![\"\"](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/04-ap207-foto1.jpg\")
<\/a>Acum c\u00e2nd anivers\u0103m 100 de ani de la Marea \u015fi Dreapta Unire, a tuturor rom\u00e2nilor, se cuvine s\u0103 rememor\u0103m \u015fi s\u0103 cinstim, dup\u0103 dreptate \u015fi bun\u0103voin\u0163\u0103, faptele \u00eenainta\u015filor tr\u0103itori la poalele Ceahl\u0103ului, contribu\u0163ia acestora la marele act istoric de acum un secol.<\/p>\nStau m\u0103rturie, \u00een sensul celor ar\u0103tate, activitatea a\u015fez\u0103mintelor monastice \u00eentemeiate pe teritoriul fostului \u0163inut Neam\u0163, unde s-au n\u0103scut mari oameni de cultur\u0103 precum Creang\u0103, Conta \u015fi mul\u0163i al\u0163ii, \u00een special a m\u0103n\u0103stirilor Neam\u0163 \u015fi Bistri\u0163a, prin r\u0103sp\u00e2ndirea crea\u0163iilor religioase \u015fi istorice de aici, \u00een tot spa\u0163iul rom\u00e2nesc, european \u015fi chiar mondial. Prin aceasta se confirm\u0103, f\u0103r\u0103 a exagera, modesta contribu\u0163ie a acestui jude\u0163, prin institu\u0163iile sale religioase dar \u015fi laice, a oamenilor de cultur\u0103 \u201epl\u0103m\u0103di\u0163i\u201d \u00een p\u0103m\u00e2ntul acestor meleaguri, plin de istorie \u015fi legend\u0103, numit \u201eElve\u0163ia \u0162erii Rom\u00e2ne\u015fti\u201d.<\/p>\n
La loc de cinste, a\u015fa cum vom demonstra \u00een r\u00e2ndurile ce urmeaz\u0103 st\u0103 m\u0103rturie contribu\u0163ia dasc\u0103lilor din aceast\u0103 parte de \u0163ar\u0103 la sus\u0163inerea \u015fi realizarea Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\u00cen aceast\u0103 lupt\u0103, \u00een orientarea \u015fi preg\u0103tirea ei, al\u0103turi de frunta\u015fii transilv\u0103neni refugia\u0163i \u00een Regat, din r\u00e2ndul c\u0103rora s-a deta\u015fat Onisifor Ghibu, care a procurat o tipografie cu litere latine edit\u00e2nd \u015fi ziarul \u201eArdealul\u201d, au tip\u0103rit abecedare \u015fi c\u0103r\u0163i \u00een limba rom\u00e2n\u0103 la care au contribuit \u015fi d\u0103sc\u0103lii nem\u0163eni. C\u00e2nd, spre sf\u00e2r\u015fitul anului 1917 s-a declan\u015fat asaltul final pentru Unirea Basarabiei, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii nem\u0163eni ca Leon Mrejeriu, Simion T. Kirileanu, Petru Gheorgheasa etc, au plecat \u00een Basarabia, unde \u00eempreun\u0103 cu al\u0163ii s-au al\u0103turat pedagogului ardelean \u00een demersul s\u0103u privind unirea teritoriului dintre Prut \u015fi Nistru cu \u0163ara mama.<\/p>\n
Dasc\u0103lii satelor basarabene au avut prilejul s\u0103 organizeze pentru confra\u0163ii lor de peste Prut \u201ecursuri de istorie, geografie \u015fi c\u00e2ntec rom\u00e2nesc\u201d, s\u0103 le vorbeasc\u0103 despre personalit\u0103\u0163ile istorice \u015fi de cultur\u0103 ale neamului rom\u00e2nesc, despre originea latin\u0103 a locuitorilor spa\u0163iului teritorial amintit \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, s\u0103-i \u00eenve\u0163e \u015fi s\u0103 citeasc\u0103, dup\u0103 ani grei \u015fi mul\u0163i de rusificare.<\/p>\n
Totodat\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii forma\u0163i \u00een acest mod \u201es-au dezb\u0103rat de mentalitatea filo-rus\u0103 \u015fi au devenit apostoli ai rede\u015ftept\u0103rii na\u0163ionale a rom\u00e2nilor\u201d cotropi\u0163i de Rusia \u0163arist\u0103 la 16 mai 1812. Tot cu ajutorul lor s-au organizat \u015fi \u0163inut \u00eentruniri unde au discutat p\u0103surile poporului \u015fi s-au c\u0103utat solu\u0163ii \u201epentru \u00eendep\u0103rtarea mizeriei\u201d.<\/p>\n
Nu mai pu\u0163in adev\u0103rat este faptul c\u0103 situa\u0163ia de pe frontul ruso-german, din ce \u00een ce mai dezastruoas\u0103, mizeria care d\u0103inuia, jafurile \u015fi ho\u0163iile la drumul mare, fac ca armata \u015fi for\u0163ele laice din teritoriul moldav \u00een discu\u0163ie, s\u0103-\u015fi intre \u00een atribu\u0163iuni, tot mai con\u015ftientizate de menirea care revine \u00een ideea \u201edesprinderii de Rusia \u015fi Unirii cu Rom\u00e2nia\u201d.<\/p>\n
