiectul, coordonat de actri\u0163a Maria Hibovski, a cuprins opt spectacole prezentate la C\u0103minul Cultural \u015etefan cel Mare, C\u0103minul Cultural Z\u0103ne\u015fti \u015fi \u00een sala \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d a Consiliului Jude\u0163ean.<\/p>\nAu fost prezentate spectacolele \u201eL\u0103comia lui Kasim\u201d, dup\u0103 un text din basmele din \u201e1001 de nop\u0163i\u201d, \u201eLenea lupului\u201d, dup\u0103 \u015etefan Lenkisch, \u201eBabilonia prostiei\u201d, dup\u0103 Bogdan Ulmu, precum \u015fi spectacolul \u201e\u00cen \u0163ara lui Mur\u0103-n Gur\u0103\u201d, dup\u0103 Nina Cassian, texte valoroase din at\u00e2t de dificila dramaturgie pentru copii.<\/p>\n
Carmen Nastas\u0103, directoarea Centrului pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d: \u201eAflat\u0103 mai mereu la limita dintre joac\u0103 \u015fi \u015fcoal\u0103, dintre imaginar \u015fi realitate, activitatea clasei de actorie reprezint\u0103 o mare atrac\u0163ie pentru copiii de toate v\u00e2rstele, care \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi exploreaz\u0103 aici lucruri deosebite. \u00cei felicit pe to\u0163i pentru munca \u015fi efortul depuse al\u0103turi de profesoara lor \u015fi le doresc mult succes \u00een continuare!\u201d.<\/p>\n
<\/p>\n
Gabriela Livescu a lansat \u201ePas\u0103rea Paradis\u201d<\/p>\n
<\/p>\n
\u201e\u00abPas\u0103rea Paradis\u00bb e o carte despre poezie \u015fi lumea pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103 o (re)formeze\u2026 Poemele se construiesc pe nuclee tensionale care nu izbucnesc \u00een imagini expresioniste, ale apocalipsei, ca \u00een at\u00e2tea alte paradigme lirice: tensiunea e \u00eenl\u0103untru, nu mai pu\u0163in, \u00eens\u0103, violent\u0103: lumea cu \u00abgust de cire\u015fe amare\u00bb a Gabrielei Livescu e una \u00een implozie. Poeme ale unui eros calm, departe de maelstromul patimii, al reginei de caro, cum \u00ee\u015fi spune \u00een \u00abMireasm\u0103 de imposibil\u00bb \u015fi texte cu inser\u0163ii \u00een social, \u00eentr-un climat deceptiv, \u00eentregesc sumarul unei c\u0103r\u0163i remarcabile a unui poet adev\u0103rat de la Polul Neam\u0163 al liricii noastre de azi\u201d, argumenteaz\u0103 Ioan Holban \u00een Prefa\u0163\u0103 \u015fi pe coperta a IV-a a volumului.<\/p>\n <\/p>\n Recital cameral la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103<\/p>\n <\/p>\n Pianista MIHAELA SPIRIDON este conferen\u0163iar universitar titular la Academia de Muzic\u0103 \u201eGheorghe Dima\u201d Cluj-Extensia Piatra-Neam\u0163, doctor \u00een interpretare muzical\u0103 \u015fi colaborator permanent al Filarmonicii \u201eMihail Jora\u201d din Bac\u0103u.<\/p>\n Violonista ELENA HOR\u0102T\u0102U este absolvent\u0103 a Universit\u0103\u0163ii de Arte \u201eGeorge Enescu\u201d din Ia\u015fi, Facultatea de Interpretare muzical\u0103, sec\u0163ia vioar\u0103 (2004) \u015fi, \u00een prezent, activeaz\u0103 ca artist instrumentist la Filarmonica \u201eMihail Jora\u201d din Bac\u0103u. A f\u0103cut parte din colectivele filarmonicilor \u201ePaul Constantinescu\u201d din Ploie\u015fti, \u201ePiotr Ilici Ceaikovski\u201d din Ihjevsk (Republica Udmurtia) \u015fi a celor din Vidin \u015fi Plovdiv (Bulgaria).