\u25a0 1\/1934 \u2013 n. Constantin Avadanei la S\u0103rata, Dobreni, Neam\u0163 (d. 1994, Piatra-Neam\u0163), profesor. Cursurile primare \u015fi gimnaziale la Dobreni, \u015ecoala Pedagogic\u0103 de B\u0103ie\u0163i din Piatra-Neam\u0163, Facultatea de Matematic\u0103-Fizic\u0103 din Ia\u015fi. \u00cenv\u0103\u0163\u0103tor la D\u0103muc, apoi profesor la Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163. A fost pre\u015fedinte al filialei Neam\u0163 a S. \u015e. M. A publicat articole \u00een \u201eGazeta de matematic\u0103\u201d. Autor (colab.): \u201eDe la matematica elementar\u0103 spre matematica superioar\u0103\u201d, 1987.<\/p>\n
\u25a0 2\/1943 \u2013 n. Cezarina-Georgeta Str\u0103til\u0103, profesoar\u0103. A absolvit Liceul \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi Facultatea de Matematic\u0103-Mecanic\u0103 din Ia\u015fi. Cariera didactic\u0103: profesor la Dobreni, Neam\u0163 \u015fi la Grupul \u015ecolar de Chimie din Piatra-Neam\u0163, azi, Colegiul Tehnic \u201eGheorghe Cartianu\u201d (1971-2000), director adjunct, director (1994-1999). Pe l\u00e2ng\u0103 cariera profesional\u0103, a desf\u0103\u015furat o activitate deosebit\u0103 ca manager, \u00een administrarea \u015fcolii \u015fi \u00een organizarea unui num\u0103r important de manifest\u0103ri didactice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice cu elevii \u015fi cu cadrele didactice (Simpozionul \u201e\u015etefan Procopiu\u201d, de ex., de nivel na\u0163ional), multe dintre aceste ac\u0163iuni fiind sus\u0163inute material din fonduri proprii, chiar \u015fi dup\u0103 pensionare. De numele s\u0103u se leag\u0103 \u00eenfiin\u0163area Funda\u0163iei Grup \u015ecolar Chimie \u015fi continuarea public\u0103rii revistelor \u015fcolare, \u201eAnotimpuri\u201d \u015fi Anuarul \u015fcolii.<\/p>\n
\u25a0 3\/1943 \u2013 n. Vasile Vasile, la Borle\u015fti, Neam\u0163, profesor, dirijor, muzicolog. Absolvent al Seminarului Teologic de la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163, al Conservatorului de Muzic\u0103 \u201eGheorghe Dima\u201d din Cluj (1971) \u015fi al Facult\u0103\u0163ii de Filologie a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi (1974); doctor \u00een pedagogie (1993) \u015fi \u00een muzicologie (1994). Profesor \u00een Bac\u0103u \u015fi Piatra-Neam\u0163; fondator, director al \u015ecolii Populare din Piatra-Neam\u0163, cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific la Institutul de \u015etiin\u0163e ale Educa\u0163iei, profesor asociat la Academia de Muzic\u0103, Bucure\u015fti, conferen\u0163iar la Universitatea Na\u0163ional\u0103 de Muzic\u0103, profesor la Facultatea de Teologie din Pite\u015fti. Colabor\u0103ri: \u201eAcademica\u201d, \u201eAsachi\u201d, \u201eAradul\u201d, \u201eActualitatea muzical\u0103\u201d, \u201eRevista de etnografie \u015fi folclor\u201d, \u201eAc\u0163iunea\u201d, \u201eBiserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103\u201d, \u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u201eCronica\u201d, \u201eCotidianul\u201d, \u201eMuzica\u201d, \u201eRevista de pedagogie\u201d, \u201eVatra\u201d, \u015fi publica\u0163ii din Marea Britanie, S. U. A., Germania. Scrieri: \u201eIubirea de mo\u015fie e un zid\u201d, \u201eProfiluri de muzicieni rom\u00e2ni, sec. XIX-XX, I\u201d, \u201eGavriil Galinescu \u2013 reprezentant de seam\u0103 al muzicii rom\u00e2ne\u015fti\u201d.<\/p>\n
