{"id":11642,"date":"2018-03-23T12:28:29","date_gmt":"2018-03-23T12:28:29","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=11642"},"modified":"2018-03-23T12:29:15","modified_gmt":"2018-03-23T12:29:15","slug":"traditie-si-educatie-in-vatra-manastirii-neamt","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/nihil-sine-deo\/traditie-si-educatie-in-vatra-manastirii-neamt\/","title":{"rendered":"Tradi\u0163ie \u015fi educa\u0163ie \u00een vatra M\u0103n\u0103stirii Neam\u0163"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 a fost o oaz\u0103 de cultur\u0103 \u015fi spiritualitate rom\u00e2neasca \u00een tot timpul existen\u0163ei ei. \u00cen chiliile m\u0103n\u0103stire\u015fti de la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 s-au transcris pe pergament, \u00eentr-o caligrafie \u00eengrijit\u0103, cu litere \u015fi frontispicii bogat \u00eempodobite, cele dint\u00e2i c\u0103r\u0163i. \u00cen atelierele m\u0103n\u0103stire\u015fti se executau acele vechi broderii, dintre care c\u00e2teva, nepre\u0163uite exemplare, s-au p\u0103strat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Aici s-au dezvoltat \u015fcoli de zugravi \u015fi de sculp\u00adtori \u00een lemn. Tot aici s-au alc\u0103tuit \u00een primul r\u00e2nd analele \u015fi cronicile, iar mai t\u00e2rziu s-au tip\u0103rit primele c\u0103r\u0163i, care au constituit \u00een bun\u0103 parte cultura medieval\u0103 \u00een Moldova.<\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163, \u00een secolele XIV-XVI, a fost o vatr\u0103 de c\u0103rtur\u0103rie, un focar \u015fi un puternic centru de cultur\u0103 bisericeasc\u0103. Slujbele religioase se oficiau \u00een limba slavon\u0103 \u2013 limba oficial\u0103 a Bisericii \u015fi a cancelariei domne\u015fti \u00een acel timp pe care credincio\u015fii n-o vorbeau, nici n-o \u00een\u0163elegeau. C\u0103lug\u0103rii nem\u0163eni trebuiau s\u0103 \u00eenve\u0163e aceast\u0103 limb\u0103. Necesitatea multiplic\u0103rii \u015fi decor\u0103rii c\u0103r\u0163ilor de cult \u00eentr-o form\u0103 c\u00e2t mai aleas\u0103, a \u201ec\u0103r\u0163ii odor\u201d, a impus apari\u0163ia \u015fi \u00eenmul\u0163irea caligrafilor, miniaturi\u015ftilor \u015fi f\u0103urarilor la aceast\u0103 m\u0103n\u0103stire. Necesitatea ocup\u0103rii scaunelor vl\u0103dice\u015fti \u015fi a celor egumene\u015fti cu monahi temeinic preg\u0103ti\u0163i c\u0103rtur\u0103re\u015fte \u015fi cu via\u0163a moral\u0103 pilduitoare a condus la statornicirea unei atmosfere culturale, a unei \u015fcoli \u00een care se formau, zi de zi, cei h\u0103r\u0103zi\u0163i \u00eenaltelor dreg\u0103torii biserice\u015fti.<\/p>\n

\u00cenflorirea Neam\u0163ului, ca vatr\u0103 de cultur\u0103, are loc \u00een condi\u0163iile \u00een care \u201e\u0163\u0103rile rom\u00e2ne\u015fti tocmai izbutiser\u0103 s\u0103-\u015fi asigure o via\u0163\u0103 de stat neat\u00e2rnat\u0103\u201d \u015fi c\u00e2nd \u201e\u00eencerc\u0103rile de apropiere dintre lumea care se \u00een\u0103l\u0163a \u015fi cea pe cale de a se stinge au pornit din partea rom\u00e2nilor\u201d.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 \u00een timpul lui Alexandru cel Bun, apare pe harta cultural\u0103 a Moldovei feudale prima bibliotec\u0103, ce este considerat\u0103 ast\u0103zi cea mai veche din \u0163ar\u0103 \u015fi rezult\u00e2nd din reunirea fondurilor de c\u0103r\u0163i de la cele dou\u0103 m\u0103n\u0103stiri de care-\u015fi leag\u0103 numele ctitorul domnitor Alexandru cel Bun. Documentul de unificare, ce viza \u00eent\u0103rirea viitorului centru de c\u0103rtur\u0103rie nem\u0163ean, aminte\u015fte \u015fi de darea \u00een primire a unei colec\u0163ii de c\u0103r\u0163i, cele de cult fiind, dup\u0103 c\u00e2t se pare, mai numeroase.<\/p>\n

