{"id":11669,"date":"2018-03-23T12:31:46","date_gmt":"2018-03-23T12:31:46","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=11669"},"modified":"2018-03-23T12:32:06","modified_gmt":"2018-03-23T12:32:06","slug":"marea-unire-a-inceput-la-chisinau","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/marea-unire-a-inceput-la-chisinau\/","title":{"rendered":"Marea Unire a \u00eenceput la Chi\u015fin\u0103u"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Marea Unire de la 1918, care a \u00eenceput la Chi\u015fin\u0103u, a continuat la Cern\u0103u\u0163i \u015fi a culminat la Alba-Iulia, desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-se pe parcursul \u00eentregului an memorabil, a intrat \u00een istorie ca un eveniment crucial care a marcat \u00eencununarea luptei de veacuri pentru unitatea poporului rom\u00e2n \u2013 \u00eentregirea neamului.<\/p>\n

Basarabia a fost prima dintre provinciile istorice care s-a re\u00eentregit \u00een hotarele rom\u00e2ne\u015fti. Unirea a survenit pe fondul dezmembr\u0103rii Imperiului Rus, odat\u0103 cu proclamarea principiului autodetermin\u0103rii, p\u00e2n\u0103 la desp\u0103r\u0163irea de imperiul multina\u0163ional \u00een care provincia rom\u00e2neasc\u0103 a fost \u00eenglobata for\u0163at \u00een 1812.<\/p>\n

Cu toate c\u0103 suferise un proces brutal de rusificare \u00een cei peste 100 de ani de domina\u0163ie ruseasc\u0103, fosta provincie continua s\u0103 fie \u00een marea ei majoritate rom\u00e2neasc\u0103, mai bine de 65% dintre locuitori fiind rom\u00e2ni. \u00cen aceste condi\u0163ii \u015fi f\u0103c\u00e2nd apel la dreptul istoric, Basarabia a urm\u0103rit mai \u00eent\u00e2i autonomia fa\u0163\u0103 de Rusia \u015fi apoi, drept scop final, unificarea cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Lupta basarabenilor pentru drepturi sociale \u015fi na\u0163ionale a luat amploare \u00een aprilie 1917 odat\u0103 cu constituirea Partidului Na\u0163ional Moldovenesc, sub pre\u015fedin\u0163ia lui Vasile Stroescu, printre membrii de frunte afl\u00e2ndu-se Paul Gore, Vladimir Her\u0163a, Pantelimon Halippa \u015fi Onisifor Ghibu. Partidul care milita la \u00eenceputurile sale pentru autonomia Basarabiei, avea ca organ de pres\u0103 ziarul Cuv\u00e2nt moldovenesc, la apari\u0163ia c\u0103ruia o important\u0103 contribu\u0163ie au avut refugia\u0163i din Transilvania \u015fi Bucovina.<\/p>\n

\u00cen noiembrie 1917, a fost instituit primul for legislativ al Basarabiei, Sfatul \u0162\u0103rii. El a fost conceput \u015fi organizat de organiza\u0163iile militare moldovene\u015fti. \u00cen condi\u0163iile dificile ale revolu\u0163iei ruse\u015fti \u015fi ale r\u0103zboiului mondial, a pericolului anex\u0103rii Basarabiei la Ucraina, cre\u015fterii insecurit\u0103\u0163ii \u015fi haosului, doar militarii moldoveni au fost \u00een stare s\u0103-\u015fi impun\u0103 voin\u0163a tuturor for\u0163elor politice \u015fi sociale, s\u0103 decreteze autonomia Basarabiei \u015fi s\u0103 purcead\u0103 la crearea Sfatului \u0162\u0103rii. Noul Organ Suprem \u0162inutal \u015fi-a asumat nu numai responsabilit\u0103\u0163i legislative, el \u015fi-a asumat responsabilitatea pentru toat\u0103 administrarea Basarabiei \u2013 formarea guvernului, lupta cu anarhia \u015fi cu foamea, rela\u0163iile externe. La 2 decembrie 1917, \u00een baza prevede\u00ad\u00adrilor Declara\u0163iei drepturilor popoarelor din Rusia, Sfatul \u0162\u0103rii a declarat crearea Republicii Democratice Moldovene\u015fti.<\/p>\n

