<\/p>\n
St\u00e2nd odat\u0103 de vorb\u0103 cu Vasile Sacar\u0103, Gheorghe Boieru (profesor care preda \u00een acel timp la Cursurile pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori de limba rom\u00e2n\u0103, geografie \u015fi istorie a Rom\u00e2niei de la Soroca), propune ideea public\u0103rii unei gazete pur rom\u00e2ne\u015fti pentru jude\u0163ul Soroca. Vasile Sacar\u0103, care pe l\u00e2ng\u0103 con\u015ftiin\u0163a \u015fi deplina \u00een\u0163elegere a problemelor anului 1918, mai avea \u015fi autoritatea de prefect al jude\u0163ului Soroca \u015fi \u00eentreaga libertate de ac\u0163iune, a acceptat ideea propus\u0103 de Gheorghe Boieru.<\/p>\n A doua zi dup\u0103 convorbirea lui Vasile Sacar\u0103 cu Gh. Boieru, \u015fi cu Comitetul societ\u0103\u0163ii culturale din Soroca, ia decizia de a edita la Soroca \u00eencep\u00e2nd cu 1 mai, gazeta rom\u00e2neasc\u0103 \u201eDe\u015fteptarea<\/strong>\u201d, organ de propagand\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi cultural\u0103.<\/p>\n Comitetul de redac\u0163ie al gazetei a fost compus din V. Sacar\u0103, V. Cais\u00e2n \u015fi I. Co\u015fciug. Redactarea gazetei i-a fost \u00eencredin\u0163at\u0103 lui Gh. Boierul. Gazeta ruseasc\u0103 \u201eCurierul Zemstvei Soroca\u201d \u015fi-a \u00eencetat existen\u0163a.<\/p>\n Primul num\u0103r al gazetei, ,De\u015fteptarea\u201d a fost tip\u0103rit la 10 mai 1918, av\u00e2nd ca articol-program \u201eCuv\u00e2ntul nostru\u201d, semnat de Gh. Boierul, care d\u0103 explica\u0163ii privitor la editarea unei gazete rom\u00e2ne\u015fti la Soroca, apoi articolul de salut \u201eCu Dumnezeu \u00eenainte\u201d, ie\u015fit de sub pana lui Th. Iacobescu, lector la a doua serie de cursuri \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii din jude\u0163ul Soroca, iar din 1933 deputat la Cetatea-Alb\u0103.<\/p>\n Au urmat apoi poezia \u201ePe-al nostru steag\u201d, evenimente din \u0163ar\u0103, din str\u0103in\u0103tate, din ora\u015f \u015fi jude\u0163 \u015fi \u201eO pagin\u0103 glorioas\u0103 din istoria neamului Rom\u00e2nesc\u201d.<\/p>\n \u0162in\u00e2nd seama de scopul ce-l urm\u0103rea gazeta \u2013 propaganda na\u0163ional\u0103 \u015fi cultural\u0103 \u2013 aceste sarcini au \u015fi fost puse \u00een fiecare num\u0103r pe patru pagini la \u00eenceput, iar peste dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, pe \u015fase pagini. Nu lipsea din fiecare num\u0103r c\u00e2te o poezie patriotic\u0103 sau popular\u0103 \u015fi c\u00e2te o pagin\u0103 glorioas\u0103 din istoria neamului. Cel mai activ colaborator al gazetei a fost Gheorghe Boieru. Un num\u0103r impun\u0103tor de articole de baz\u0103 au fost scrise de dumnealui: Lumin\u0103torii satelor<\/em>, Apostolii neamului, Bine a\u0163i venit<\/em> (cu ocazia sosirii \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor la cursuri), Basarabia \u015fi Ardealul<\/em> (deosebirea \u00een ce prive\u015fte con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103), Na\u0163ionalizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului<\/em> \u015fi altele.