La 1 septembrie 1428, Alexandru cel Bun semna, la Suceava, actul prin care se prevedea: \u201eIo Alexandru voievod \u015fi domn a tot p\u0103m\u00e2ntul Moldovlahiei \u015fi cu binecred\u00e2ncioasa doamna mea M\u0103rina bine am voit cu a noastr\u0103 vre(a)re \u015fi cu toat\u0103 a noastr\u0103 bun\u0103 voin\u0163\u0103 (\u2026) s\u0103 \u00eent\u0103rim monastirei Neam\u0163ului, a \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Domnului \u015fi adaos-am cu dintru a noastr\u0103 ave(a)re (\u2026) iez\u0103rul Zahorna pe Nistru (\u2026) \u015fi \u00eenc\u0103 am v(r)oit \u015fi am ales pentru noi doao zile ca s\u0103 se c\u00e2nte noao dumnezeiasca leturghie \u00eentru toate s\u0103pt\u0103m\u00e2nele (\u2026) aceasta s\u0103 se c\u00e2nte pentru a noastr\u0103 s\u0103n\u0103tate, iar dup\u0103 a noastr\u0103 moarte pentru a noastr\u0103 m\u00e2ntuire\u201d.<\/p>\n

\u00cen \u015fcoala de la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 \u00ee\u015fi f\u0103ceau ucenicia, \u00eenc\u0103 pe vremea marelui domnitor moldovean, viitorii promotori ai culturii rom\u00e2ne\u015fti. \u00centre ei \u201eTeoctist cel bun de sfat, ucenic al lui Io\u015fif desigur, se preg\u0103tea atunci \u00eentr-o chilie a Neam\u0163ului pentru marele rost de mitropolit pe care \u00eel \u00eencepe \u00eendat\u0103, la anul 1451\u201d. Este una dintre dovezile afirma\u0163iei ce urmeaz\u0103: \u201ec\u0103lug\u0103rii nem\u0163eni \u0163ineau \u015fcoal\u0103 pentru dieci \u015fi clerici\u201d.<\/p>\n

\u015ecoala pentru ridicarea cultural-artistic\u0103 a m\u0103n\u0103stirilor din Moldova devine aici, la Neam\u0163, o realitate. \u00cen ea se \u00eenv\u0103\u0163a scrierea \u015fi cetirea c\u0103r\u0163ilor, tipicul, muzica bisericeasc\u0103, limba slavon\u0103, limba greac\u0103, pictura, sculptura, arta caligrafic\u0103 \u015fi miniatural\u0103 etc. Ucenicii acestei \u015fcoli vor ridica pe culmi foarte \u00eenalte munca lor, recunoscut\u0103 azi \u00een toat\u0103 lumea prin minunatul Evangheliar, scris \u00een limba greac\u0103 \u015fi slavon\u0103, de Gavriil Uric, la 1429, la cererea Doamnei Marina (\u015fi care se afl\u0103 \u00een prezent \u00een Biblioteca Bodleian\u0103 din Oxford) prin Tetraevangheliarul \u015fi Evangheliarul slav, din 1512, prin Evangheliarul slav din 1555, toate \u00eempodobite cu ornamente lucrate \u00een culori vii \u015fi aur, prin aerul ieromonahului Silvan din 1436, apreciat ca \u201eiubitor de carte\u201d, prin Panaghiarul de argint aurit din 150 \u015fi epitrahilele ctitore\u015fti, din care unul poart\u0103 \u00eensemnarea \u201eCosma \u015earpe Postelnicu 1470\u201d \u015fi prin multe alte odoare ori valori. Monahul Gavriil \u201ea ridicat \u015fcoala caligrafic\u0103 \u2013 miniaturistic\u0103 de la Neam\u0163 pe o treapt\u0103 neegalat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u015fi a format caligrafi \u015fi miniaturi\u015fti ca Nicodim de la Putna\u201d. De la Gavriil Uricul s-a p\u0103strat, pe l\u00e2ng\u0103 valoroasele manuscrise aflate \u00een Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne, Mineiul (1448 \u2013 1449), descoperit recent \u00een fondul M\u0103n\u0103stirii Noul Neam\u0163, aflat la Chi\u015fin\u0103u, \u00een Arhivele Na\u0163ionale ale Moldovei, av\u00e2nd la subsolul filelor 1 \u2013 10 \u00eensemnarea apartenen\u0163ei \u201echinoviului p\u0103rintelui nostru stare\u0163 Pai\u015fie Velicicovschi\u201d.<\/p>\n