\u015ecoala nem\u0163ean\u0103 \u015fi slujitorii acesteia au primit cu bucurie \u015fi entuziasm unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia. Sunt numeroase m\u0103rturii documentare care atest\u0103 asemenea manifest\u0103ri. \u00cen timp ce \u00een schiturile, bisericile \u015fi m\u0103n\u0103stirile din fostele jude\u0163e Neam\u0163 \u015fi Roman se f\u0103ceau slujbe acestui \u201em\u0103re\u0163 eveniment\u201d, \u00een ora\u015fele Piatra-Neam\u0163, Roman \u015fi T\u00e2rgu Neam\u0163 precum \u015fi \u00een zona rural\u0103 au loc ie\u015firi cu tor\u0163e la aflarea ve\u015ftii actului de la 27 martie 1918. Prefec\u0163ii celor dou\u0103 jude\u0163e au dat comunicate imediat \u00een ziua urm\u0103toare a unirii, prin care se arat\u0103 importan\u0163a acestui act istoric, dar mai ales felul cum s-a votat unirea \u00een capitala Basarabiei, Chi\u015fin\u0103u, \u015fi cum a fost primit\u0103 vestea \u00een Vechiul Regat. Prezent\u0103m \u00een cele ce urmeaz\u0103, \u00een rezumat, Comunicatul Oficial dat de prefectul de Neam\u0163, P. Rosetti B\u0103l\u0103nescu, la 28 martie 1918, c\u0103tre toate institu\u0163iile \u0163inutului din \u201eMoldova de sub munte\u201d, afi\u015fat \u00een locurile publice, urbane \u015fi rurale, cu specificarea c\u0103 \u201ela sate acestea au fost citite de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u00een localurile de \u015fcoal\u0103\u201d, iar uneori \u00een mijlocul s\u0103tenilor aduna\u0163i ad-hoc.<\/p>\n
Printre altele se spunea c\u0103 \u201eUnirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia s-a \u00eenf\u0103ptuit cu mare solemnitate \u015fi \u00een mijlocul unui entuziasm indescriptibil\u201d \u015fi c\u0103 \u201edup\u0103 o deliberare de dou\u0103 zile, a dat \u00een deplin\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi libertate, dup\u0103 ce au fost consultate toate frac\u0163iunile politice \u015fi comunit\u0103\u0163ile confesionale, un vot prin care se proclam\u0103 Unirea deplin\u0103 a Republicii Moldovene\u015fti Basarabene cu Regatul Rom\u00e2niei\u201d \u015fi c\u0103 unirea \u201es-a proclamat prin 86 de voturi pentru, contra 3 \u015fi 36 ab\u0163ineri\u201d de delega\u0163ii Sfatului \u0162\u0103rii de la Chi\u015fin\u0103u. \u00cen \u00eencheierea comunicatului se preciza c\u0103 \u201emomentele au fost \u00een\u0103l\u0163\u0103toare \u015fi \u00een adev\u0103r istorice\u201d. \u015eedin\u0163a solemn\u0103 a fost urmat\u0103 de un serviciu religios oficiat \u201ela ora 8 seara la catedral\u0103 de c\u0103tre Arhimandritul Gorie, \u00een prezen\u0163a Episcopului Gavril\u0103, \u00een mijlocul unei numeroase asisten\u0163e\u201d, fiind pomenit \u00een afar\u0103 de numele regelui \u015fi \u201eaugustei familii\u201d, mitropolitul Rom\u00e2niei, Pimen, iar \u00een curtea catedralei \u015fi \u00eemprejurimi \u201esta\u0163ionau zeci de mii de oameni care au f\u0103cut c\u0103lduroase manifesta\u0163ii mini\u015ftrilor rom\u00e2ni \u015fi frunta\u015filor basarabeni\u201d.<\/p>\n
\u00cen concluzie, din scurtul nostru periplu al evenimentului de acum un veac de la Chi\u015fin\u0103u, putem afirma c\u0103 dasc\u0103lii din vatra str\u0103mo\u015feasc\u0103 a meleagurilor dintre Bistri\u0163a, Moldova \u015fi Siret \u015fi-au f\u0103cut pe deplin datoria \u00een preg\u0103tirea \u015fi sus\u0163inerea actului istoric de unire a fra\u0163ilor basarabeni cu \u0163ara, cu precizarea c\u0103 izbucnirea revolu\u0163iei ruse din februarie 1917 a deschis pers\u00adpectiva eliber\u0103rii p\u0103m\u00e2ntului dintre Prut \u015fi Nistru de sub domina\u0163ia str\u0103in\u0103 \u015fi unirii cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Ea a fost ocazia \u015fi nu cauza unirii Basarabiei cu \u0163ara de acum un secol: 27 MARTIE 1918.<\/p>\n
Cinste \u015fi pioas\u0103 amintire pentru ace\u015fti corifei ai \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului nem\u0163ean care au pus mintea \u015fi um\u0103rul pentru re\u00eentregirea Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n
<\/p>\n
Prof. Gheorghe RADU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Moto: \u201eNu putem concepe existen\u0163a poporului rom\u00e2n f\u0103r\u0103 Nistru\u201d (I. I. C. Br\u0103tianu) Acum c\u00e2nd anivers\u0103m 100 de ani de la Marea \u015fi Dreapta Unire, a tuturor rom\u00e2nilor, se cuvine s\u0103 rememor\u0103m \u015fi s\u0103 cinstim, dup\u0103 dreptate \u015fi bun\u0103voin\u0163\u0103,…<\/p>\n