\u25a0 7\/1925 \u2013 n. Elena Botez-Butnaru, la Piatra-Neam\u0163, sopran\u0103. A fost eleva Sidoniei Hoga\u015f, a absolvit Academia de Muzic\u0103 \u015fi Art\u0103 Dramatic\u0103, Bucure\u015fti, solist\u0103 la Opera din Bucure\u015fti \u015fi prim-solist\u0103 la Opera din Timi\u015foara, interpret\u00e2nd peste 30 de ani, al\u0103turi de Nicolae Herlea, Dan Iord\u0103chescu, Viorica Cortez. Turnee: Fran\u0163a, Italia, Germania, Polonia \u015f. a. Colaboreaz\u0103 la Catedra de canto a Liceului de Art\u0103, \u201eVictor Brauner\u201d din Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n
\u25a0 8\/1967 \u2013d. Otilia Cazimir, la Ia\u015fi, (n. 12. 02. 1894, la Cotu Vame\u015f, Roman.)<\/p>\n
\u25a0 12\/1977 \u2013 d. Filip Brunea-Fox, la Bucure\u015fti, ziarist (n. 18. 01. 1898, Roman.)<\/p>\n
\u25a0 13\/1878 \u2013 n. Petru Gheorgheasa, la Cot\u00e2rga\u015fi, Bro\u015fteni, Neam\u0163 (d. 18. 11. 1944, \u00een refugiu, Port\u0103re\u015fti, Giurgiu), \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, folclorist. A absolvit \u015ecoala Normal\u0103 \u201eVasile Lupu\u201d, Ia\u015fi. A fost \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor la mai multe \u015fcoli, revizor \u015fi inspector \u015fcolar. Colabor\u0103ri: \u201e\u015eez\u0103toarea\u201d, \u201eVremea nou\u0103\u201d, \u201eIon Creang\u0103\u201d, \u201eDe\u015fteptarea s\u0103tenilor\u201d, \u201eCalendarul s\u0103tenilor\u201d, \u201eRevista \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor\u201d, \u201eAlmanahul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor\u201d. Autor de manuale \u015fcolare \u00een colaborare cu Mihail Sadoveanu, Constantin Stan, Simion T. Kirileanu. Volume de folclor: \u201eC\u00e2ntece populare potrivnice be\u0163iei\u201d, 1902, \u201eObiceiuri de Cr\u0103ciun \u015fi Anul Nou\u201d, 1928.<\/p>\n
\u25a0 13\/1883 \u2013 n. I. I. Mironescu, la Tazl\u0103u, Neam\u0163 (d. 22. 07. 1939), medic, scriitor. Absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Medicin\u0103, doctorat (1912) \u015fi studii de specializare la Berlin. Profesor universitar \u015fi \u015fef de clinic\u0103 (1921). A debutat cu proz\u0103 scurt\u0103 (\u201eLa priveghiu\u201d \u015fi \u201eLa praznic\u201d) \u00een revista elevilor. Colabor\u0103ri: \u201eVia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201e\u00censemn\u0103ri ie\u015fene\u201d, \u201eSolia Moldovei\u201d, \u201eAv\u00e2ntul\u201d, \u201e\u00censemn\u0103ri literare\u201d. Debut editorial: \u201eSandu Hurmuzel\u201d, (1916). \u201eScrieri\u201d. Alte volume: \u201eOameni \u015fi vremuri\u201d, 1920; \u201e\u00centr-un col\u0163 de rai\u201d (dese\u00adne de A. Murnu), 1930; \u201eCatihe\u0163ii de la Humule\u015fti\u201d, 1938; \u201eTulie Radu Teac\u0103\u201d, pref. Mihail Sadoveanu, 1940; \u201eScrieri\u201d, ed. \u00eengr. de Cezar \u0162ucu, 2006.<\/p>\n
\u25a0 13\/1913 \u2013 n. Gheorghe-Vasile Gheorghi\u0163\u0103, la Dolhe\u015fti, Pipirig, Neam\u0163 (d. 1984, T\u00e2rgu-Neam\u0163), profesor, sculptor. A absolvit \u015ecoala de Arte \u015fi Meserii, din T\u00e2rgu-Neam\u0163 \u015fi Academia de Belle Arte din Ia\u015fi. A fost prezent cu lucr\u0103ri \u00een lemn la expozi\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti din New York, Londra, Berlin, Paris, Viena, Sofia, Moscova, Beijing, Var\u015fovia \u015f. a.<\/p>\n