<\/p>\n <\/p>\n Proiectul \u201eBiblioteca V\u0103ii Muntelui\u201d, la final<\/p>\n <\/p>\n \u201eBiblioteca V\u0103ii Muntelui\u201d este un proiect ini\u0163iat cu sprijinul Consiliului Jude\u0163ean Neam\u0163. A fost derulat \u00een anul 2017, pe o perioad\u0103 de 6 luni, \u00een parteneriat cu Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG.T. Kirileanu\u201d Neam\u0163. S-a adresat bibliotecilor publice de pe Valea Muntelui, dar \u015fi tuturor doritorilor de valorificare a patrimoniului cultural local, \u00eentre ei foarte mul\u0163i profesori \u015fi elevi. Ini\u0163iatorii \u015fi-au dorit ca bibliotecarii publici din aceast\u0103 zon\u0103, montan\u0103 \u015fi rural\u0103 s\u0103 se implice c\u00e2t mai activ \u00een via\u0163a comunit\u0103\u0163ii \u015fi, totodat\u0103, s\u0103 fie sprijini\u0163i de autorit\u0103\u0163ile locale \u00een activit\u0103\u0163ile lor, iar un domeniu potrivit pentru aceasta este valorificarea patrimoniului cultural local. (\u2026) De\u015fi cu a\u015fa \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 \u2013 tezaur, cultural-istoric\u0103, cu o valoare turistic\u0103 ridicat\u0103 \u2013 zona, ca de altfel \u00eentreg jude\u0163ul, se situeaz\u0103, din punct de vedere turistic, \u00een partea inferioar\u0103 a clasamentului na\u0163ional. Bibliotecile comunale vor ie\u015fi din starea actual\u0103 de laten\u0163\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte implicarea \u00een valorificarea poten\u0163ialului turistic, devenind adev\u0103rate hub-uri (puncte focale) \u00een promovarea zonei, suplinind \u015fi lipsa centrelor de informare, dar \u015fi fiind un sprijin al comunit\u0103\u0163ii locale \u00een dezvoltarea durabil\u0103 din zon\u0103. Comunit\u0103\u0163ile locale (inclusiv minorit\u0103\u0163ile) \u015fi membri acestora vor avea \u015fansa de a-\u015fi pune \u00een valoare mo\u015ftenirea cultural\u0103 \u015fi de a-\u015fi consolida identitatea cultural\u0103. (Virgil Cojocaru)<\/p>\n <\/p>\n Dragobetele s\u0103rut\u0103 fetele<\/p>\n <\/p>\n Ziua de Dragobete, s\u0103rb\u0103toarea dragostei la rom\u00e2ni, este dedicat\u0103 zeului dragostei \u015fi bunei dispozi\u0163ii pe plaiurile rom\u00e2ne\u015fti, denumit \u015fi Cap de Prim\u0103var\u0103. Dragobetele, fiul babei Dochia, este identificat \u00een tradi\u0163ia str\u0103mo\u015feasc\u0103 cu zeul dragostei \u00een mitologia roman\u0103, Cupidon, sau cu Eros, omologul din mitologia greac\u0103. Numit pe alocuri \u015fi N\u0103valnicul Dragobete, feciorul frumos care ia min\u0163ile fetelor \u015fi femeilor tinere, se crede c\u0103 a fost transformat de Maica Domnului \u00een floare, cea care port\u0103 numele de n\u0103valnic.<\/p>\n <\/p>\n Top 10, Editura Humanitas, 2017<\/p>\n <\/p>\n \u00cen 2017, cel mai c\u0103utat titlu \u00een Libr\u0103riile Humanitas a fost cartea Tatianei Niculescu, \u201eMistica rug\u0103ciunii \u015fi a revolverului\u201d, despre via\u0163a lui Corneliu Zelea Codreanu. Cumulat \u00eens\u0103 \u015fi cu v\u00e2nz\u0103rile online, \u201eAtlasul frumuse\u0163ii\u201d, albumul foto al Mihaelei Noroc conduce topul de v\u00e2nz\u0103ri, de\u015fi a ap\u0103rut \u00een libr\u0103rii de pu\u0163in peste o lun\u0103. Completeaz\u0103 podiumul cartea lui Andrei Ple\u015fu \u2013 \u201eDespre inim\u0103 \u015fi alte eseuri\u201d, urmat \u00eendeaproape de cartea lui Lucian Boia dedicat\u0103 centenarului Marii Uniri \u2013 \u201e\u00cen jurul Marii Uniri de la 1918: Na\u0163iuni, frontiere \u015fi minorit\u0103\u0163i\u201d.