Nu \u015ftim dac\u0103 cele 1500 de studii \u015fi articole publicate de Eminescu au fost luate \u00een considera\u0163ie de critica literar\u0103 atunci c\u00eend, \u00een timp, poetul a devenit cu adev\u0103rat primul \u015fi cel mai solid reper al poeziei rom\u00e2ne\u015fti, dar suntem convin\u015fi c\u0103 prin aplecarea cu mult\u0103 aten\u0163ie asupra acestora, personalitatea poetului se \u00eentrege\u015fte, omul care a fost Mihai Eminescu apare \u00eentr-o nou\u0103 dimensiune, cea a confrunt\u0103rii zilnice cu via\u0163a, cu realitatea complex\u0103 a existen\u0163ei.
\n\u00cen afara c\u00eetorva articole din tinere\u0163e, publicate \u00een ziarele Federa\u0163iunea \u015fi Albina din Pesta, activitatea sa publicistic\u0103 se grupeaz\u0103 \u00een jurul a dou\u0103 ziare: Curierul de Ia\u015fi (1876- 1877) \u015fi Timpul (1877- 1883).
\nProblematica publicisticii eminesciene este foarte variat\u0103, dar poate fi grupat\u0103 pe c\u00eeteva aspecte fundamentale viz\u00eend: institu\u0163iile statului, aspecte economice \u015fi sociale, pierderile \u015fi integritatea teritorial\u0103, probleme culturale de o mare diversitate.
\n\u00centre toate acestea, o problem\u0103 aparte, nu at\u00eet pentru poet, c\u00eet, mai ales, pentru cei din jurul s\u0103u (critici \u015fi adversari) este chestiunea evreiasc\u0103, problem\u0103 pe care o abordeaz\u0103 \u00een corela\u0163ie direct\u0103 cu dob\u00eendirea Independen\u0163ei Na\u0163ionale \u015fi a recunoa\u015fterii ei pe plan european. Problema este tratat\u0103 cu deosebit\u0103 acurate\u0163e \u015fi responsabilitate, pe parcursul a aproape 100 de articole, grupate \u015fi publicate \u00eentr-un volum prefa\u0163at de cunoscutul eminescolog Dumitru Vatamaniuc, Mihai Eminescu, Chestiunea evreiasc\u0103, ap\u0103rut la Editura Vestala, Bucure\u015fti 2010.
\nVolumul reune\u015fte textele lui Eminescu consacrate chestiunii evreie\u015fti din Rom\u00e2nia \u015fi din alte \u0163\u0103ri, tip\u0103rite \u00een edi\u0163ia complet\u0103 academic\u0103 a operelor eminesciene (Eminescu, Opere. Publicistic\u0103. volumele IX, 1984; X, 1981; XI, 1984; XIV, 1985; XVI, Coresponden\u0163a, 1989).
\nTextele au fost reproduse integral \u015fi organizate pe sec\u0163iuni:
\nI Chestiunea israelit\u0103;
\nII Congresul de la Berlin \u015fi Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei;
\nIII Situa\u0163ia din Rom\u00e2nia \u015fi presa rom\u00e2neasc\u0103 condus\u0103 \u015fi sus\u0163inut\u0103 de evrei;
\nIV Evreii din Prusia, Ungaria, Austria;
\nV Aspecte culturale;
\nVI Fragmentarium.
\nVolumul respect\u0103 \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 criteriile \u015ftiin\u0163ifice \u015fi deontologice ale culegerilor antologice (reproducerea textelor dup\u0103 edi\u0163ii ce au fost confruntate cu manuscrisele originale, respectarea titlurilor \u015fi ortografiei folosite \u00een original, note, comentarii \u015fi trimiteri, unde este cazul la normele ortografice actuale etc).
\nUrmare a lectur\u0103rii c\u0103r\u0163ii, ne vom permite s\u0103 inser\u0103m c\u00eeteva observa\u0163ii f\u0103r\u0103 nici o preten\u0163ie de originalitate, ci doar ca atitudine proprie fa\u0163\u0103 de unele invective aduse poetului pentru un presupus na\u0163ionalism exacerbat, uneori cu accente antisemite sau iredentiste.