\"\"<\/a>Pentru a pune cap\u0103t haosului \u015fi tulbur\u0103rilor provocate de bol\u015fevici \u00een condi\u0163iile destr\u0103m\u0103rii unit\u0103\u0163ilor militare ruse ca urmare a loviturii de stat bol\u015fevice din 25 octombrie\/7 noiembrie 1917, conduc\u0103torii Republicii Democratice Moldovene\u015fti au solicitat ajutorul Alia\u0163ilor, conducerii Frontului Rom\u00e2n \u015fi Guvernului Rom\u00e2niei. La 31 decembrie 1917, guvernul lui Ion I. C. Br\u0103tianu a luat hot\u0103r\u00e2rea de a trimite trupe \u00een Basarabia. \u00cen seara zilei de 13 ianuarie 1918 generalul Ernest Bro\u015fteanu a intrat \u00een Chi\u015fin\u0103u \u00een fruntea diviziei a 11-a. \u00cen aceea\u015fi zi, guvernul Rusiei sovietice a \u00eentrerupt rela\u0163iile diplomatice cu Rom\u00e2nia, iar la 24 ianuarie 1918 Republica Moldoveneasc\u0103 \u015fi-a proclamat independen\u0163a.<\/p>\n

La 27 martie 1918, Sfatul \u0162\u0103rii a aprobat cu 86 de voturi \u201epro\u201d, 3 \u201e\u00eempotriv\u0103\u201d \u015fi 36 de \u201eab\u0163ineri\u201d unirea cu Regatul Rom\u00e2niei, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care revenea \u00een grani\u0163ele rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

La triumful acestui act epocal a contribuit din plin o pleiad\u0103 \u00eentreag\u0103 de lupt\u0103tori pentru cauza na\u0163ional\u0103: oameni de cultur\u0103, militari, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, preo\u0163i, juri\u015fti, medici, studen\u0163i, cooperatori \u015f.a., care s-a format \u00een condi\u0163iile vitrege ale timpului, mobiliz\u00e2nd masele prin for\u0163a cuv\u00e2ntului oral \u015fi scris la lupta de eliberare na\u0163ional\u0103, formul\u00e2nd programe politice bine argumentate \u015fi chiar sacrific\u00e2ndu-\u015fi via\u0163a \u00een numele marelui ideal.<\/p>\n

Actul Unirii din 27 martie 1918 prevedea o serie de condi\u0163ii care \u0163ineau de necesit\u0103\u0163ile stringente ale provinciei. Astfel, Sfatul \u0162\u0103rii trebuia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 organul care s\u0103 duc\u0103 la bun sf\u00e2r\u015fit reforma agrar\u0103, de o importan\u0163\u0103 critic\u0103 pentru \u0163\u0103r\u0103nimea basarabean\u0103. Unirea era condi\u0163ionat\u0103 de p\u0103strarea unei autonomii provinciale, cu administra\u0163ie proprie \u015fi o Diet\u0103 proprie. Acesta urma s\u0103 aib\u0103 competen\u0163e \u00een stabilirea bugetelor locale, s\u0103 de\u0163in\u0103 controlul ora\u015felor, s\u0103 numeasc\u0103 func\u0163iile administrative. Rom\u00e2nia trebuia s\u0103 asigure Basarabiei respectarea deplin\u0103 a drepturilor democratice, o reprezentare propor\u0163ional\u0103 \u00een Parlament precum \u015fi prezen\u0163a obligatorie \u00een Consiliul de Mini\u015ftri a doi reprezentan\u0163i basarabeni. \u00cen fine, se cerea convocarea Constituantei pentru codificarea \u00eentr-o nou\u0103 Constitu\u0163ie a principiilor enun\u0163ate \u00een actul Unirii. Constitu\u0163ia de la 1923 a fost cea care a \u00eent\u0103rit integrarea Basarabiei \u00een Rom\u00e2nia Mare.<\/p>\n