<\/p>\n \u00cen top 10 titluri \u00ee\u015fi fac loc \u015fi autori str\u0103ini: literatura e prezent\u0103 \u00een top prin autorul rus Evgheni Vodolazkin cu dou\u0103 titluri \u2013 \u201eLaur\u201d \u015fi \u201eAviatorul\u201d, iar la capitolul non-fic\u0163iune conduce Yuval Noah Harari cu \u201eSapiens. Scurt\u0103 istorie a omenirii\u201d. Topul este completat de recent lansata carte a Simonei Tivadar \u2013 \u201eMedicin\u0103, nutri\u0163ie \u015fi bun\u0103 dispozi\u0163ie\u201d \u015fi de volumul \u201ePreludiu\u201d de Ileana Vulpescu. \u00cen Libr\u0103riile Humanitas au avut loc anul acesta peste 300 de evenimente, lans\u0103ri de carte \u015fi \u00eent\u00e2lniri cu importan\u0163i scriitori europeni, iar brandul Libr\u0103riile Humanitas a intrat \u00een top 100 branduri din Rom\u00e2nia. (C\u0103t\u0103lina RO\u015eU)<\/p>\n <\/p>\n O nou\u0103 premier\u0103 la Teatrul Tineretului<\/p>\n <\/p>\n Din distribu\u0163ie, al\u0103turi de Aida Avieri\u0163ei, protagonista spectacolului, fac parte: Emanuel Becheru, Drago\u015f Ionescu, Cristina Mih\u0103ilescu, C\u0103t\u0103lina B\u0103l\u0103l\u0103u, Corina Grigora\u015f, Sabina Br\u00e2ndu\u015fe, C\u0103t\u0103lina Ie\u015fanu, Loredana Grigoriu, Tudor T\u0103b\u0103caru, Gina Gulai \u015f.a. Regia spectacolului este semnat\u0103 de Alexandru M\u00e2zg\u0103reanu; decorul, de Romulus Boicu; costumele, de Alexandra M\u00e2zg\u0103reanu.<\/p>\n N\u0103scut\u0103 \u00een 1994, Maria Kontorovici este dramaturg \u015fi regizor rus. A absolvit Academia de Teatru din Ekaterinburg \u00een 2016, fiind student\u0103 a lui Nikolai Kolyada \u2013 personalitate reprezentativ\u0103 a teatrului rusesc: actor, regizor, profesor de dramaturgie, ini\u0163iator \u015fi organizator al unuia dintre cele mai importante festivaluri de teatru dedicate tinerilor creatori, \u201eKoliada Plays\u201d. Maria a fost nominalizat\u0103 \u00een cadrul Festivalului Interna\u0163ional de Dramaturgie Contemporan\u0103 \u201eEurasia\u201d (2015 \u015fi 2016) \u015fi \u00een cel al Festivalului Interna\u0163ional pentru Tineri Dramaturgi \u201eLubimovka\u201d (2016 \u015fi 2017). \u00cen prezent, lucreaz\u0103 la Centrul de Teatru Contemporan din Ekaterinburg, Rusia. (Raluca NACLAD)<\/p>\n <\/p>\n Nominaliz\u0103rile la Premiul Na\u0163ional pentru Proz\u0103 \u201eIon Creang\u0103\u201d<\/p>\n <\/p>\n \u00cen acest an, pre\u015fedinte al juriului este academicianul Nicolae Manolescu, ceilal\u0163i membri fiind: Daniel Cristea-Enache, Ioan Holban, Cristian Livescu, Gabriel Co\u015foveanu, George Neagoe, Vasile Spiridon.<\/p>\n \u00cen urma anchetei realizat\u0103 de organizatori \u00een cadrul filialelor Uniunii Scriitorilor, redac\u0163iilor de reviste, funda\u0163iilor culturale de profil, incluz\u00e2nd \u015fi votul unor critici literari \u015fi al academicianului Dumitru Radu Popescu, laureatul de anul trecut (care, conform Regulamentului proiectului, poate s\u0103 fac\u0103 nominaliz\u0103ri), s-a stabilit lista final\u0103 din care va fi ales laureatul edi\u0163iei 2018: Gabriela Adame\u015fteanu, Nicolae Breban, Radu Cosa\u015fu, Dan Stanca, Dumitru \u0162epeneag, Eugen Uricaru, Varujan Vosganian.