Lucrarea Filosofie cognitiv\u0103 \u015fi etic\u0103 fenomenologic\u0103, semnat\u0103 de Nela Mircic\u0103, ap\u0103rut\u0103 la Editura Presa Universitar\u0103 Clujean\u0103, Cluj-Napoca, 2017, a fost elaborat\u0103 cu scopul de a realiza o perspectiv\u0103 epistemic\u0103 asupra substan\u0163ialismului ca parte integrant\u0103 a fenomenologiei universale, constituit\u0103 \u00een \u015fi prin ceea ce se poate numi filosofia cognitiv\u0103.<\/p>\n
Structurat\u0103 \u00een trei capitole (Logica filosofic\u0103, Gnoseologie substan\u0163ialist\u0103 \u015fi etic\u0103 fenomenologic\u0103, Deschidere spre o etic\u0103 fenomenologic\u0103), cartea ofer\u0103 cititorului o perspectiv\u0103 flexibil\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte abordarea lumii \u015fi a omului. Aspecte precum: Atribute fenomenologice ale spa\u0163iului kantian, Prolegomene la \u201eCercet\u0103ri logice\u201d ale filosofului Edmund Husserl, Stringen\u0163a logicii pure, Sarcinile logicii pure, Logica pur\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163a \u00een genere, Paralelisme cu sarcini specifice matematicianului \u015fi filosofului, Specificul interpret\u0103rii husserliene asupra semnifica\u0163iei, Atemporalitatea adev\u0103rului, Coexisten\u0163a contrariilor \u00een logici neeuropene, Sensul cunoa\u015fterii \u015fi explicitarea, Eul \u015fi unitatea, Filosofie cognitiv\u0103 \u015fi etic\u0103 fenomenologic\u0103, Cuno\u015ftin\u0163e logice, Problema cunoa\u015fterii, \u201eCriza \u015ftiin\u0163elor europene\u201d etc., constituie perspective originale asupra tematicii abordate, printr-o metodologie ce \u0163ine cont de dinamica societ\u0103\u0163ii actuale.<\/p>\n
\u00cen cele 163 de pagini, autoarea propune o atent\u0103 analiz\u0103 a consecin\u0163elor ac\u0163iunilor omului asupra naturii, asupra func\u0163iilor sociale \u015fi asupra modific\u0103rilor din scara valorilor morale. Doar liantul dintre cunoa\u015ftere \u015fi moral\u0103 poate oferi justific\u0103ri logice ac\u0163iunilor umane individuale \u015fi colective. Astfel, o reconsiderare a valorilor umane reprezint\u0103 o necesitate stringent\u0103 ast\u0103zi, \u00een contextul \u00een care omul \u00eensu\u015fi este, \u015fi trebuie s\u0103 fie, valoarea suprem\u0103.<\/p>\n
\u00cen c\u00e2teva zeci de pagini ne sunt explicate no\u0163iunile de \u201espa\u0163iu\u201d \u015fi \u201etimp\u201d pornind de la filosofia kantian\u0103 \u015fi oferindu-ne o interpretare a acestora \u00een zilele noastre.<\/p>\n
Dup\u0103 cum autoarea \u00eens\u0103\u015fi observ\u0103, Edmund Husserl nu este primul filosof care a pus problema raportului dintre fiin\u0163\u0103 \u015fi fenomen, fiind precedat \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 de Kant \u015fi Hegel. Continu\u00e2ndu-l pe Immanuel Kant, Husserl a subliniat \u015fi a accentuat ideea c\u0103 filosofia este \u00een esen\u0163\u0103 cunoa\u015ftere bazat\u0103 pe judec\u0103\u0163i universal valabile \u015fi necesare, rezultate printr-un examen critic al capacit\u0103\u0163ii cognitive umane, examen care nu produce solu\u0163ii definitive, ci doar traseaz\u0103 posibile c\u0103i de acces spre adev\u0103r. P\u0103r\u00e2nd a fi inspirat din teoria lui Platon, Immanuel Kant identific\u0103 dou\u0103 moduri distincte de intuire a obiectului: un mod sensibil \u015fi un mod intelectual (inteligibil). Modul intelectual de intuire a obiectului cunoa\u015fterii apar\u0163ine fiin\u0163ei prime numindu-se \u015fi modul \u201eoriginar\u201d de intuire, \u00een timp ce modul sensibil de intuire a obiectului cunoa\u015fterii apar\u0163ine fiin\u0163ei umane. De aici rezult\u0103 c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 moduri de con\u015ftiin\u0163\u0103 \u00eentr-un act cognitiv de transcenden\u0163\u0103 sui-generis, ce \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 o dubl\u0103 atitudine (natural\u0103 \u015fi fenomenologic\u0103) \u00een care tr\u0103irea psihologic\u0103 transcendent\u0103 este relativ\u0103 \u015fi contingent\u0103, pe c\u00e2nd cea transcendental\u0103 e necesar\u0103 \u015fi absolut\u0103.<\/p>\n
Un interes cognitiv aparte este reactivat de distinc\u0163ia dintre adev\u0103rul material \u015fi adev\u0103rul formal, distinc\u0163ie asupra c\u0103reia au insistat Edmund Husserl \u015fi Camil Petrescu, despre care autoarea ne vorbe\u015fte \u00een studiul de fa\u0163\u0103. Nu orice adev\u0103r purific\u0103 esen\u0163a, ci numai un anumit adev\u0103r, numai adev\u0103rul de un anumit gen: adev\u0103rul esen\u0163ei pure. Ajungem, \u00een felul acesta, s\u0103 facem o distinc\u0163ie riguroas\u0103 \u00eentre adev\u0103rurile despre fapte \u015fi adev\u0103rurile despre esen\u0163ele pure. De aici nu mai este dec\u00e2t un pas spre Adev\u0103rul Absolut.<\/p>\n
Diferen\u0163ierea \u015fi specializarea disciplinelor \u015ftiin\u0163ifice constituie o realitate durabil\u0103, dar \u015fi o reintegrare continu\u0103 a acestora concomitent cu specializ\u0103rile, a\u015fa \u00eenc\u00e2t subscriem la concluzia c\u0103 vom avea o singur\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103: \u015ftiin\u0163a istoriei, al\u0103turi de filosofia \u015ftiin\u0163ific\u0103. \u015etiin\u0163a istoriei (ca \u015ftiin\u0163\u0103 unic\u0103 a viitorului) \u015fi filosofia \u015ftiin\u0163ific\u0103 (\u00een calitatea ei de unic\u0103 filosofie veritabil\u0103 \u015fi socialmente util\u0103 pentru comunitatea uman\u0103 a viitorului) vor atrage toate resursele capabile s\u0103 le sus\u0163in\u0103 \u00een constituirea \u015fi dezvoltarea lor progresiv\u0103.<\/p>\n
Viitorul umanit\u0103\u0163ii depinde, esen\u0163ialmente, de anvergura deschiderii morale a omului total c\u0103tre omul privit \u00een contextul existen\u0163ei sale concrete, reale \u015fi vii, a\u015fa cum ne propun cunoa\u015fterea \u015fi etica \u00eentr-un echilibru dintre teoretic \u015fi practic, dintre esen\u0163\u0103 \u015fi fenomen.<\/p>\n
De\u015fi, la prima lectur\u0103, cartea pare s\u0103 abordeze strict filosofic temele propuse, cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 \u00een cuprinsul acesteia ve\u0163i afla r\u0103spunsuri la numeroase \u00eentreb\u0103ri ale existen\u0163ei \u015fi cunoa\u015fterii umane.<\/p>\n
<\/p>\n
Prof. dr. Mihai FLOROAIA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Lucrarea Filosofie cognitiv\u0103 \u015fi etic\u0103 fenomenologic\u0103, semnat\u0103 de Nela Mircic\u0103, ap\u0103rut\u0103 la Editura Presa Universitar\u0103 Clujean\u0103, Cluj-Napoca, 2017, a fost elaborat\u0103 cu scopul de a realiza o perspectiv\u0103 epistemic\u0103 asupra substan\u0163ialismului ca parte integrant\u0103 a fenomenologiei universale, constituit\u0103 \u00een \u015fi…<\/p>\n