{"id":11861,"date":"2018-04-29T15:56:40","date_gmt":"2018-04-29T15:56:40","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=11861"},"modified":"2018-04-29T15:57:11","modified_gmt":"2018-04-29T15:57:11","slug":"infocult-32","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/arte-si-meseriii\/infocult-32\/","title":{"rendered":"INFOCULT"},"content":{"rendered":"

Informa\u0163ii digitizate despre Basarabia, la \u201eG.T. Kirileanu\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

Prin demersul de digitizare a unor publica\u0163ii existente \u00een cadrul Fondului documentar \u201eG.T. Kirileanu\u201d cu tematic\u0103 referitoare la Basarabia, publicul larg poate citi on-line peste 60 de c\u0103r\u0163i (\u00eentre autorii c\u0103rora se num\u0103r\u0103 Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu) \u015fi publica\u0163ii periodice (\u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201d), ap\u0103rute \u00eentre anii 1878-1944.<\/p>\n

Sunt documente ce au traversat perioade istorice tulburi \u015fi care au reu\u015fit, aproape miraculos, s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 ofere ast\u0103zi m\u0103rturii despre realit\u0103\u0163i pe care timpul \u015fi timpurile p\u0103reau c\u0103 le vor uitate. \u015ei pentru c\u0103 uneori destinul c\u0103r\u0163ilor poate fi o lec\u0163ie, cele din Fondul documentar \u201eG.T. Kirileanu\u201d, prin destinul lor, ne ofer\u0103, de aceast\u0103 dat\u0103, o str\u0103lucit\u0103 lec\u0163ie de istorie.<\/p>\n

Existen\u0163a c\u0103r\u0163ilor referitoare la Basarabia, \u015fi \u00eenainte de 1918, \u00een biblioteca lui G.T. Kirileanu arat\u0103 care era raportarea rom\u00e2nilor din Regat la Basarabia, atitudinea unui c\u0103rturar de talia lui fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 provincie istoric\u0103, comun\u0103 \u00eentregii elite intelectuale rom\u00e2ne\u015fti, fapt care explic\u0103 foarte bine cum a fost posibil momentul 1918.<\/p>\n

A\u015fadar, peste 11.000 de pagini ca pledoarie pentru cunoa\u015ftere, de aceast\u0103 dat\u0103 ca omagiu pentru \u00eenainta\u015fii care au scris istoria, din partea urma\u015filor ce au datoria s\u0103 o cunoasc\u0103!<\/p>\n

 <\/p>\n

R\u0103va\u015fe de Ziua Mondial\u0103 a Poeziei<\/p>\n

 <\/p>\n

Pe 21 martie, Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG.T. Kirileanu\u201d a marcat Ziua Mondial\u0103 a Poeziei, printr-o serie de activit\u0103\u0163i dedicate poe\u0163ilor \u015fi poeziei. Astfel, \u00een holul de intrare al bibliotecii, pe tot parcursul zilei, s-au f\u0103cut auzite versuri de Mihai Eminescu, \u00een interpretarea actorului Dorel Vi\u015fan, Nichita St\u0103nescu, \u00een interpretarea actri\u0163ei Ilinca Tomoroveanu, \u015fi Tudor Arghezi, \u00een interpretarea actorului Virgil Og\u0103\u015fanu. Sec\u0163ia de carte pentru copii \u015fi ludotec\u0103 \u201eIon Creang\u0103\u201d a organizat o expozi\u0163ie de carte de poezie rom\u00e2neasc\u0103, iar Centrul de Informare Comunitar\u0103 a organizat o expozi\u0163ie de carte de poezie a autorilor nem\u0163eni (Aurel Dumitra\u015fcu, Adrian Alui Gheorghe, Emil Nicolae, Dorin Ploscaru, Radu Florescu, Vasile Baghiu, Mihai Merticaru, Nicolae Sava). La ora 13:00, membrii Clubului de lectur\u0103, \u00eenso\u0163i\u0163i de mai mul\u0163i bibliotecari, au ie\u015fit pe esplanada Bibliotecii \u015fi, dup\u0103 un moment petrecut \u00een fa\u0163a bustului poetului Mihai Eminescu, au oferit trec\u0103torilor r\u0103va\u015fe pe care erau transcrise fragmente din poezii celebre.<\/p>\n