<\/p>\n Programul de anul acesta al proiectului prevede o sesiune de comunic\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice pe tema \u201eCreang\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a literar\u0103 european\u0103\u201d \u015fi lans\u0103ri de carte, toate acestea urm\u00e2nd a se desf\u0103\u015fura pe 28 februarie la sala \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d a Consiliului jude\u0163ean Neam\u0163. A doua zi, la Humule\u015fti, pe 1 martie, ziua de na\u015ftere a lui Ion Creang\u0103, va avea loc anun\u0163area \u015fi decernarea Premiului \u201eIon Creang\u0103\u201d celui de-al doilea laureat. (Centrul pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d)<\/p>\n <\/p>\n Casa Culturii Ion Creang\u0103 din T\u00e2rgu Neam\u0163 respir\u0103<\/p>\n <\/p>\n<\/a>Pe 25 ianuarie 2018, \u00een sala Cupola, Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG.T Kirileanu\u201d Neam\u0163, \u00eempreun\u0103 cu Reprezentan\u0163a Neam\u0163 din Filiala Ia\u015fi a U.S.R. \u015fi Societatea Scriitorilor din jude\u0163ul Neam\u0163, au \u00eentreprins lansarea c\u0103r\u0163ii \u201ePas\u0103rea Paradis. Poeme la cap\u0103t de cer\u201d de Gabriela Livescu, apari\u0163ie recent\u0103 a Editurii Timpul din Ia\u015fi. Manifestarea i-a avut ca invita\u0163i pe scriitorii Cassian Maria Spiridon, directorul Editurii Timpul din Ia\u015fi, Ioan Holban, \u015etefan Mitroi, Emilian Marcu, Raluca Naclad, Constantin Tom\u015fa, Emil Nicolae, Lucian Strochi \u015fi Dan Iacob.<\/p>\n<\/a>Academia de Muzic\u0103 \u201eGheorghe Dima\u201d Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neam\u0163 \u015fi Centrul pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d Neam\u0163 au propus la sf\u00e2r\u015fitul lunii ianuarie o nou\u0103 \u00eent\u00e2lnire cu muzica. Evenimentul, parte a Stagiunii artistice 2017-2018, a avut loc miercuri, 31 ianuarie, la Sala Cupol\u0103 a Bibliotecii Jude\u0163ene \u201eG.T. Kirileanu\u201d \u015fi s-a concretizat \u00eentr-un recital cameral de \u00eenalt\u0103 \u0163inut\u0103 artistic\u0103, pianista Mihaela Spiridon \u015fi violonista Elena Hor\u0103t\u0103u interpret\u00e2nd \u015fase sonate din crea\u0163ia compozitorului german Georg Friedrich H\u00e4ndel.<\/p>\n<\/a>Centrul pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte Carmen Saeculare continu\u0103 \u015fi \u00een acest an tradi\u0163ia de a oferi publicului, de Dragobete, dou\u0103 spectacole de dans \u015fi c\u00e2nt popular prezentate de Ansamblul folcloric Floricic\u0103 de la munte \u015fi \u015ecoala Popular\u0103 de Arte Piatra-Neam\u0163. Primul, \u201eDragobetele s\u0103rut\u0103 fetele\u201d, a avut loc miercuri, 21 februarie, \u00een sala mare a Teatrului Tineretului \u015fi a fost sus\u0163inut de Ansamblul folcloric Floricic\u0103 de la munte al Centrului Carmen Saeculare, al doilea, \u201eC\u00e2nt\u00e2nd de Dragobete\u201d, desf\u0103\u015furat duminic\u0103, 25 februarie, la sala Calistrat Hoga\u015f a Consiliului Jude\u0163ean Neam\u0163 i-a avut ca protagoni\u015fti pe elevii clasei de canto popular, coordona\u0163i de Georgiana \u015eerban-Axinte, de la \u015ecoala Popular\u0103 de Art\u0103 Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n<\/a>Mam\u0103, mi-am pierdut m\u00e2na! \u2013 \u201eun spectacol despre provoc\u0103rile adolescen\u0163ei \u015fi despre respectul de sine la orice v\u00e2rst\u0103\u201d \u2013 a avut premiera la Teatrul Tineretului din Piatra-Neam\u0163, pe 27 \u015fi 28 ianuarie, \u00een prezen\u0163a rusoaicei Maria Kontorovici, autoarea piesei.<\/p>\n<\/a>La sf\u00e2r\u015fitul lunii februarie \u015fi \u00eenceputul lunii martie vor avea loc, la Piatra-Neam\u0163 \u015fi T\u00e2rgu Neam\u0163, manifest\u0103ri prilejuite de proiectul PREMIUL NA\u0162IONAL PENTRU PROZ\u0102 \u201eION CREANG\u0102\u201d, OPERA OMNIA, aflat anul acesta la edi\u0163ia a doua.<\/p>\n