\u25a0 14\/1918 \u2013 n. Maria Celmare-Nicolau, la Piatra-Neam\u0163 (d. 1998, Bucure\u015fti), scriitoare. A absolvit Facultatea de Litere \u015fi Filozofie, Ia\u015fi. Profesoar\u0103 \u00een ora\u015ful natal. Cu Har. Mih\u0103ilescu \u015fi Dumitru Alma\u015f, scoate Revista \u201ePetrodava\u201d. Conduce Revista \u201eFlori de munte\u201d a elevelor \u015ecolii Normale de Fete. Colabor\u0103ri: \u201eZodii de cump\u0103n\u0103\u201d (Freiburg), \u201eC\u0103minul rom\u00e2nesc\u201d (Geneva), \u201eMiori\u0163a noastr\u0103\u201d (New York). Scrieri: \u201eCatrinel\u201d, povestiri, 1994; \u201ePoezii patriotice\u201d; \u201eLumini din suflet\u201d, 1995; \u201eScrisori \u00eens\u00e2ngerate\u201d, 1997, toate la Mannheim.<\/p>\n
\u25a0 15\/1903 \u2013 n. Victor Brauner, la Piatra-Neam\u0163 (d. 1966, Paris), artist plastic. Scurt timp a frecventat \u015ecoala de Belle Arte Bucure\u015fti. Debut: prima expozi\u0163ie personal\u0103 la Galeria \u201eMozart\u201d (1924). Particip\u0103 la editarea revistelor avangardiste \u201e75 H. P.\u201d \u015fi \u201eIntegral\u201d. \u00cen revista \u201eunu\u201d public\u0103 ilustra\u0163ii \u015focante. Se stabile\u015fte la Paris, ia contact cu avangarda (1930) \u015fi realizeaz\u0103 \u201eAutoportret f\u0103r\u0103 un ochi\u201d. Expune la Galeriile \u201ePierre\u201d, catalog prefa\u0163at de Andr\u00e9 Breton (1934). Membru al Partidului Comunist, \u00een ilegalitate (un an 1935). \u00cencepe seria picturilor somnambul-erotice (1938). Dup\u0103 un refugiu \u00een Pirinei \u015fi Alpi, \u00een 1945, revine la Paris, picteaz\u0103 cele \u015fapte p\u00e2nze ce vor fi nucleul expozi\u0163iei de la Galeria \u201ePiere Loeb\u201d, Paris. Va fi exclus din \u201eGrupul Suprarealist\u201d. \u00cen 1966, reprezint\u0103 Fran\u0163a la Bienala de la Vene\u0163ia. Multe lucr\u0103ri sunt la Muzeul de Art\u0103 Modern\u0103 din Paris.<\/p>\n
\u25a0 16\/1884 \u2013 n. Nicolae I. D\u0103sc\u0103lescu, la C\u0103ciule\u015fti, Neam\u0163 (d. 28. 09. 1969, Piatra-Neam\u0163). General de corp de armat\u0103. Absolvent al \u015ecolii de Ofi\u0163eri de Artilerie \u015fi Geniu, din Bucure\u015fti \u015fi al \u015ecolii Superioare de R\u0103zboi. S-a distins \u00een timpului Primului R\u0103zboi Mondial \u00een luptele de la Sl\u0103nic-Moldova \u015fi Cire\u015foaia. Particip\u0103 la Al Doilea R\u0103zboi Mondial pe diferite fronturi. \u00cen timpul regimului comunist, a fost arestat \u015fi umilit, drept pentru care, dup\u0103 eliberare, c\u00e2nd se va \u00eencerca reabilitarea sa, va refuza orice onoruri. Func\u0163ii: secretar general al Ministerului Ap\u0103r\u0103rii, comandant de divizie, de Corp de Armat\u0103, de Armat\u0103.<\/p>\n
\u25a0 18\/1938 \u2013 n. Paul Findrihan la Icu\u015fe\u015fti, Roman (d. 22. 07. 2004, Piatra-Neam\u0163), profesor, publicist. A absolvit Liceul \u201eRoman-Vod\u0103\u201d, Facultatea de Filologie-Istorie a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti (1960), profesor \u015fi director la S\u0103b\u0103oani, Neam\u0163, referent \u015fi secretar literar al T. T. din Piatra-Neam\u0163 (1966-1998), autor (colab.) a primului corpus de documente privind activitatea T. T. (\u201eRemember\u201d, \u201eBreviar\u201d \u015fi \u201eTT\u201d). Membru \u00een comisia de redactare a unui \u201eLexicon\u201d al teatrului rom\u00e2nesc. A editat \u2013 singur sau \u00een colaborare: Revista \u201eZigzag\u201d (1984-1989), Caietele-program ale spectacolelor T. T. A participat la realizarea unor manifest\u0103ri cu public: \u201eAntologia Scriitorilor Rom\u00e2ni Contemporani\u201d \u015fi \u201eColocviile critice\u201d. Colabor\u0103ri: Ziarul \u201eCeahl\u0103ul\u201d, revistele \u201eAsachi\u201d \u015fi \u201eApostolul\u201d.<\/p>\n