<\/p>\n Gazeta \u201eCuv\u00e2ntul Moldovenesc\u201d scria de la Chi\u015fin\u0103u: \u00cen ora\u015ful Soroca a \u00eenceput s\u0103 ias\u0103 de la 10 mai, o nou\u0103 gazet\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 (moldoveneasc\u0103) cu numele \u201eDe\u015fteptarea\u201d cu foaie de propovedanie a \u00eendemnurilor societ\u0103\u0163ii culturale din jude\u0163ul Soroca.<\/em><\/p>\n Num\u0103rul cel dint\u00e2i se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 bine \u015fi are planuri frumoase de munc\u0103. Vrea s\u0103 fac\u0103 fra\u0163ii Moldoveni s\u0103 \u00eendr\u0103geasc\u0103 limba noastr\u0103 moldoveneasc\u0103-rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi s\u0103-i ajute la c\u00e2t mai repede a lor luminare<\/em>.<\/p>\n Are \u015fi un adaos rusesc cu publica\u0163ii oficiale. Se tip\u0103re\u015fte cu slove ruse\u015fti, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd va avea litera latineasc\u0103 (rom\u00e2neasc\u0103).<\/em><\/p>\n \u00cei dorim noroc \u015fi spor!<\/em><\/p>\n Nicolae Iorga scria \u00een \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201d (Ia\u015fi): La Soroca apare un nou Ziar rom\u00e2nesc, cu litere chirilice, \u201eDe\u015fteptarea\u201d, al Societ\u0103\u0163ii Culturale din jude\u0163ul Soroca. Acolo fiecare ziar nou \u00eenseamn\u0103 un ajutor pentru neam, iar nu o intrig\u0103 ori o \u00eentreprindere de c\u00e2\u015ftig necinstit<\/em>.<\/p>\n \u00cen ianuarie 1918, ora\u015ful Soroca este cuprins de teroare, provocat\u0103 de pogromuri \u015fi devast\u0103ri ale c\u0103ror autori erau unit\u0103\u0163ile militare ruse infectate de virusul bol\u015fevismului \u015fi care, aflate \u00een descompunere, se retr\u0103geau \u00eentr-o dezordine total\u0103 de pe Frontul rom\u00e2nesc, trec\u00e2nd val dup\u0103 val peste biata Basarabie. Fostul comisar al jude\u0163ului, numit \u00een aceast\u0103 func\u0163ie administrativ\u0103 prin Ordinul Ministerului de Interne din 30 septembrie 1917, prelu\u00e2nd func\u0163ia la 27 ianuarie \u015fi p\u00e2n\u0103 la 6 februarie 1918, a avut nevoie de mult tact ca s\u0103 poat\u0103 st\u0103p\u00e2ni situa\u0163ia. Vasile Sacar\u0103 a depus eforturi enorme pentru a trezi con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor din Soroca. \u201eBlocul moldovenesc<\/strong>\u201d organizat de d\u00e2nsul c\u00e2\u015ftiga mereu teren, sporea zilnic, cucerind noi adep\u0163i. Anume, lui \u00eei dator\u0103m \u00een mare parte istorica zi de 13 Martie 1918 a jude\u0163ului Soroca.<\/p>\n La 15 februarie 1918, la Soroca este anun\u0163at\u0103 Adunarea Zemstvei Soroca, dar din unele motive, \u00een urma interven\u0163iei lui Vasile Sacar\u0103, a fost am\u00e2nat\u0103 pentru 1 martie, iar mai apoi pentru 13 martie 1918. Aceasta, din cauza anarhiei create de armata rus\u0103, aflat\u0103 \u00een retragere spre Rusia, dar poate \u015fi din cauz\u0103 c\u0103 evenimentul ce urma s\u0103 aib\u0103 loc nu fusese preg\u0103tit \u00eendeajuns. Nu prindeau bondari \u00een lunca Nistrului nici comitetele alc\u0103tuite din bol\u015fevici, care duceau un lucru subversiv \u00eempotriva Rom\u00e2niei \u015fi a \u00eentregului Neam Rom\u00e2nesc. Lupta se ducea piept la piept.