Imediat dup\u0103 adoptarea \u00een a doua lectur\u0103 a Legii agrare \u00een \u015fedin\u0163a din 26-27 noiembrie, prezidat\u0103 de Pan Halippa, Sfatul \u0162\u0103rii a adoptat Declara\u0163ia de unire necondi\u0163ionat\u0103. O cerere \u00een sensul abrog\u0103rii condi\u0163iilor anex\u0103 la Actul Unirii din 27 martie\/9 aprilie a fost f\u0103cut\u0103 de o parte a deputa\u0163ilor Blocului Moldovenesc, care au considerat c\u0103 dup\u0103 adoptarea Legii agrare principala dorin\u0163\u0103 a popula\u0163iei basarabene fusese \u00eendeplinit\u0103, iar restul condi\u0163iilor erau dep\u0103\u015fite de timp \u015fi evenimente. Prin anularea bazelor Unirii deputa\u0163ii Sfatului \u0162\u0103rii au demonstrat o deschidere total\u0103 c\u0103tre integrarea ireversibil\u0103 a Basarabiei \u00een cadrul statului rom\u00e2n \u00eentregit.<\/p>\n

\"\"<\/a>Actul Unirii a fost ratificat de regele Ferdinand la 9\/22 aprilie 1918; \u00een aceea\u015fi zi, doi reprezentan\u0163i ai Basarabiei au intrat \u00een Guvernul Rom\u00e2niei.<\/p>\n

La 29 decembrie 1919, Adunarea Deputa\u0163ilor \u015fi Senatul Rom\u00e2niei au votat legea prin care se ratifica unirea Basarabiei cu Regatul Rom\u00e2niei, \u00een conformitate cu Declara\u0163ia adoptat\u0103 de Sfatul \u0162\u0103rii la 27 martie\/9 aprilie 1918.<\/p>\n

La 20 octombrie 1920, la Paris, a fost semnat Tratatul dintre principalele Puteri Aliate (Marea Britanie, Fran\u0163a, Italia, Japonia) \u015fi Rom\u00e2nia, privind recunoa\u015fterea Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Dup\u0103 Unire a urmat un proces intens de integrare a Basarabiei \u00een via\u0163a politic\u0103, economic\u0103 \u015fi cultural\u0103 a Rom\u00e2niei \u00eentregite care a atras dup\u0103 sine transform\u0103ri social-economice importante, dar mai cu seam\u0103 o ampl\u0103 \u00eenflorire a culturii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

Cei 22 de ani de dezvoltare pa\u015fnic\u0103 \u015fi rodnic\u0103 \u00een cadrul Rom\u00e2niei \u00eentregite stau m\u0103rturie a juste\u0163ei actului de la 1918. Timp de 22 de ani, Unirea cu Rom\u00e2nia a salvat Basarabia de r\u0103zboiul civil din Rusia sovietic\u0103, de tragediile colectiviz\u0103rii, ale Holodomorului, terorii ro\u015fii \u015fi deport\u0103rilor \u00een Siberia. Acesta era \u015fi scopul deputa\u0163ilor Sfatului \u0162\u0103rii care au votat Unirea.<\/p>\n

 <\/p>\n

Muzeograf Elena POSTIC\u0102<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Marea Unire de la 1918, care a \u00eenceput la Chi\u015fin\u0103u, a continuat la Cern\u0103u\u0163i \u015fi a culminat la Alba-Iulia, desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-se pe parcursul \u00eentregului an memorabil, a intrat \u00een istorie ca un eveniment crucial care a marcat \u00eencununarea luptei de veacuri…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,314],"tags":[],"class_list":["post-11669","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-208"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11669","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11669"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11669\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11684,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11669\/revisions\/11684"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11669"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11669"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11669"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}