\u25a0 20\/1938 \u2013 n. Mihai Merticaru, la Be\u0163e\u015fti, Rediu, Neam\u0163, profesor, poet, publicist, membru al U. S. A absolvit Facultatea de Filologie, Ia\u015fi. A fost redactor la Ziarul \u201eCeahl\u0103ul\u201d. Colabor\u0103ri: \u201eConvorbiri literare\u201d, \u201eAntiteze\u201d, \u201eAsachi\u201d, \u201eSpirit critic\u201d, \u201eFlac\u0103ra\u201d \u015fi \u00een reviste didactice. C\u0103r\u0163i de poezie: \u201eV\u00e2n\u0103toare princiar\u0103\u201d, \u201eCatedrala de azur\u201d, \u201eScriere cuneiform\u0103\u201d, \u201e\u00cent\u00e2lnire pe pod\u201d, \u201eImperiul lupului\u201d, \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia clipei. 333 micropoeme \u00een stil haiku\u201d, \u201eArca lui Petrarca\u201d, \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia frigului\u201d, \u201eGeometrie liric\u0103. 66 de sonete\u201d, \u201eUmbra p\u0103s\u0103rii, poeme alese\u201d; \u201eArta euritmiei, 74 de sonete\u201d, \u015fi c\u0103r\u0163i didactice. (\u201eRepere literare \u015fi stilistice\u201d \u015f. a.)<\/p>\n
\u25a0 21\/1884 \u2013 n. Gheor\u00adghe M\u0103c\u0103rescu, la Girov, Neam\u0163 (d. dec. 1953, Ocnele Mari), magistrat, om politic. A absolvit Facultatea de Drept, Ia\u015fi, des\u0103v\u00e2r\u015findu-\u015fi studiile la Sorbona. Deputat. A editat ziarele \u201eGazeta Partidului Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc\u201d (1924) \u015fi \u201eVremea nou\u0103\u201d (1929). De numele s\u0103u este legat\u0103 construirea unor cl\u0103diri: a \u015ecolii Normale, a \u015ecolii Nr. 1 (azi, Muzeul de Art\u0103), a Teatrului \u015f. a. Dup\u0103 1944, persecutat, arestat (1951). A decedat \u00een penitenciar.<\/p>\n
\u25a0 21\/1949 \u2013 n. Dan Cepoi, la T\u00e2rgu-Neam\u0163 (d. 2008, Piatra-Neam\u0163), pictor. Absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Arte Plastice, Ia\u015fi. Membru al U. A. P. \u00cen paralel cu activitatea didactic\u0103 la Piatra-Neam\u0163, expune permanent, \u00een cadrul expozi\u0163iilor colective, ocazionale sau anuale, \u015fi particip\u0103 la Taberele de pictur\u0103: Alma\u015f, V\u0103ratec, Dur\u0103u, Dumbrava. Este prezent \u00een selec\u0163iile Filialei Neam\u0163 a U. A. P. pentru expozi\u0163iile deschise la Ia\u015fi (1985), T\u00e2rgu-Mure\u015f \u015fi Piatra-Neam\u0163 (1987), Bucure\u015fti (1986), Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, Piatra-Neam\u0163. Au publicat reproduceri dup\u0103 lucr\u0103rile sale revistele: \u201eArta\u201d, \u201eOrizonturi rom\u00e2ne\u015fti\u201d, \u201eVatra\u201d. Prezent \u00een numeroase colec\u0163ii particulare din \u0163ar\u0103 \u015fi de peste hotare.<\/p>\n
\u25a0 24\/1818 \u2013 n. Ion Ionescu de la Brad (n. Ion Is\u0103cescu), la Roman (d. 31. 12. 1891, Brad, Roman), agronom, economist, savant \u015fi scriitor, ctitor al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului agronomic din Rom\u00e2nia. A studiat la Academia Mih\u0103ilean\u0103 din Ia\u015fi (unde va fi primul profesor de \u015ftiin\u0163e agricole, 1842-1848) \u015fi la Sorbona. Vicepre\u015fedinte al Comisei propriet\u0103\u0163ii, \u00een Guvernul Provizoriu (1848). Exilat \u00een Turcia, expert \u015fi consilier imperial, director al Scolii de Agricultur\u0103 de la San-\u015etefano. Dup\u0103 exil (1857), primul director al Statisticii din Moldova, profesor la Ia\u015fi. A \u00eenfiin\u0163at gazeta \u201e\u0162eranul rom\u00e2n\u201d (1861-1863). Consultat de Alexandru Ioan Cuza la alc\u0103tuirea legii pentru reforma agrar\u0103; inspector general al agriculturii, 22 de ani, a condus ferma-\u015fcoal\u0103 de la Brad (azi, Liceul Agricol, Roman). A publicat \u201eAgricultura rom\u00e2n\u0103 dela Brad\u201d. Ca deputat, a militat cu energie pentru cauza celor nevoia\u015fi. A reprezentat \u0163ara la congrese \u015fi expozi\u0163ii \u00een str\u0103in\u0103tate. Membru corespondent (1884), al Societ\u0103\u0163ii de Statistic\u0103, Londra.<\/p>\n
