* 2\/1938, n. C\u0103t\u0103lin-Florin Stupcanu, la Filioara, Agapia, Neam\u0163 (d. 26. 09. 2000, Ceahl\u0103u, Neam\u0163), profesor, ziarist. A urmat clasele primare la \u015ecoala \u201eSf\u00e2ntul Andrei\u201d din Bucure\u015fti, apoi pe cele ale \u015ecolii Elementare de B\u0103ie\u0163i Nr. 1, cele liceale la \u015ecoala Medie de B\u0103ie\u0163i Nr. 1, ambele din Piatra-Neam\u0163, \u015fi Facultatea de Istorie din Ia\u015fi (1961). Cariera didactic\u0103: \u015ecoala din Zbere\u015fti, Costi\u015fa, Neam\u0163 \u015fi \u015ecoala Nr. 1, Piatra-Neam\u0163. Ziarist la ziarele: \u201eFlac\u0103ra\u201d (1963), \u201eSteagul ro\u015fu\u201d din Bac\u0103u (1965-1968), \u201eCeahl\u0103ul\u201d (1968-1974; 1978-1982; 1989-2000). Func\u0163ii: inspector la Comitetul Jude\u0163ean de Cultur\u0103, director al Muzeului de Istorie din Piatra-Neam\u0163 (1974-1978). \u00cen publica\u0163iile la care a lucrat, a risipit nenum\u0103rate articole, cronici cinematografice, de art\u0103 plastic\u0103, note-semnal, recenzii, opinii, mai ales pe probleme de cultur\u0103 \u015fi art\u0103. Volumul \u201eZ\u0103pad\u0103 \u015fi fum, scrieri de tinere\u0163e\u201d a ap\u0103rut postum, prin grija so\u0163iei, Maria Stupcanu.<\/p>\n
* 1\/1944, n. \u2013 Florin Florescu, C\u00e2nde\u015fti, Buz\u0103u (5. 12. 2009, Piatra-Neam\u0163), profesor, lider sindical, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Biologie. El este cel care a militat pentru \u00eenfiin\u0163area Sindicatului Liber al Lucr\u0103torilor din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (1990) \u015fi, \u00eempreun\u0103 cu profesorii Dumitri\u0163a Vasilca, Lucian Corneanu \u015fi ziaristul Mircea Zaharia, a hot\u0103r\u00e2t publicarea, din martie 1999, a revistei \u201eApostolul\u201d (seria nou\u0103), care apare \u015fi \u00een prezent ca publica\u0163ie a cadrelor didactice din Jude\u0163ul Neam\u0163, editat\u0103 de Sindicatul din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt Neam\u0163, al c\u0103rui pre\u015fedinte a fost Florin Florescu.<\/p>\n
* 5\/1938 \u2013 n. Constantin Teleag\u0103, la Brodina, R\u0103d\u0103u\u0163i, Suceava, prozator. Studii: Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163, Facultatea de Drept (1960), Facultatea de Filologie (1969), Bucure\u015fti \u015fi Institutul de Studii Politice din Paris (1973), doctor \u00een drept (2004, Bucure\u015fti). A activat \u00een C. C. al U. T. C., apoi, a cerut azil politic \u00een Fran\u0163a (1970). A lucrat \u00een administra\u0163ie \u015fi \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (profesor de limba francez\u0103). \u00cen 1996, se stabile\u015fte \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi exercit\u0103 diverse func\u0163ii: secretar de stat \u00een Guvernul Rom\u00e2niei, \u00een Ambasada Rom\u00e2niei \u00een Spania (2000). Distins cu: Meritul Na\u0163ional \u00een Grad de Comandor (Fran\u0163a) \u015fi Serviciul Credincios \u00een Grad de Ofi\u0163er (Fran\u0163a). C\u0103r\u0163i: \u201eMarlene Dietrich Realitat\u201d, \u201eLilispenden\u0163\u0103\u201d; Hamburg; \u201eArmonizarea legislativ\u0103\u2026\u201d; \u201eMoartea lui Avram\u201d, roman.<\/p>\n
* 8\/2008 \u2013 d. Dan Cepoi, la Piatra-Neam\u0163, pictor (n. 21 iunie 1949, T\u00e2rgu-Neam\u0163, v. fi\u015fa lunii iunie),<\/p>\n
