![\"\"](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/27-ap210-foto1.jpg\")
<\/a>\u00cen urm\u0103 cu mult\u0103 vreme (Doamne, c\u00e2t de repede a mai zburat), c\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia, deveneam nem\u0163eni, Viorica \u015fi familia ei au fost primele noastre cuno\u015ftin\u0163e. Ne-au ajutat s\u0103 trecem mai u\u015for peste greut\u0103\u0163ile \u00eenceputurilor \u015fi drumul p\u00e2n\u0103 la prietenie n-a fost deloc lung. \u00cen vechea cas\u0103 a doamnei Olga Vasiliu, de pe strada Bicazului (ast\u0103zi doar amintire), Viorica a \u00eensemnat haloul de lumin\u0103 de care ne sim\u0163eam atra\u015fi \u015fi noi \u015fi mul\u0163i al\u0163ii.<\/p>\nEra o fiin\u0163\u0103 delicat\u0103, de o frumuse\u0163e angelic\u0103, aura bun\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi bl\u00e2nde\u0163ii ei f\u0103r\u0103 egal era lesne de deslu\u015fit. \u00cen permanen\u0163\u0103 \u00eei era fric\u0103 de ceva, iar modul constant de exteriorizare erau lacrimile, fie c\u0103 era vorba de bucurie, am\u0103r\u0103ciune, de lucruri mari sau m\u0103runte. F\u0103ceam cu to\u0163ii haz de aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103, dar \u00eei admiram memoria cu totul ie\u015fit\u0103 din comun, care ne scotea de fiecare dat\u0103 din impas \u015fi, mai ales, \u00eei pre\u0163uiam dragostea pentru adev\u0103r, a\u015fa cum era el \u015fi cum ni-l descoperea.<\/p>\n
Viorica Vasiliu (n\u0103scut\u0103 Dandu, bac\u0103uanc\u0103 la origine, mijlocia \u00eentre celelalte fete ale familiei, L\u0103cr\u0103mioara \u015fi Margareta) a fost un dasc\u0103l d\u0103ruit, de valoare, ce avea cuno\u015ftin\u0163e uluitoare, care a f\u0103cut cinste \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului nem\u0163ean, ata\u015fat\u0103 dar \u015fi pre\u0163uit\u0103 de elevii ei, la \u015fcoal\u0103 sau c\u00e2nd era solicitat\u0103 s\u0103-i ajute s\u0103 treac\u0103 un hop. A fost o foarte bun\u0103 coleg\u0103, f\u0103r\u0103 ifose de persoan\u0103 f\u0103r\u0103 gre\u015feal\u0103, revendicativ\u0103 ori plin\u0103 de orgolii nejustificate.<\/p>\n
A fost o familist\u0103 de voca\u0163ie, de care nu s-a dezmin\u0163it. \u015ei-a g\u0103sit \u00eemplinirea \u00een via\u0163a de familie, prin cele dou\u0103 fiice pe care le-a crescut \u015fi le-a educat \u00een spiritul datoriei c\u0103tre societate \u015fi semeni, fiecare cu rosturile ei. Dar cea mai f\u0103r\u0103 egal \u015fi binecuv\u00e2ntat\u0103 comuniune a fost cea cu nepotul Tiberiu, ast\u0103zi adolescent \u00een toat\u0103 firea.<\/p>\n
Prietenia Vioric\u0103i \u015fi a so\u0163ului ei, Nu\u0163u, a fost un privilegiu de care ne-am bucurat. Fiecare prietenie are tr\u0103s\u0103turile, manifest\u0103rile ei. Pentru noi, avea o not\u0103 aparte, de unicat. \u00cen apartamentul lor primitor dar ne\u00eenc\u0103p\u0103tor pentru mul\u0163imea celor care le treceau pragul, la fiecare aniversare, s\u0103rb\u0103toare ori alt prilej de binevenit\u0103 \u00eent\u00e2lnire, u\u015fa ne era deschis\u0103, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, de trei ori: odat\u0103 cu membrii de familie, alta cu colegii \u015fi a treia cu prietenii.<\/p>\n
\u00cen ultima vreme, mai ales dup\u0103 ce am r\u0103mas singur, nu ne desp\u0103r\u0163eam niciodat\u0103 f\u0103r\u0103 ca unul din ei s\u0103 spun\u0103: \u201etreci pe la noi!\u201d. Nu aveam nevoie de o invita\u0163ie special\u0103, dar m\u0103rturisesc c\u0103 o singur\u0103 dat\u0103 c\u00e2nd s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 lipseasc\u0103, am fost tulburat \u015fi mi-am pus \u00eentreb\u0103ri: \u201eoare ce se petrece? I-am sup\u0103rat cu ceva?\u201d.<\/p>\n
Sf\u00e2r\u015fitul Vioric\u0103i Vasiliu a venit nea\u015fteptat \u015fi, mai ales, brutal. Singura m\u00e2ng\u00e2iere pe care o po\u0163i afla \u00een asemenea nefericit\u0103 \u00eemprejurare este con\u015ftiin\u0163a faptului c\u0103 nu s-a chinuit prea mult, \u00een umbra mor\u0163ii. \u00cei era fric\u0103 de orice stare de chin.<\/p>\n
Din p\u0103cate, Viorica nu mai este cu noi, ne lipse\u015fte de bucuria de a mai fi \u00eempreun\u0103.<\/p>\n
Las\u0103 \u00een urm\u0103 amintirea unei vie\u0163i tr\u0103ite \u00een demnitate, dragoste \u015fi respect pentru familie \u015fi societate, pentru valorile umane.<\/p>\n
S\u0103-i fie \u0163\u0103r\u00e2na u\u015foar\u0103!<\/p>\n
<\/p>\n
Virgil R\u0102ZE\u015eU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen urm\u0103 cu mult\u0103 vreme (Doamne, c\u00e2t de repede a mai zburat), c\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia, deveneam nem\u0163eni, Viorica \u015fi familia ei au fost primele noastre cuno\u015ftin\u0163e. Ne-au ajutat s\u0103 trecem mai u\u015for peste greut\u0103\u0163ile \u00eenceputurilor \u015fi drumul p\u00e2n\u0103…<\/p>\n