\u201eLa Neam\u0163u \u2013 scrie Ioanichie Gr\u0103dinaru \u2013 era \u015fcoala noastr\u0103 na\u0163ional\u0103 a Bisericii ortodoxe de R\u0103s\u0103rit\u201d \u00een care \u201eprofesori nu erau unul singur, sau doi, trei (\u2026) ci aproape fiecare c\u0103lug\u0103r, care-\u015fi avea ucenici \u00een jurul s\u0103u, \u00eendeplinea \u015fi func\u0163ia de profesor. Unii \u00eenv\u0103\u0163au pe ucenici cetirea (\u2026) al\u0163ii cetirea \u015fi muzica bisericeasc\u0103, al\u0163ii pictura, sculptura etc.\u201d Se poate cita \u00een sprijinul acestei afirma\u0163ii \u015fi scrisoarea cuviosului Pahomie, trimis\u0103 ucenicilor s\u0103i de la schitul Pocrov, dependent tot de Neam\u0163. Despre ea aminte\u015fte Nicolae Iorga: \u201elui Macarie, c\u0103lug\u0103ra\u015fului Popa Nicodim, ucenicul r\u0103posatului Ghedeon, lui Sofronie \u015fi Mihail, lui Mardarie \u015fi Laz\u0103r, ucenicii mei, diecilor de \u0163ar\u0103 sau streini care au venit pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 la monastire\u201d.<\/p>\n

\"\"<\/a>O tradi\u0163ie destul de puternic\u0103, p\u0103strat\u0103 \u00een Moldova, sus\u0163ine c\u0103 \u00een aceast\u0103 m\u0103n\u0103stire, ce va da celebra \u015fcoal\u0103 de gr\u0103m\u0103tici, atestat\u0103 \u00een anii 1440 \u2013 1445, \u00ee\u015fi va face ucenicia c\u0103rtur\u0103reasc\u0103 \u015fi viitorul domn al Moldovei, \u015etefan cel Mare, elev al viitorului mitropolit Teoctist, c\u0103rturar de renume al timpului.<\/p>\n

\u00cen deceniile de mijloc ale secolului al XIX-lea \u015fcoala nem\u0163ean\u0103, \u00een\u0163eleas\u0103 \u015fi ca form\u0103 institu\u0163ionalizat\u0103 de studiu \u00een cele ale teologiei, de \u00eenv\u0103\u0163are a c\u00e2nt\u0103rilor de cult \u00ee\u015fi va \u00eempleti destinele cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul din \u015fcoala bisericeasc\u0103 legiuit\u0103 prin a\u015fez\u0103m\u00e2ntul promulgat \u00een anul 1843.<\/p>\n

Anaforaua mitropolitului Meletie, semnat\u0103 la 2 februarie 1847, propunea \u201es\u0103 or\u00e2nduiasc\u0103 parado\u015firea \u00eentregului curs \u00een dou\u0103 deosebite locuri \u015fi anume: \u015ftiin\u0163ele trepteluite \u00een patru ani (\u2026) s\u0103 se paradoseasc\u0103 pentru preu\u0163ii de mir \u00een Seminaria Socolei \u015fi pentru tagma monahiceasc\u0103 \u00een Monastirea Neam\u0163ului, iar \u015ftiin\u0163ele trepteluite \u00een trei ani (\u2026) s\u0103 se paradoseasc\u0103 numai \u00een Monastirea Neam\u0163ul\u201d. \u00cen Ms. nem\u0163ean nr. 171, pe filele 318 \u015fi 320, Narcis Cre\u0163ulescu \u2013 fost elev al \u015fcolii \u2013 noteaz\u0103 c\u0103 \u00een anul 1856 \u201earhimandritul Dionisie Romano, c\u00e2nd a fost stare\u0163 \u00een m\u0103n\u0103stirea Neam\u0163, din ordinul lui Grigorie Ghica Vod\u0103, au zidit un edificiu, pentru seminarul mare (…), cu studen\u0163i dintre c\u0103lug\u0103ri, cu profesori c\u0103lug\u0103ri\u201d. Num\u0103rul c\u0103lug\u0103rilor studio\u015fi era de 83, iar al dasc\u0103lilor era de 3.<\/p>\n