* 9\/1949 \u2013 n. Gheorghe Diaconu \u2013 Gdia, la Galda de Jos, Alba (d. 2008, Piatra-Neam\u0163), artist plastic. A absolvit Facultatea de Arte Plastice, Ia\u015fi (1964). Membru al U. A. P. (1991). Expozi\u0163ii personale (1972-2007): la T. T. Piatra-Neam\u0163 \u015fi la Galeriile de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163, Roanne \u2013 Fran\u0163a (1992), Valencia \u015fi Peniscola, Spania, Vene\u0163ia, Italia (2000), Nazaret \u015fi Ierusalim, Israel (2002), Sydnei, Australia (2004). \u00centre 1973-2006, expozi\u0163ii de grup la Piatra-Neam\u0163. A participat \u00een Taberele de la Alma\u015f, Borca, Ardelu\u0163a, To\u015forog. Premiul \u201eGeorge Apostu\u201d, la Saloanele Moldovei Bac\u0103u-Chi\u015fin\u0103u (1999). \u00cen 2009 i s-a organizat o expozi\u0163ie comemorativ\u0103 la Galeriile \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi la Muzeul de Art\u0103 din Bac\u0103u.<\/p>\n
* 13\/1938 \u2013 n. Dan-Mircea Bor\u015f, la Piatra-Neam\u0163, profesor universitar, doctor (1987), matematician. Absolvent al Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d din ora\u015ful natal, apoi al Facult\u0103\u0163ii de Matematic\u0103 a Universit\u0103\u0163ii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u015fi, a urcat treptele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului universitar, pred\u00e2nd la diferite facult\u0103\u0163i de profil. Numeroase articole \u015fi studii \u00een publica\u0163iile de specialitate: \u201eStudii \u015fi cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice de matematic\u0103\u201d, \u201eBuletinul\u201d Institutului Politehnic Ia\u015fi, \u201eCercet\u0103ri matematice\u201d \u015f. a.<\/p>\n
* 15\/1898 \u2013 n. Gheorghe Ante, la V\u0103leni, Roman (d. 6. 06. 1978), militar de carier\u0103, poet, publicist, absolvent al Liceului Militar. \u00cen 1916-1917, este trimis pe front. la Oituz, T\u00e2rgu-Ocna, ca sublocotenent, devine apoi comandant de companie \u015fi de batalion \u015fi va fi decorat de Regele Ferdinand cu Ordinul Militar \u201eMihai Viteazul\u201d clasa a III-a (1919). Dup\u0103 r\u0103zboi, a contribuit \u00een mod decisiv la re\u00eenfiin\u0163area Universit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi a Operei Rom\u00e2ne din Cluj. \u00cen timpul celui de Al Doilea R\u0103zboi Mondial a fost comandant al Garnizoanei Piatra-Neam\u0163 (1939-1947), c\u00e2nd se va implica \u015fi \u00een treburile ob\u015ftii, dup\u0103 cum citim \u00een revista \u201eApostolul\u201d (1943). A reorganizat \u201eCorul Veteranilor\u201d. Colabor\u0103ri: \u201eCalendarul osta\u015fului\u201d, \u201eMagazin Istoric\u201d, \u201eFlac\u0103ra\u201d. Autor al volumului \u201eDoiniri voievodale\u201d, versuri.<\/p>\n
* 17\/1942 \u2013 n. Victor Mitocaru, la P\u00e2ng\u0103ra\u0163i, Neam\u0163, profesor, poet, prozator \u015fi publicist. A absolvit \u015ecoala Medie din Bicaz, Facultatea de Filologie din Bac\u0103u, apoi Facultatea de Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti (1975). Stabilit \u00een Bac\u0103u, a fost profesor la \u015ecoala Medie Nr. 3, bibliograf la Biblioteca Municipal\u0103, inspector la Comitetul de Cultur\u0103, redactor la \u201eAteneu\u201d, director la \u00centreprinderea Cinematografic\u0103, muzeograf la Muzeul \u201eIon Borcea\u201d, consilier editorial la Editura \u201eIon Borcea\u201d, consilier