<\/p>\n Paul Vataman re\u00eenvie acel eveniment de importan\u0163\u0103 major\u0103 ce a avut loc \u00een ziua de 13 Martie 1918 la Soroca:<\/p>\n Conform ordinei de zi a Adun\u0103rii Zemstvei Soroca, convocat\u0103 pentru 13 Martie, aceasta nu cuprindea \u00eentrebarea \u201eUnirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia\u201d, \u00eens\u0103 la punctul 24 prevedea s\u0103 se pun\u0103 \u00een discu\u0163ie \u201eOrganizarea comitetului moldovenesc\u201d, iar la punctul 54 \u201e\u00cenfiin\u0163area comisiunilor culturale na\u0163ionale\u201d.<\/p>\n \u015ei cu toate acestea, actul m\u0103re\u0163 al Unirii cu Rom\u00e2nia s-a \u00eenf\u0103ptuit la 13 Martie 1918. Votul dat de soroceni Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia a avut loc numai datorit\u0103 ac\u0163iunilor \u00een\u0163elepte \u015fi bine chibzuite \u00eentreprinse de Vasile Sacar\u0103, care i-a preg\u0103tit din timp pe membrii adun\u0103rii. Folosindu-se de func\u0163ia administrativ\u0103 pe care o de\u0163inea, de comisar \/ prefect al jude\u0163ului Soroca, \u201eel a invitat la Prefectur\u0103 pe reprezentan\u0163ii celor 12 plase, conving\u00e2ndu-i de imperioasa necesitate a unirii Basarabiei cu Patria-mam\u0103. Acela\u015fi lucru l-a f\u0103cut cu consilierii jude\u0163eni \u015fi mai apoi dup\u0103 aceast\u0103 preg\u0103tire \u015fi \u00een\u0163elegere fr\u0103\u0163easc\u0103 au plecat cu to\u0163ii de la Prefectur\u0103 la Zemstva jude\u0163ului (actualul palat administrativ), unde avea s\u0103 aib\u0103 loc Adunarea general\u0103. Num\u0103rul reprezentan\u0163ilor trece de 200<\/em>\u201d (P. Vataman, Figuri…, p. 154).<\/p>\n <\/p>\n Adunarea s-a \u00eenceput cu un serviciu divin, dup\u0103 care emo\u0163ionat \u015fi responsabil de ceea ce avea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, a vorbit Vasile G. B\u00e2rc\u0103, pre\u015fedintele Zemstvei Soroca. Acesta a vorbit despre importan\u0163a momentului \u015fi a cerut votarea realipirii Basarabiei la Rom\u00e2nia.<\/p>\n Nicolae Soltuz, primarul ora\u015fului Soroca a \u00eendemnat Consiliul Jude\u0163ean Soroca (Zemstva) s\u0103 ia pild\u0103 de la jude\u0163ul B\u0103l\u0163i \u015fi s\u0103 voteze Unirea. Jude\u0163ul B\u0103l\u0163i votase Unirea la 3 Martie 1918.<\/p>\n \u00cen acela\u015fi sens au vorbit consilierul comunal Ganea, consilierii jude\u0163eni, Grosu \u015fi Groap\u0103. Vr\u00e2nceanu, membru \u00een Sfatului \u0162\u0103rii, a vorbit adun\u0103rii despre groz\u0103veniile r\u0103zboiului civil, care a cuprins \u00eentreaga Rusie, argument\u00e2nd faptul c\u0103 pentru salvarea provinciei noastre, se impune, neap\u0103rat, revenirea ei la Patria-mam\u0103.<\/p>\n \u00cen numele proprietarilor din jude\u0163 a vorbit adun\u0103rii Dimitrie Meleghi, care prin luarea sa de cuv\u00e2nt i-a sus\u0163inut pe ceilal\u0163i vorbitori.