\nPoetul nu discut\u0103 chestiunea evreiasc\u0103 dec\u00eet raportat\u0103 direct la evenimentele politice ale Europei \u00een str\u00eens\u0103 corela\u0163ie cu situa\u0163ia \u015fi implicarea rom\u00e2nilor. Astfel, Conferin\u0163a marilor puteri, \u0163inut\u0103 la Constantinopol, \u00een decembrie 1876 \u015fi ianuarie 1877, prin care acestea se preg\u0103teau s\u0103 aplice sanc\u0163iuni Imperiului Otoman, pentru politica pe care o ducea fa\u0163\u0103 de popoarele de sub st\u0103p\u00eenirea sa, ofer\u0103 poetului cel mai bun prilej pentru a ridica din nou problema provinciilor rom\u00e2ne\u015fti trecute ca „provincii privilegiate” (\u00een cadrul Imperiului Otoman).
\nEminescu consacr\u0103 Conferin\u0163ei de la Constantinopol mai multe articole \u015fi \u00een acest context se ocup\u0103 \u015fi de chestiunea evreiasc\u0103. Studiul cel mai important, publicat \u00een Curierul de Ia\u015fi, \u00een ianuarie 1877, structurat \u00een trei p\u0103r\u0163i, Evreii \u015fi Conferin\u0163a are la baz\u0103 un principiu fundamental al societ\u0103\u0163ii umane, cel al muncii, pentru afirmarea individului \u015fi popoarelor.
\n„La orice popor, drepturile publice \u015fi private au fost rezultatul unei munci seculare \u015fi a unor sacrificii \u00eensemnate” (pg. 30).
\nEl precizeaz\u0103 \u00een continuare: „munca este singura creatoare a tuturor drepturilor” … „munca temeinic\u0103 este singura \u00eendrept\u0103\u0163ire pe acest p\u0103m\u00eent”. Aceste principii le aplic\u0103 poetul situa\u0163iei evreilor de-a lungul timpului pe teritoriile rom\u00e2ne\u015fti, f\u0103c\u00eend o demarca\u0163ie net\u0103 \u00eentre evreii stabili\u0163i \u00een \u0163ar\u0103 de mult\u0103 vreme, care f\u0103ceau o munc\u0103 util\u0103 lor \u015fi societ\u0103\u0163ii \u015fi evreii proasp\u0103t imigran\u0163i care se ocupau cu „traficul \u015fi scumpirea artificial\u0103 a mijloacelor de trai”.
\nPoetul ia ap\u0103rarea evreilor care practicau o munc\u0103 util\u0103 \u015fi atrage aten\u0163ia, \u00een repetate r\u00eenduri, c\u0103 observa\u0163iile sale critice nu se refer\u0103 la ei.
\nLa Ia\u015fi, Eminescu cultiv\u0103 o prietenie str\u00eens\u0103 cu Moses Gaster, Heiman Tiktin, Rosetti- Roman, violonistul Toma Micheriu etc.
\nEl pune \u00een discu\u0163ie \u015fi o alt\u0103 problem\u0103, mai important\u0103 dec\u00eet cea evreiasc\u0103, organizarea societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, unde peste vechile structuri feudale se implanteaz\u0103 forme structurale moderne ce nu corespund \u015fi prin care se cuib\u0103resc fel de fel de lipitori, printre care \u015fi mul\u0163i imigran\u0163i evrei, aceasta pe linia criticismului junimist, dar \u015fi pe argumente reale, constatative a unui proces \u00een plin\u0103 desf\u0103\u015furare.
\nEminescu considera de neocolit introducerea institu\u0163iilor care preg\u0103tesc drumul spre Rom\u00e2nia modern\u0103 \u015fi va ar\u0103ta c\u0103 ele, odat\u0103 introduse, f\u0103ceau parte din societatea rom\u00e2neasc\u0103. Problema care se punea nu privea \u00eenl\u0103turarea lor, ci \u00eenzestrarea cu un fond nou, prin introducerea \u00een toate structurile a oamenilor cinsti\u0163i \u015fi competen\u0163i, cu ignorarea apartenen\u0163ei lor la un partid sau altul. Criteriul pentru \u00eenzestrarea formelor cu un con\u0163inut nou \u00eel constituie munca, singura care asigura progresul societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti.
\nRom\u00e2nia nu era preg\u0103tit\u0103 economic s\u0103 \u00eent\u00eempine imigran\u0163i. Imigr\u0103rile evreilor din Rusia \u015fi Gali\u0163ia ocup\u0103 ora\u015fele \u015fi t\u00eergurile din Bucovina \u015fi Moldova unde acapareaz\u0103 comer\u0163ul \u015fi se extind la sate, spre a practica pe scar\u0103 larg\u0103 c\u00eercium\u0103ritul. Consecin\u0163ele imigra\u0163iei asupra \u0163\u0103ranilor \u015fi a micilor meseria\u015fi sunt devastatoare. Apari\u0163ia c\u0103m\u0103t\u0103riei \u015fi nego\u0163ul pe datorie aduc la sap\u0103 de lemn multe gospod\u0103rii \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti.