\u00cen secolul trecut, Seminarul Teologic de la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 \u015fi-a continuat nestingherit activitatea al\u0103turi de celelalte cinci seminarii din \u0163ar\u0103: Bucure\u015fti, Craiova, Cluj, Buz\u0103u \u015fi Caransebe\u015f.<\/p>\n

Activitatea desf\u0103\u015furat\u0103 de cadrele acestei \u015fcoli a fost apreciat\u0103 cu ocazia particip\u0103rii elevilor la diferitele simpozioane, sesiuni de comunic\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u015fi teologice, concursuri \u015fi olimpiade na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale. De-a lungul anilor, Seminarul a fost, \u00een ceea ce prive\u015fte rezultatele ob\u0163inute de elevi, constant \u00eentre primele \u015fcoli din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul teologic din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Foarte mul\u0163i dintre absolven\u0163ii seminarului au fructificat perioada de formare teologic\u0103 \u015fi s-au angajat \u00een misiunea Bisericii ca preo\u0163i de parohii, protopopi, \u00een cancelarii eparhiale ca: inspectori biserice\u015fti, consilieri, vicari; unii sunt preo\u0163i \u00een diaspora, exarhi, stare\u0163i de m\u0103n\u0103stiri \u015fi schituri etc., iar al\u0163ii s-au \u00eenvrednicit de primirea hirotoniei \u00een treapta de arhiereu. Printre cei ajun\u015fi arhierei sunt nu numai cei care au provenit din cadrul sfintelor m\u0103n\u0103stiri \u015fi schituri, ci \u015fi din cei care au urmat Seminarul ca elevi \u201emireni\u201d.<\/p>\n

\"\"<\/a>Aici s-au preg\u0103tit foarte multe personalit\u0103\u0163i ale neamului nostru rom\u00e2nesc \u015fi care au purtat \u015fi poart\u0103 stindardul spiritualit\u0103\u0163ii \u015fi culturii poporului nostru.<\/p>\n

\u00cen pas cu \u00eennoirile din domeniul tehnologiilor informa\u0163ionale, Seminarul Teologic de la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163, \u00eencep\u00e2nd cu anul 2001, \u015fi-a \u00eendreptat aten\u0163ia c\u0103tre conectarea la re\u0163eaua internet, aceast\u0103 agor\u0103 modern\u0103 care leag\u0103 virtual o multitudine de puncte de pe glob. Pagina www.semmnt.ro este vizitat\u0103 ast\u0103zi de \u201enavigatori\u201d de pretutindeni. Cuprinde bogate informa\u0163ii istorice \u015fi de actualitate, aspecte din activitatea instructiv-educativ\u0103, numeroase leg\u0103turi \u015fi link-uri cu majoritatea bisericilor din lume, institu\u0163ii culturale, guvernamentale, reviste, ziare etc.<\/p>\n

Trebuie remarcat faptul c\u0103 munca pedagogic\u0103 presupune o foarte bun\u0103 preg\u0103tire de specialitate din partea profesorilor \u015fi un angajament cu mult\u0103 d\u0103ruire. Pe l\u00e2ng\u0103 ora propriu-zis\u0103 de curs, profesorii sunt preocupa\u0163i de editarea revistei \u015fcolii, de publicarea de articole de specialitate \u00een reviste eparhiale \u015fi centrale, \u00eenregistr\u0103ri de casete audio-video \u015fi compact-discuri ce con\u0163in c\u00e2nt\u0103ri interpretate de corul \u015fcolii.<\/p>\n

 <\/p>\n

Academia Sf. Ioan de la Neam\u0163<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Cu binecuv\u00e2ntarea \u00cenaltpreasfin\u0163itului Daniel, Mitropolitul Moldovei \u015fi Bucovinei, \u00een anul 1993 se aprob\u0103 \u00eenfiin\u0163area Academiei \u201eSf. Ioan Iacob \u2013 Hozevitul de la Neam\u0163\u201d Centru de spiritualitate \u015fi cultur\u0103 ortodox\u0103, iar prin decizia Mitropoliei Ia\u015fi, nr. 1\/1994, se aprob\u0103 Statutul de organizare \u015fi func\u0163ionare al acestei Academii. Aceasta urma s\u0103 contribuie la realizarea activit\u0103\u0163ilor cultural-misionare \u015fi spiritual-sociale ale Mitropoliei Moldovei \u015fi Bucovinei.<\/p>\n