\u25a0 24\/1924 \u2013 n. Georgeta Pralea-Buzil\u0103, la Piatra-Neam\u0163 (d. 17. 10. 2009, Piatra-Neam\u0163), profesoar\u0103. Absolvent\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de Litere din Bucure\u015fti cu o diplom\u0103 de licen\u0163\u0103 cu men\u0163inea \u201eCum Laude\u201d. Din toamna anului 1947, f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere, a predat limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1980, \u00een ora\u015ful natal: \u015ecoala Normal\u0103 de B\u0103ie\u0163i Nr. 1, 1947-1952, Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d. A fost profesor eviden\u0163iat \u015fi a primit grada\u0163ia de merit. C\u00e2nd s-a pensionat, \u00ee\u015fi amintea adeseori c\u0103, la plecarea din \u015fcoal\u0103, s-a oprit, i-a privit pe cei trei \u00eentemeietori imortaliza\u0163i \u00een altorelieful (Calistrat Hoga\u015f) \u015fi basoreliefurile (Ion Negre \u015fi Mihai Stamatin) din fa\u0163a Liceului \u015fi a murmurat: \u201eMi-am f\u0103cut datoria. V-am avut ca model\u201d.<\/p>\n
\u25a0 27\/1951 \u2013 n. Lauren\u0163iu Dumitra\u015fcu, la Moine\u015fti, Bac\u0103u, arhitect, stabilit cu p\u0103rin\u0163ii la Bicaz (1958), apoi \u00een Piatra-Neam\u0163. Absolvent al Institutului de Arhitectur\u0103 \u201eIon Mincu\u201d. Membru al U. A. P. (1990). Diverse \u015fi multiple proiecte de amenajare a unor zone (B\u0103l\u0163\u0103te\u015fti, Bicaz, C. F. S. S\u0103vine\u015fti \u015f. a.). Lucr\u0103ri de art\u0103 monumental\u0103 (\u201eAnamorfoze\u201d), lucr\u0103ri de scenografie (spectacole: la T. T., Teatrul Na\u0163ional din Ia\u015fi, Teatrul \u201eMihai Eminescu\u201d din Boto\u015fani \u015f. a.), proiecte de construc\u0163ii \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n
\u25a0 28\/1912 \u2013 n. Sergiu Celibidache, la Roman (d. 14. 08. 1996, l\u00e2ng\u0103 Paris). Muzician, compozitor, membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne. A absolvit liceul \u00een ora\u015ful natal, se consacr\u0103 muzicii. Pleac\u0103 la Berlin unde studiaz\u0103 la \u015ecoala de \u00cenalte Studii Muzicale (1936), unde va debuta (1945) la pupitrul Filarmonicii. Dirijeaz\u0103 cu regularitate renumite orchestre simfonice europene; \u0163ine cursuri de perfec\u0163ionare \u00een arta dirijoral\u0103 la Academia Musical\u0103 din Siena (1960-1962), iar mai t\u00e2rziu la Fontainebleau \u015fi la M\u00fcnchen pentru tineri dirijori. Autorul unui \u201eRequiem\u201d, a patru simfonii \u015fi al unui Concert pentru pian \u015fi orchestr\u0103, r\u0103mase \u00een cea mai mare parte inedite. A condus Orchestra Filarmonic\u0103 din Paris (din 1969), director al Filarmonicii din M\u00fcnchen (din 1979), pe care o va dirija \u015fi la Ateneul Rom\u00e2n (1978 \u015fi 1990).<\/p>\n
<\/p>\n
Constantin TOM\u015eA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u25a0 1\/1934 \u2013 n. Constantin Avadanei la S\u0103rata, Dobreni, Neam\u0163 (d. 1994, Piatra-Neam\u0163), profesor. Cursurile primare \u015fi gimnaziale la Dobreni, \u015ecoala Pedagogic\u0103 de B\u0103ie\u0163i din Piatra-Neam\u0163, Facultatea de Matematic\u0103-Fizic\u0103 din Ia\u015fi. \u00cenv\u0103\u0163\u0103tor la D\u0103muc, apoi profesor la Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d…<\/p>\n