Ziua Mondial\u0103 a Poeziei este ocazia de a onora poe\u0163ii, de a revigora tradi\u0163iile recit\u0103rii de poezie, de a promova lectura, scrierea \u015fi predarea poeziei, de a \u00eencuraja convergen\u0163a dintre poezie \u015fi alte arte precum teatrul, dansul, muzica \u015fi pictura, se arat\u0103 \u00eentr-un mesaj transmis de UNESCO, pe 16 martie 2018.<\/p>\n

 <\/p>\n

Torineza Mariana Papar\u0103 expune Materia Convulsiv\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Complexul Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163, Muzeul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163, a oferit publicului iubitor de art\u0103, expozi\u0163ia de pictur\u0103 \u2013 instala\u0163ie \u2013 obiect semnat\u0103 de pictori\u0163a Mariana Papar\u0103. Expozi\u0163ia Materia Convulsiv\u0103, ce cuprinde peste 120 de lucr\u0103ri, a avut vernisajul miercuri, 21 martie, la Muzeul de Art\u0103 \u015fi a fost prezentat\u0103 de criticii Emil Nicolae \u015fi Lucian Strochi.<\/p>\n

Absolvent\u0103 a Universit\u0103\u0163ii de Art\u0103 \u015fi Design din Cluj-Napoca \u00een 1978, artista a evoluat cu succes at\u00e2t prin proiectele artistice personale c\u00e2t \u015fi \u00een cele didactice, ca profesoar\u0103 de pictur\u0103 la Liceul de Art\u0103 \u201eVictor Brauner\u201d din Piatra-Neam\u0163. Din anul 2000 Mariana Papar\u0103 se stabile\u015fte \u00een Italia, la Torino, unde \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 prima galerie de art\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, iar din 2006 este pre\u015fedint\u0103 a Asocia\u0163iei Artistice Interna\u0163ionale \u201eARIPA\u201d. Membr\u0103 a Uniunii Arti\u015ftilor Plastici din Rom\u00e2nia (UAP) \u015fi a Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale a Arti\u015ftilor Profesioni\u015fti (AIAP), Mariana Papar\u0103 a colaborat cu galerii \u015fi institu\u0163ii culturale din Europa, valorific\u00e2ndu-\u015fi opera \u00een peste 20 de expozi\u0163ii personale \u015fi peste 70 de particip\u0103ri la expozi\u0163ii \u015fi simpozioane na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale.<\/p>\n

Lucr\u0103rile sale se afl\u0103 \u00een colec\u0163ii de stat \u015fi particulare \u00een Europa, America, Asia. Artista este de asemenea prezent\u0103 cu lucr\u0103ri \u00een cele trei volume din Enciclopedia de Art\u0103 Italian\u0103 de la 1900- p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, Catalogul General, Arti\u015fti p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eUn pas \u00een urma serafimilor\u201d \u2013 \u00een topul remiilor Gopo 2018<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Lungmetrajul \u201eUn pas \u00een urma serafimilor\u201d, regizat de pietreanul Daniel Sandu, a primit, mar\u0163i, 27 martie, la cea de-a XII-a edi\u0163ie a galei Premiilor Gopo, care a avut loc la Teatrul Na\u0163ional \u201eI.L. Caragiale\u201d din Bucure\u015fti, cele mai multe trofee, 9, inclusiv la categoriile \u201ecel mai bun film\u201d, \u201ecel mai bun regizor\u201d \u015fi \u201ecel mai bun actor \u00eentr-un rol principal\u201d.<\/p>\n

Un alt regizor pietrean, Andrei D\u0103sc\u0103lescu, a dat \u015fi el lovitura la Premiile Gopo. Pelicula sa, \u201ePlaneta Petrila\u201d a intrat \u00een posesia trofeului, la categoria cel mai bun film documentar.<\/p>\n