\nPeste toate acestea, Alian\u0163a israelit\u0103 se prevaleaz\u0103 de prevederile evreilor imigran\u0163i \u00een Rom\u00e2nia, organiz\u00eend \u015fi o campanie violent\u0103 \u015fi nedemn\u0103 \u00een presa european\u0103. Rom\u00e2nia este acuzat\u0103 pentru persecutarea evreilor \u015fi chiar organizarea de pogromuri. Doi solda\u0163i escorteaz\u0103 trei vagabonzi spre a fi prelua\u0163i de autorit\u0103\u0163ile austriece din Bucovina \u015fi mai mul\u0163i evrei se fotografiaz\u0103 cu ei, \u00eencadra\u0163i de cei doi militari. Fotografia este trimis\u0103 Alian\u0163ei israelite, iar cercurile din str\u0103in\u0103tate \u00eei fac o larg\u0103 publicitate ca m\u0103rturie a opresiunii militare din Rom\u00e2nia. Un prefect de Vaslui interzice, conform legii, unor evrei, deschiderea de noi c\u00eerciumi la sate \u015fi este denun\u0163at \u00een presa str\u0103in\u0103 ca organizator de pogromuri. La Ia\u015fi, o caricatur\u0103 cu un pogrom este folosit\u0103 ca argument documenetar \u00een presa din str\u0103in\u0103tate. Eminescu ia atitudine, pe bun\u0103 dreptate, \u00eempotriva acestor calomnii \u015fi ale Alian\u0163ei israelite \u015fi arat\u0103 c\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u015etefan cel Mare, evreii s-au bucurat de unele privilegii, iar Alexandru Ioan Cuza manifesta cea mai larg\u0103 \u00een\u0163elegere fa\u0163\u0103 de ei.
\n\u00cen timpul Congresului de la Berlin, iunie-iulie 1878, c\u00eend Rom\u00e2nia nu este admis\u0103 la lucr\u0103ri, de\u015fi cu mari sacrificii materiale \u015fi umane particip\u0103 la r\u0103zboiul 1877-1878 din Balcani, ba, mai mult, se cere modificarea constitu\u0163iei \u00een favoarea evreilor, Eminescu \u00eentocme\u015fte studiul Cestiunea israelit\u0103, cu o bogat\u0103 documentare, pe care \u00eel public\u0103 \u00een Timpul, \u00een mai-iunie 1879. Constitu\u0163ia noastr\u0103 prevedea unele restric\u0163ii la acordarea cet\u0103\u0163eniei evreilor, \u00een art. 7, o prevedere foarte veche privind c\u00eercium\u0103ritul la sate, admis numai p\u0103m\u00eentenilor, nu \u015fi evreilor. Poetul \u00ee\u015fi define\u015fte \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103 pozi\u0163ia, cu o energie deosebit\u0103. El respinge interven\u0163ia str\u0103in\u0103 \u00eentr-o chestiune intern\u0103 a \u0163\u0103rii noastre. Chiar dac\u0103 modificarea articolului 7 se impunea, nu era nevoie de interven\u0163ii din afar\u0103.
\nDiscu\u0163ii aprinse se duc \u015fi \u00een privin\u0163a modalit\u0103\u0163ii de \u00eencet\u0103\u0163enire a evreilor. Alian\u0163a israelit\u0103 cerea ca acordarea cet\u0103\u0163eniei s\u0103 se fac\u0103 \u00een mas\u0103, iar Eminescu se pronun\u0163\u0103 pentru acordarea cet\u0103\u0163eniei individual, cum se proceda \u015fi pentru rom\u00e2nii din afara grani\u0163elor de atunci ale \u0163\u0103rii.
\nTriumf\u0103 p\u00een\u0103 la urm\u0103 ideea lui Eminescu, dup\u0103 dezbateri aprinse \u00een Senat, \u00een Adunarea deputa\u0163ilor \u015fi \u00een pres\u0103.
\n(continuare \u00een num\u0103rul viitor)<\/p>\n
\u015etefan CORNEANU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nu \u015ftim dac\u0103 cele 1500 de studii \u015fi articole publicate de Eminescu au fost luate \u00een considera\u0163ie de critica literar\u0103 atunci c\u00eend, \u00een timp, poetul a devenit cu adev\u0103rat primul \u015fi cel mai solid reper al poeziei rom\u00e2ne\u015fti, dar suntem…<\/p>\n