La ceremonia de inaugurare a acestei prestigioase institu\u0163ii de spiritualitate \u015fi cultur\u0103 cre\u015ftin\u0103 a participat \u00cenaltpreasfin\u0163itul Daniel, Mitropolitul Moldovei \u015fi Bucovinei. Se materializa astfel ini\u0163iativa \u00cenalt Prea Sfin\u0163iei Sale de a sprijini tinerii din Rom\u00e2nia \u00een formarea lor spiritual\u0103 \u015fi angajarea lor \u00een dialog spiritual \u015fi cultural cu tineri de pe alte meridiane ale globului. Tot cu aceast\u0103 ocazie s-a fixat o plac\u0103 de marmur\u0103 pe latura de r\u0103s\u0103rit a cl\u0103dirii seminarului \u015fi care are urm\u0103torul cuprins:<\/p>\n

Mitropolia Moldovei \u015fi Bucovinei \u2013 Ia\u015fi<\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163<\/p>\n

Academia Ortodox\u0103 \u201eSf. Ioan de la Neam\u0163\u201d<\/p>\n

Centru de spiritualitate \u015fi cultur\u0103 cre\u015ftin\u0103<\/p>\n

1993<\/p>\n

Obiectivele Academiei sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n

– cunoa\u015fterea spiritualit\u0103\u0163ii ortodoxe \u00een dialog ecumenic \u015fi interna\u0163ional;<\/p>\n

– promovarea dialogului dintre teologie \u015fi cultur\u0103;<\/p>\n

– promovarea activit\u0103\u0163ii pastoral-filantropice a Bisericii Ortodoxe \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103;<\/p>\n

– multiple activit\u0103\u0163i pastoral-educative cu tineretul din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n

Mijloacele folosite \u00een realizarea obiectivelor:<\/p>\n

– organizarea de seminarii, colocvii, conferin\u0163e na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale pe teme de actualitate;<\/p>\n

– facilitarea realiz\u0103rii programelor de preg\u0103tire \u015fi educare ale tinerilor cre\u015ftini;<\/p>\n

– organizarea de ac\u0163iuni sportive \u015fi turistico-religioase cu tineretul \u015fi alte categorii sociale.<\/p>\n

Roadele func\u0163ion\u0103rii acestei Academii ortodoxe s-au ar\u0103tat prin ac\u0163iuni \u015fi activit\u0103\u0163i care justific\u0103 generoasele obiective.<\/p>\n

 <\/p>\n

Biserica \u201eSf. Ioan Iacob \u2013 Hozevitul de la Neam\u0163\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Inaugurarea Academiei \u00een anul 1993 \u015fi activitatea deosebit\u0103 a acesteia atrag dup\u0103 sine ideea construirii unei biserici \u2013 paraclis cu hramul Sf. Ioan Iacob \u2013 Hozevitul de la Neam\u0163.<\/p>\n

Locul pentru noua biseric\u0103 s-a sfin\u0163it \u00een data de 5 august 1994, de ziua sf\u00e2ntului, de c\u0103tre \u00cenalt\u00adpreasfin\u0163itul Dr. Daniel, Mitropolitul Moldovei \u015fi Bucovinei. Cu acest prilej \u00cenaltpreasfin\u0163ia Sa a semnat \u00een cartea de onoare a Seminarului: \u201eBinecuv\u00e2nteaz\u0103 Doamne, pe to\u0163i cei care vor contribui la zidirea Sf. M\u0103n\u0103stiri \u201eSf. Ioan de la Neam\u0163\u201d de l\u00e2ng\u0103 Seminarul Teologic Neam\u0163, pentru ca aceast\u0103 biseric\u0103 s\u0103 fie laborator de \u00eenviere pentru suflete \u015fi oglind\u0103 a frumuse\u0163ii evlaviei izvor\u00e2t\u0103 din credin\u0163a dreapt\u0103. Binecuv\u00e2nteaz\u0103, Doamne, pe to\u0163i cei care iubesc frumuse\u0163ea casei Tale, Sf\u00e2nta Biseric\u0103! Binecuv\u00e2nteaz\u0103 Doamne, pe to\u0163i cei care caut\u0103 sfin\u0163enia vie\u0163ii \u015fi o arat\u0103 \u00een faptele bune, izvor\u00e2t\u0103 din har \u015fi credin\u0163\u0103.<\/p>\n

Binecuv\u00e2nteaz\u0103, Doamne, pe to\u0163i rom\u00e2nii care urmeaz\u0103 pilda voievozilor ctitori de altare sfinte \u015fi por\u0163i ale cerului deschise pe p\u0103m\u00e2ntul patriei pentru a cobor\u00e2 harul \u00een inimi \u015fi a \u00een\u0103l\u0163a neamul rom\u00e2nesc \u00een ve\u015fnicia slavei Tale\u201d.<\/p>\n