<\/p>\n Colonelul Gaicu, v\u0103dit emo\u0163ionat ca \u015fi ceilal\u0163i vorbitori, a felicitat adunarea pentru \u00eemprejurarea unic\u0103 \u015fi sf\u00e2nt\u0103 \u00een care a fost chemat\u0103 s\u0103 delibereze, a prezentat publicului istoricul Basarabiei, eviden\u0163iind c\u0103 ea a f\u0103cut parte din trupul Moldovei istorice, de la care a fost dezlipit\u0103 numai de 100 ani \u015fi a \u00eencheiat ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 a sosit ceasul, c\u00e2nd aceast\u0103 provincie trebuie s\u0103 reia vechea leg\u0103tur\u0103, rupt\u0103 vremelnic.<\/p>\n La urm\u0103 a luat cuv\u00e2ntul Vasile Sacar\u0103, care a citit limpede \u015fi r\u0103spicat mo\u0163iunea preg\u0103tit\u0103 de el \u015fi mai apoi votat\u0103 \u00een unanimitate de adunare (Paul Vataman, Figuri…, p. 152-155).<\/p>\n Reproducem aceast\u0103 mo\u0163iune publicat\u0103 de Paul Vataman \u00een \u201eFiguri sorocene\u201d, dar \u015fi de Petre Cazacu \u00een cartea sa \u201eMoldova dintre Prut \u015fi Nistru\u201d:<\/p>\n Adunarea general\u0103 a zemstvei din districtul Soroca, n\u0103scut\u0103 din alegerile regionale din Decembrie 1917, fiind convocat\u0103 pentru ast\u0103zi 13 Martie 1918, spre a-\u015fi alege pre\u015fedintele, a vota bugetele \u015fi a lua m\u0103surile necesare bunului mers al administra\u0163iei \u015fi vie\u0163ii economice din aceast\u0103 regiune; dup\u0103 ce \u015fi-a ales pre\u015fedintele \u015fi \u00eenainte de orice alt\u0103 lucrare, a discutat, \u00eempreun\u0103 cu micii \u015fi marii proprietari ai districtului, cu membrii comunei Soroca, cu membrii clerului, cu membrii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u015fi cu to\u0163i cet\u0103\u0163enii, cari au fost prezen\u0163i \u015fi au votat \u00een unanimitate urm\u0103toarea mo\u0163iune: <\/em><\/p>\n Poporul Moldovenesc \u00eenfiin\u0163at de aproape 20 veacuri, de c\u0103tre str\u0103bunii Romani \u015fi deosebit apoi \u00eentre Nistru \u015fi Prut de fra\u0163ii s\u0103i, rezemat pe principiile marii revolu\u0163ii a popoarelor fostului mare Imperiu al tuturor Ru\u015filor, care odat\u0103 cu libertatea \u015fi egalitatea tuturor indivizilor \u00een fa\u0163a legilor, a proclamat \u00een primul r\u00e2nd: libertatea na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor de a dispune singure de soarta \u015fi a\u015fez\u0103mintele lor prezente \u015fi viitoare, a proclamat \u00een ziua de 2 Decembrie 1917 Basarabia ca Republic\u0103 Moldoveneasc\u0103 independent\u0103 \u015fi de sine st\u0103t\u0103toare.<\/em><\/p>\n \u0162in\u00e2nd seama c\u0103 via\u0163a \u015fi prop\u0103\u015firea economic\u0103 \u015fi cultural\u0103 a unui popor este \u00een raport direct cu for\u0163a vie \u015fi aptitudinile, cu care Dumnezeu le-a h\u0103r\u0103zit, c\u0103 \u00een unire st\u0103 puterea \u015fi c\u0103 unde-s doi puterea cre\u015fte;<\/em><\/p>\n \u0162in\u00e2nd seama c\u0103 \u00een timp de 19 veacuri, Basarabia a fost totdeauna un trup cu Moldova de pe dreapta Prutului, \u015fi c\u0103 soarta ei a fost dea pururea legat\u0103 de aceia a Principatelor dun\u0103rene, cu care a \u00eendurat acelea\u015fi suferin\u0163e, gust\u00e2nd acelea\u015fi bucurii \u015fi av\u00e2nd acelea\u015fi nevoi;<\/em><\/p>\n \u0162in\u00e2nd seama c\u0103 \u00een anul 1812 \u00een urma s\u00e2ngeroaselor fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri ale tuturor popoarelor europene, Basarabia a fost smuls\u0103 de la trunchiul politic \u015fi etnografic al na\u0163iunii sale de origine; <\/em><\/p>\n \u0162in\u00e2nd seama de \u00een\u0103l\u0163\u0103toarea pild\u0103 dat\u0103 de t\u00e2n\u0103rul Regat al Rom\u00e2niei \u00een scurtul timp de c\u00e2nd a fost recunoscut ca Stat independent, atr\u0103g\u00e2ndu-\u015fi prin munc\u0103, prin ordine, admira\u0163iunea \u015fi iubirea tuturor popoarelor din lume, \u015fi chiar respectul du\u015fmanului comun;<\/em><\/p>\n Proclam\u0103m ast\u0103zi \u00een mod solemn \u015fi \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu \u015fi a \u00eentregii omeniri, c\u0103 declar\u0103m unirea Basarabiei cu Regatul Rom\u00e2niei, sub al c\u0103rui regim constitu\u0163ional \u015fi sub ocrotirea legilor c\u0103ruia de monarhie democratic\u0103, vedem siguran\u0163a existen\u0163ei noastre na\u0163ionale \u015fi prop\u0103\u015firea economic\u0103 \u015fi cultural\u0103.<\/em><\/p>\n Facem apel la Sfatul \u0162\u0103rii \u015fi la toate adun\u0103rile constituite din \u00eentreaga Basarabie, de la Hotin p\u00e2n\u0103 la Ismail s\u0103 se uneasc\u0103 prin votul lor la mo\u0163iunea noastr\u0103 \u015fi s\u0103 trimit\u0103 delega\u0163iuni cu reprezentan\u0163i din toate adun\u0103rile regionale \u015fi proprietare pentru a depune la picioarele Tronului Rom\u00e2niei omagiile noastre de devotament \u015fi credin\u0163\u0103 c\u0103tre Regele Ferdinand I, rege al tuturor Rom\u00e2nilor…<\/em><\/p>\n <\/p>\n Azi suntem m\u00e2ndri pentru faptul, c\u0103 printre cei ce \u015fi-au adus aportul la \u00eenf\u0103ptuirea Unirii au fost \u015fi \u00eenainta\u015fii no\u015ftri de la Soroca.<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/05-ap212-foto1.jpg\")
<\/a>\u00a0La 1917, la Soroca, o Societate cultural\u0103 de pe l\u00e2ng\u0103 Zemstv\u0103 edita gazeta s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 \u201eVestnic sorocscovo Zemstva\u201d (Curierul Zemstvei Soroca), redactat\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul evreu Mazur. Sub influen\u0163a Comisiei \u015fcolare, din care f\u0103cea parte Vasile Sacar\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu 25 septembrie 1917, are loc o schimbare de imagine a \u201eCurierului zemstvei Soroca\u201d. De\u015fi tip\u0103rit la \u00eenceputuri \u00een limba rus\u0103, noua edi\u0163ie tindea s\u0103 l\u0103mureasc\u0103 \u015fi s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 popula\u0163ia jude\u0163ului prntru noile schimb\u0103ri ce aveau s\u0103 aib\u0103 loc \u00een Basarabia, \u015fi la Soroca inclusiv: \u201eLupta cu anarhia \u015fi consecin\u0163ele triste ale manifesta\u0163iunilor ei \u00een jude\u0163ul nostru, ai c\u0103ror martori suntem, este rezultatul ignoran\u0163ei maselor \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, ignoran\u0163\u0103 men\u0163inut\u0103 inten\u0163ionat de regimul \u0163arist. Luminarea acestor mase este scopul urm\u0103rit de comisia \u015fcolar\u0103\u201d,.<\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n