La categoria \u201ecel mai bun actor \u00eentr-un rol principal\u201d a fost nominalizat \u015fi Mircea Postelnicu, actorul Teatrului Tineretului, pentru rolul Toma din filmul \u201eAna, mon amour\u201d. La aceast\u0103 sec\u0163iune a c\u00e2\u015ftigat Vlad Ivanov, pentru rolul preotului Ivan din pelicula c\u00e2\u015ftig\u0103toare \u201eUn pas \u00een urma serafimilor\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

Vladimir Be\u015fleag\u0103 \u2013 chipul uman al Basarabiei<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Vineri 30 martie, sub genericul \u201eVladimir Be\u015fleag\u0103 \u2013 chipul uman al Basarabiei. O sut\u0103 de ani de la \u00eemplinirea idealului na\u0163ional\u201d, la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG.T. Kirileanu\u201d Neam\u0163 a avut loc o nou\u0103 \u00eent\u00e2lnire \u00een cadrul proiectului cultural Rom\u00e2nia Centenar\u0103 \u201eMaluri de Prut \u2013 Basarabia necunoscut\u0103\u201d, av\u00e2nd ca invitat special unul dintre cei mai importan\u0163i scriitori rom\u00e2ni basarabeni contemporani.<\/p>\n

\u201eUnirea de la 1918 a fost pentru \u00eentreg neamul nostru un moment de mare frumuse\u0163e, de mare importan\u0163\u0103 istoric\u0103. S-a consolidat statul na\u0163ional rom\u00e2n. A fost un mare miracol. Visul cel mare s-a \u00eemplinit atunci. Iar visul cel mare al nostru urmeaz\u0103 s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103. At\u00e2t timp c\u00e2t visul este \u00een noi viu, are 99 la sut\u0103 \u015fanse s\u0103 devin\u0103 realitate. \u00cen condi\u0163iile secolului nostru, a civiliza\u0163iei noastre, revenirea la matc\u0103, la neam, la r\u0103d\u0103cin\u0103, se produce \u00een diferite forme. Numai faptul c\u0103 mii \u015fi mii de cet\u0103\u0163eni ai Republicii Moldova de\u0163in cet\u0103\u0163enia Rom\u00e2niei, este o parte din Re\u00eentregire. Faptul c\u0103 mii \u015fi mii de tineri basarabeni studiaz\u0103 \u00een dreapta Prutului reprezint\u0103 o parte din Unire\u201d, spune Vladimir Be\u015fleag\u0103 \u00eentr-un interviu pentru Radio Chi\u015fin\u0103u, partenerul basarabean \u00een acest proiect.<\/p>\n

\u00cen anii \u201990, Vladimir Be\u015fleag\u0103 a fost deputat \u00een primul Parlament al Moldovei independente \u015fi a fost unul din liderii Mi\u015fc\u0103rii de Eliberare Na\u0163ional\u0103 \u015fi un militant pentru revenirea la valorile rom\u00e2ne\u015fti \u00een st\u00e2nga Prutului, al\u0103turi de Grigore Vieru, Ion Ungureanu, Ion Vatamanu, Leonida Lari, Ion \u015fi Doina Aldea Teororovici, Lidia Istrati etc.<\/p>\n

 <\/p>\n

Expozi\u0163ie de pictur\u0103 Ioan Ro\u015fca<\/p>\n

 <\/p>\n

Dup\u0103 delicata expozi\u0163ie de pictur\u0103 \u201eFlori pentru Doamne\u201d, care a putut fi admirat\u0103 la Galeria de Art\u0103 de la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Piatra-Neam\u0163, timp de mai bine de o lun\u0103 de zile, joi, 29 martie 2018, \u00een prezen\u0163a unui public deosebit de receptiv, a avut loc vernisajul expozi\u0163iei de pictur\u0103 semnat\u0103 de artistul plastic nem\u0163ean Ioan Ro\u015fca. Evenimentul a fost deschis de artistul plastic Mircea R\u0103svan Ceac\u00e2ru, iar despre lucr\u0103rile expuse, despre bogata activitate creatoare a pictorului Ioan Ro\u015fca, membru al Uniunii arti\u015ftilor Plastici din Rom\u00e2nia, a vorbit prof. dr. Lucian Strochi, critic de art\u0103.<\/p>\n