\u00cenaltpreasfin\u0163ia Sa a dorit, \u00eens\u0103, ca aceast\u0103 biseric\u0103 s\u0103 fie mai mult dec\u00e2t un simplu paraclis, \u015fi anume, un a\u015fez\u0103m\u00e2nt care s\u0103 reprezinte un loc preg\u0103tit de poporul rom\u00e2n (\u201eo cas\u0103 nou\u0103\u201d, cum a fost numit\u0103 de \u00cenalt Prea Sfin\u0163itul Daniel) pentru primirea moa\u015ftelor Sf. Ioan Iacob. De zidirea bisericii, a r\u00e2nduit I. P. S. s\u0103 se ocupe Pr. Prof. Ioan Mihoc, directorul Seminarului, \u015fi P. C. Pr. Prof. Vasile Ign\u0103tescu, \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreg colectivul de profesori ai \u015fcolii.<\/p>\n

Lucr\u0103rile de o amploare deosebit\u0103 s-au concretizat dup\u0103 \u00eendelungi eforturi financiare \u015fi materiale \u00eentr-o frumoas\u0103 (catedral\u0103) biseric\u0103, a c\u0103rei sf\u00e2nt altar a fost sfin\u0163it cu o solemnitate deo\u00adsebit\u0103 \u00een ziua de 12 octombrie 1997.<\/p>\n

Lucr\u0103rile de \u00eenfrumuse\u0163are la noua biseric\u0103 nu s-au \u00eentrerupt continu\u00e2ndu-se cu executarea picturii de c\u0103tre maestrul Vasile Buzuloi.<\/p>\n

\u00cen anul 2002, la hramul M-rii Sf. Ioan \u2013 5 august \u2013 Preasfin\u0163itul Ioan, Episcopul Harghitei \u015fi Covasnei d\u0103ruie\u015fte Seminarului M\u0103n\u0103stirii Neam\u0163, pentru biserica Sf. Ioan Iacob, Ceaslovul sf\u00e2ntului, carte tip\u0103rit\u0103 la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 de care nu s-a desp\u0103r\u0163it sf\u00e2ntul niciodat\u0103 \u015fi pe care se pot descifra p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi urmele degetelor \u015fi ale lacrimilor Sf. Ioan.<\/p>\n

La data de 5 august 2015 a avut loc sfin\u0163irea picturii exterioare.<\/p>\n

 <\/p>\n

Ca ni\u015fte odoare de mare pre\u0163 \u015fi cu mult\u0103 emo\u0163ie \u015fi evlavie au fost primite toate aceste daruri de c\u0103tre profesorii \u015fi elevii \u015fcolii \u015fi de c\u0103tre binecredincio\u015fii pelerini, care vin cu miile la zilele de s\u0103rb\u0103toare \u00eenchinate sf\u00e2ntului. \u00cen acest loc, tinerii seminari\u015fti \u0163in nestins\u0103 flac\u0103ra rug\u0103ciunii at\u00e2t de drag\u0103 sf\u00e2ntului, cit\u00e2nd ne\u00eencetat Psaltirea.<\/p>\n

\u00cen anul 2005 s-a finalizat, nu departe de altarul bisericii Sf. Ioan, \u015fi casa \u2013 paraclis \u201eIerusalim \u2013 Hozeva\u201d, ca un centru de pelerinaj \u015fi pentru primirea de oaspe\u0163i din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n

Casa, \u00een form\u0103 de cruce, cuprinde spa\u0163ii de conferin\u0163e, de cazare \u015fi mas\u0103 \u015fi un paraclis.<\/p>\n

 <\/p>\n

Pr. prof. Viorel Romus LAIU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 a fost o oaz\u0103 de cultur\u0103 \u015fi spiritualitate rom\u00e2neasca \u00een tot timpul existen\u0163ei ei. \u00cen chiliile m\u0103n\u0103stire\u015fti de la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 s-au transcris pe pergament, \u00eentr-o caligrafie \u00eengrijit\u0103, cu litere \u015fi frontispicii bogat \u00eempodobite, cele dint\u00e2i c\u0103r\u0163i. \u00cen…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[22,314],"tags":[],"class_list":["post-11642","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-nihil-sine-deo","category-numarul-208"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11642","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11642"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11642\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11666,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11642\/revisions\/11666"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11642"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11642"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11642"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}