jude\u0163ean \u015fi vicepre\u015fedinte al Consiliului Jude\u0163ean Bac\u0103u. A debutat (1958) \u00een \u201eConstructorul\u201d (ap\u0103rea pe \u015fantierul Hidrocentralei de la Bicaz), apoi, \u00een ziarul \u201eSteagul ro\u015fu\u201d din Bac\u0103u (1969); editorial, cu \u201eIntona\u0163ii\u201d, 1989. Volume: \u201eVia\u0163a lui Criste Cristoveanu\u201d, \u201eUn muzeu, o lume…\u201d, \u201eUn om. Preotul Pavel Savin\u201d, \u201ePedagogie muzeal\u0103\u201d, \u201ePrezentul discutabil\u201d, \u201eSemnul \u015fi clipa\u201d, \u201eCu Ion Borcea prin veacul fr\u0103m\u00e2ntat\u201d, unele \u00een colaborare.<\/p>\n
* 17\/1955 \u2013 n. Mariana Papar\u0103, la Br\u0103ila, profesoar\u0103, artist plastic, studii liceale \u00een ora\u015ful natal, Universitatea de Arte \u201eIon Andreescu\u201d Cluj (1978) \u015fi a desf\u0103\u015furat activitate didactic\u0103 la Liceul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163. \u00cen prezent, este stabilit\u0103 \u00een Italia, la Torino, unde a deschis o galerie de art\u0103 \u015fi a fondat Asocia\u0163ia Artistic\u0103 Interna\u0163ional\u0103 ARIPA. Este membru U. A. P. \u015fi al Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale AIAP \u2013 UNESCO. Expozi\u0163ii personale (1978-2006) \u00een \u0163ar\u0103 (Piatra-Neam\u0163, Bac\u0103u, Bucure\u015fti,), \u00een str\u0103in\u0103tate (1979-2006): Roma, Vene\u0163ia, Paris, Olan\u00adda, Fran\u0163a. Expozi\u0163ii colective (1978-2009): Rom\u00e2nia, Canada, Belgia, Spania, Suedia.<\/p>\n
* 19.1847 \u2013 n. Calistrat Hoga\u015f, la Tecuci (d. 28. 08. 1917, Roman), profesor, scriitor. A studiat la Academia Mih\u0103ilean\u0103 din Ia\u015fi. \u00cen 1869, este numit profesor de \u201epartea literar\u0103\u201d \u015fi, la scurt timp, director la gimnaziul ce tocmai s-a \u00eenfiin\u0163at la Piatra-Neam\u0163. A mai profesat la: Tecuci, Ia\u015fi, Pensionul \u201eHumpel\u201d, Alexandria, Roman (profesor de istorie, limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi director al Gimnaziului \u201eRoman-Vod\u0103\u201d, (1. 09. 1891-15. 10. 1899). Se retrage la Piatra-Neam\u0163 (1915). Debut publicistic \u00een: \u201eCoresponden\u0163ia provincial\u0103\u201d; va publica \u201eAmintiri dintr-o c\u0103l\u0103torie\u201d, \u00een \u015fapte numere din \u201eAsachi\u201d (a f\u0103cut parte din comitetul de redac\u0163ie, de la nr. 2). Alte colabor\u0103ri: \u201eColectorulu literaru\u201d; \u201eJunimea Moldovei\u201d, \u201eLupta\u201d, \u201eMunca\u201d, \u201eN\u0103zuin\u0163a\u201d, \u201eVia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u201d.<\/p>\n
* 19.1848 \u2013 n. Dimitrie Cantemir, la Roznov, Neam\u0163 (d. 4. 03. 1896, Piatra-Neam\u0163), medic, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Medicin\u0103 a Universit\u0103\u0163ii din Torino. Revine \u00een \u0163ar\u0103 (1969) cu titlul de doctor \u00een medicin\u0103 \u015fi chirurgie \u015fi, la 21 de ani, este numit medic \u015fef al Spitalului din Piatra-Neam\u0163. Al\u0103turi de al\u0163i intelectuali, a fondat Societatea Literar\u0103-\u015etiin\u0163ific\u0103 \u201eAsachi\u201d (1880), \u015fi revista omonim\u0103 (1881). A pus bazele (1878) \u015fi a modernizat B\u0103ile B\u0103l\u0163\u0103te\u015fti (1881-1884). Membru corespondent \u015fi titular al \u201eSoci\u00e9t\u00e9 d\u2019Hidrologie Medicale\u201d, Paris. Colabor\u0103ri: \u201eCoresponden\u0163ia provincial\u0103\u201d, \u201eRevista \u015ftiin\u0163ific\u0103\u201d \u015f. a. Volume: \u201eStudii asupra febrei palustre\u201d, \u201eConsilii hygienice pentru cre\u015fterea copiilor\u201d, \u201eB\u0103ile minerale de la B\u0103l\u0163\u0103te\u015fti\u201d, (colab.), \u201eS\u0103rurile minerale de la B\u0103l\u0163\u0103te\u015fti\u201d.<\/p>\n