Men\u0163ion\u0103m c\u0103, al\u0103turi de cele 90 de lucr\u0103ri semnate de Ioan Ro\u015fca, pe simeze se reg\u0103sesc o serie de tablouri apar\u0163in\u00e2nd foarte tinerelor talente, Maria Alexandra Filip \u015fi Ioana Adela T\u0103nase, aflate la un \u00eenceput promi\u0163\u0103tor de drum.<\/p>\n

 <\/p>\n

Istoria idealului na\u0163ional: Marea Reunire \u2013 Rom\u00e2nia Mare<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Pentru a marca actul unirii Basarabiei cu \u0162ara \u2013Mam\u0103, Complexul Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163 a organizat \u00een data de 25 martie 2018, la sediul Muzeului de Istorie \u015fi Arheologie din Piatra-Neam\u0163, un amplu eveniment.<\/p>\n

\u00cen deschidere, prof. univ. dr. habilitat \u00een istorie Nicolae Enciu, a sus\u0163inut o conferin\u0163\u0103 cu tema: \u201eMarea Unire din 1918\u201d.<\/p>\n

Cu acela\u015fi prilej, colec\u0163ionarii Viorel Nicolau \u015fi Constantin Pa\u0163ilea au propus publicului o incursiune \u00een \u201eistoria idealului na\u0163ional\u201d, prin intermediul unei impresionante colec\u0163ii de medalistic\u0103 \u015fi ilustra\u0163ie cartofil\u0103.<\/p>\n

Potrivit realizatorilor expozi\u0163iei temporare Marea Reunire-Rom\u00e2nia Mare: Medalia este o reflexie a istoriei \u015fi eman\u0103 din evenimente, fapte \u015fi personalit\u0103\u0163i relevante ce ne-au marcat trecutul. Emiterea medaliilor de c\u0103tre conduc\u0103tori \u015fi exponen\u0163i ai neamului rom\u00e2nesc sau \u00een \u00eemprejur\u0103ri ce privesc istoria na\u0163ional\u0103, constituie dovada perenit\u0103\u0163ii \u015fi prezen\u0163ei noastre \u00een r\u00e2ndul popoarelor care au \u00eensemnat ceva \u00een istoria mai veche \u015fi mai nou\u0103 din aceast\u0103 parte de lume. Pentru noi, colec\u0163ionarii, medaliile aduc argumente suplimentare asupra istoriei \u015fi unit\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor indiferent de teritoriile \u00een care au locuit sau de sferele de putere care le-au umbrit sau influen\u0163at existen\u0163a. Imaginile cartofile de pe plicuri sau ilustra\u0163iile timbrelor \u00eentregesc viziunea noastr\u0103 despre rom\u00e2nism \u015fi patriotism.<\/p>\n

\u00cen \u00eencheierea activit\u0103\u0163ii, au sus\u0163inut un recital vocal Corul Imperialii al Liceului Teologic Ortodox Sfin\u0163ii \u00cemp\u0103ra\u0163i Constantin \u015fi Elena \u015fi Corul Camena al preoteselor din Protopopiatul Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n

 <\/p>\n

Premiile Concursului Na\u0163ional de arte plastice \u201eNicolae Milord\u201d, edi\u0163ia a II-a<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Miercuri, 28 martie, \u00een organizarea Centrului pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d Neam\u0163, a avut loc vernisajul expozi\u0163iei de grafic\u0103 \u015fi pictur\u0103 prilejuit\u0103 de Concursul na\u0163ional de arte plastice \u201eNicolae Milord\u201d.<\/p>\n

Aflat\u0103 la a doua sa edi\u0163ie, competi\u0163ia (care s-a desf\u0103\u015furat pe dou\u0103 sec\u0163iuni: pictur\u0103 \u015fi grafic\u0103) \u2013 concep\u0163ie a catedrei de pictur\u0103 a \u015ecolii Populare de Art\u0103 Piatra-Neam\u0163 \u2013 a reunit lucr\u0103ri ale cursan\u0163ilor de la \u015ecolile Populare de Art\u0103 din \u00eentreaga \u0163ar\u0103. Ca \u015fi anul trecut, juriul a avut o misiune destul de grea \u00een a decide lucr\u0103rile care s\u0103 fie premiate, dificultate dat\u0103 de valoarea artistic\u0103 a crea\u0163iilor din concurs.<\/p>\n