* 19. 04. 1898 \u2013 d. Grigore N. Lazu, la Piatra-Neam\u0163 (n. 1845, Ceahl\u0103u), poet, traduc\u0103tor, publicist. A absolvit Facultatea de Drept a Universit\u0103\u0163ii din Cern\u0103u\u0163i, unde va practica avocatura \u015fi va fi membru al Societ\u0103\u0163ii pentru Cultura \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103 din Bucovina. Membru al \u201eJunimii\u201d din Ia\u015fi, unde fusese invitat de N. Gane \u015fi Iacob Negruzzi, dar, \u00eentr\u00e2nd \u00een conflict cu frunta\u015fii societ\u0103\u0163ii, vine la Piatra-Neam\u0163 (tat\u0103l s\u0103u era pre\u015fedinte al Tribunalului). Func\u0163ii: subprefect, \u015feful Poli\u0163iei, prefect. Membru al Societ\u0103\u0163ii \u015etiin\u0163ifice \u201eAsachi\u201d \u015fi \u00een comitetul de redac\u0163ie al revistei omonime. Colabor\u0103ri; \u201eArhiva\u201d, \u201eLumea ilustrat\u0103\u201d, \u201eRom\u00e2nia muzical\u0103\u201d. L-a acuzat, \u00een bro\u015fura \u201eAdev\u0103rul despre poeziile lui Geor\u00adge Co\u015fbuc\u201d, de plagiat pe poet, la apari\u0163ia volumului \u201eBalade \u015fi idile\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eFrancmasoneria. Alc\u0103tuirea, activitatea \u015fi scopul activit\u0103\u0163ii sale\u201d; \u201e451 traduceri libere \u015fi imita\u0163iuni de poezii antice \u015fi moderne din Orient \u015fi Occident\u201d.<\/p>\n
* 19\/1976 \u2013 d. Sidonia Hoga\u015f, la Piatra-Neam\u0163 (n. 31. 01. 1882).<\/p>\n
* 22. 04. 1943, Utta-Siegrid K\u0151nig, la Posen, Germania, poet\u0103. A absolvit Liceul \u201e\u015etefan cel Mare\u201d, Suceava, \u015ecoala Tehnic\u0103 de Arhitectur\u0103, (1964) \u015fi s-a stabilit la Piatra-Neam\u0163. A debutat cu un grupaj de sonete \u00een Revista \u201eAsachi\u201d din Piatra-Neam\u0163 (1993). Volume de poezii (ed. bibliofile): \u201e\u2026\u015fi Haiku\u201d, \u201eVe\u015fnica efemerid\u0103\u201d, \u201eAbia zbor\u2026 f\u0103r\u0103 urm\u0103\u201d, \u201eMai gr\u0103bit ca mine\u2026 un fluture alb\u201d, poeme \u00eentr-un vers, \u201e\u00centruna ramul \u00een r\u0103zboi cu clipa\u201d, poeme \u00eentr-un vers \u015fi secven\u0163e trivers \u00een stil haiga, \u201eAlb \u2013 Albastru. Sub raza cea dint\u00e2i\u201d, \u201eRo\u015fu \u2013 Galben. Sub cea de-a doua raz\u0103\u2026 Itinerar spaniol \u015fi nu numai\u2026\u201d\u2013 secven\u0163e \u015fi foto-secven\u0163e \u00een stil tanka, \u201e\u2026doar calendare f\u0103r\u0103 file, rondeluri\u201d.<\/p>\n
* 26\/1878 \u2013 n. George P. Grin\u0163escu, la Petricani, Neam\u0163, botanist. Absolvent al Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163, apoi al Facult\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e din Bucure\u015fti, licen\u0163iat \u00een farmacie (1903), colonel farmacist (1926). Func\u0163ii: farmacist-\u015fef al Armatei (1929), general \u015fi director superior farmaceutic \u00een Ministerul Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale (1933), membru al Societ\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e Naturale din Bucure\u015fti \u015fi din Cluj, al Societ\u0103\u0163ii de Geografie, al Societ\u0103\u0163ii Farmaceutice din Rom\u00e2nia, membru corespondent al Academiei Interna\u0163ionale de Botanic\u0103 din Paris. Scrieri: \u201eContex China Calysaya\u201d, \u201eC\u00e2teva cuvinte despre Conferin\u0163a \u00abFlora Muscelului\u00bb\u201c, \u201eContribu\u0163ii la flora Jude\u0163ului Neam\u0163. Plante rare str\u00e2nse pe Muntele M\u0103gura\u201d, \u201eGenul Soldanella \u015fi Soldanella Hare\u0163ii pe Muntele Ceahl\u0103u\u201d, \u201ePlantes nouvelles ou oeu conues de Roumanie\u201d, \u201eContribu\u0163ii la flora Rom\u00e2niei\u201d, \u201eTratat de botanic\u0103 farmaceutic\u0103\u201d, \u201eStudii asupra industriilor noastre\u201d \u015f. a.<\/p>\n
* 27\/1949 \u2013 n. Irina Irimescu, la Piatra-Neam\u0163 (d. 9.06.1970, Bucure\u015fti), poet\u0103, pictori\u0163\u0103. A absolvit Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d, apoi s-a \u00eenscris la Institutul de Art\u0103 Plastic\u0103 \u201eNicolae Grigorescu\u201d din Bucure\u015fti, sec\u0163ia pictur\u0103 monumental\u0103, afirm\u00e2ndu-se ca un talent deosebit. A \u00eenceput s\u0103 scrie versuri la 14 ani. \u0162inea un jurnal. Singura carte de poeme, publicat\u0103 postum, pe cheltuiala familiei, la Editura \u201eLitera\u201d, intitulat\u0103 \u201eVersuri\u201d, ilustra\u0163iile autoarei, (1971), tr\u0103deaz\u0103 un talent neajuns la maturitate.<\/p>\n
* 29\/1941 \u2013 n. Luigi Bodo, la Cavaglia, Italia, a urmat cursurile Institutului Textil din Biella, Italia. Dup\u0103 absolvire a lucrat \u00een specialitate, \u00een Italia \u015fi Austria. \u00cen anul 1975, a venit \u00een Rom\u00e2nia ca \u015fef de sec\u0163ie filatur\u0103 la \u00eentreprinderea mixt\u0103 rom\u00e2no-italian\u0103, RIFIL, din S\u0103vine\u015fti. Peste un an s-a stabilit la Piatra-Neam\u0163 \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga familie. A contribuit efectiv la organizarea \u015fi dezvoltarea filaturii dup\u0103 model italian \u015fi, \u00een 1981, a fost confirmat de Adunarea General\u0103 ca director, calitate \u00een care s-a preocupat de bunul mers al \u00eentreprinderii, dar s-a implicat \u015fi \u00een via\u0163a social\u0103 \u015fi cultural\u0103 a Municipiului Piatra-Neam\u0163 \u015fi a Jude\u0163ului Neam\u0163. Membru fondator al Camerei de Comer\u0163 Italo-Rom\u00e2ne din Bucure\u015fti (1994), a fost \u015fi pre\u015fedinte al acesteia, \u00een prezent fiind membru \u00een Consiliul Director. A primit titlul de \u201eCavaliere dell\u2019Ordine al Merito dela Republica Italiana\u201d, (1993), a fost numit vice-consul onorific la Piatra-Neam\u0163 (1998). \u00cen anul 1997 i s-a acordat titlul de Cet\u0103\u0163ean de Onoare al Municipiului Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n
<\/p>\n
Constantin TOM\u015eA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
* 2\/1938, n. C\u0103t\u0103lin-Florin Stupcanu, la Filioara, Agapia, Neam\u0163 (d. 26. 09. 2000, Ceahl\u0103u, Neam\u0163), profesor, ziarist. A urmat clasele primare la \u015ecoala \u201eSf\u00e2ntul Andrei\u201d din Bucure\u015fti, apoi pe cele ale \u015ecolii Elementare de B\u0103ie\u0163i Nr. 1, cele liceale la…<\/p>\n