Finalmente, s-a decis acordarea premiilor I pentru: Viorel ILI\u0162OI (\u201eVene\u0163ia\u201d) \u2013 \u015ecoala Popular\u0103 de Art\u0103 Piatra-Neam\u0163 (GRAFIC\u0102); Marius MIHAI (\u201eVedere \u00een(chip)uit\u0103\u201d) \u2013 \u015ecoala de Arte Timi\u015foara (PICTUR\u0102); marele premiu revenind lui D\u0103nu\u0163 ACONSTANTINESEI (\u201eLacul cu nuferi\u201d) \u2013 \u015ecoala Popular\u0103 de Arte Boto\u015fani.<\/p>\n

Reamintim componen\u0163a juriului de anul acesta: profesor dr. Lucian Strochi (critic de art\u0103) \u2013 pre\u015fedinte, \u015etefan Potop (artist plastic, pre\u015fedinte al filialei Neam\u0163 a U.A.P.), Ciprian Istrate (artist plastic, pre\u015fedinte Galeria ERA), Cristinel Pris\u0103caru (artist plastic) \u015fi Carmen Elena Nastas\u0103 (manager \u201eCarmen Saeculare\u201d).<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eFiat Lux!\u201d \u2013 expozi\u0163ie de l\u0103mpi antice la Muzeul de Istorie din Roman<\/p>\n

 <\/p>\n

Mar\u0163i, 3 aprilie 2018, la sediul Muzeului de Istorie din Roman (Casa F\u0103lcoianu), a avut loc vernisajul expozi\u0163iei temporare \u201eL\u0103mpile antice \u2013 Fiat Lux!\u201d din colec\u0163ia Muzeului Br\u0103ilei \u201eCarol I\u201d.<\/p>\n

Au prezentat: cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific II Costin Croitoru (Muzeul Br\u0103ilei \u201eCarol I\u201d) \u015fi cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific George Dan H\u00e2nceanu (Muzeul de Istorie din Roman).<\/p>\n

Expozi\u0163ia include exponate lucrate din lut, piese originale, dar \u015fi c\u00e2teva imi\u00adta\u0163ii. L\u0103mpile, la care se adaug\u0103 trei imita\u0163ii moderne dup\u0103 piese antice, sunt datate \u00een intervalul secolelor VI a.Chr. \u2013 VI\/VII p.Chr. Artefactele au fost descoperite \u00een cet\u0103\u0163ile antice Callatis, Arrubium, Histria \u015fi Beroe, iar ulterior au ajuns \u00een posesia Muzeului Br\u0103ilei \u201eCarol I\u201d, prin dona\u0163ii \u015fi achizi\u0163ii. L\u0103mpile sunt greco-elenistice, romane timpurii \u015fi romane t\u00e2rzii. Artefactele se remarc\u0103 prin elegan\u0163a formelor, rafinamentul execu\u0163iei \u015fi varietatea motivelor decorative.<\/p>\n

Exponatele au fost itinerate la mai multe muzee din \u0163ar\u0103 \u015fi, timp de o lun\u0103, to\u0163i cei interesa\u0163i de lumea greco-roman\u0103 sunt a\u015ftepta\u0163i la Roman s\u0103 ia contact cu o parte a culturii antice\u201d, \u00een perioada 3 aprilie \u2013 6 mai 2018.<\/p>\n

 <\/p>\n

Violeta MO\u015eU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Informa\u0163ii digitizate despre Basarabia, la \u201eG.T. Kirileanu\u201d   Prin demersul de digitizare a unor publica\u0163ii existente \u00een cadrul Fondului documentar \u201eG.T. Kirileanu\u201d cu tematic\u0103 referitoare la Basarabia, publicul larg poate citi on-line peste 60 de c\u0103r\u0163i (\u00eentre autorii c\u0103rora se…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"class_list":["post-11861","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-si-meseriii","category-numarul-209"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11861","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11861"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11861\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11882,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11861\/revisions\/11882"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11861"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11861"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11861"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}