<\/p>\n
Petru Had\u00e2rc\u0103 a fost actor la teatrele \u201eLuceaf\u0103rul\u201d \u015fi \u201eMihai Eminescu\u201d din Chi\u015fin\u0103u, la teatrele \u201eIon Creang\u0103\u201d \u015fi \u201eNottara\u201d din Bucure\u015fti, \u015fi s-a afirmat ca director artistic al Studioului de crea\u0163ie \u201eApropont\u201d, al Teatrului muzical \u201eGinta Latin\u0103\u201d precum \u015fi al Teatrului Na\u0163ional \u201eMihai Eminescu<\/em>\u201d din Chi\u015fin\u0103u.<\/p>\n Este ini\u0163iatorul Reuniunii Teatrelor Na\u0163ionale Rom\u00e2ne\u015fti, manifestare ajuns\u0103 anul acesta la cea de-a patra edi\u0163ie, reunind toate teatrele na\u0163ionale din Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova cu spectacole de pe ambele maluri ale Prutului.<\/p>\n \u00cen expunerea sa \u00een fa\u0163a unui public receptiv \u015fi avizat, Petru Had\u00e2rc\u0103 a vorbit despre munca de documentare \u015fi redactare a c\u0103r\u0163ii, despre cultivarea sentimentului rom\u00e2nesc \u00een teatrul din Basarabia: \u201eChiar \u015fi \u00een cele mai cumplite vremi \u2013 de cenzur\u0103, de ideologie sovietic\u0103 \u2013, teatrul din Chi\u015fin\u0103u a supravie\u0163uit prin spectacolele pe care le jucam, \u015fi le jucam toate \u00een limba rom\u00e2n\u0103 (a\u015fa numita limba moldoveneasc\u0103 \u00een perioada sovietic\u0103 \u2013 n.r.), prin acele teme abordate, \u00een special ale dramaturgilor moldoveni. La sf\u00e2r\u015fitul anilor 70, la spectacolele unde dramaturgi erau Dumitru Matcovschi, Ion Dru\u0163\u0103, Aureliu Busuioc, nu se mai g\u0103seau bilete. A fost de fapt un val de Rena\u015ftere Na\u0163ional\u0103 prin spectacolele dramaturgilor no\u015ftri na\u0163ionali. \u015ei noi ne-am men\u0163inut. Chiar \u015fi \u00een spectacolele cele mai ideologizate, cele mai comuniste, tot limba rom\u00e2n\u0103 (a\u015fa-numita moldoveneasc\u0103 \u2013 n.r.) vorbeam. Ca s\u0103 evit\u0103m cenzura, \u00eencercam s\u0103 strecur\u0103m anumite replici, f\u0103r\u0103 ca cenzorul de la Ministerul Culturii s\u0103 \u00ee\u015fi dea seama ce am avut \u00een vedere, l\u0103s\u00e2nd un loc de medita\u0163ie pentru spectator\u201d.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n \u201e26 de milioane de euro este o sum\u0103 enorm\u0103 pentru sistemul educa\u0163ional din Republica Moldova. Pe l\u00e2ng\u0103 cele peste 840 de gr\u0103dini\u0163e renovate, cu ajutorul acestui grant s-a reu\u015fit dotarea unor spa\u0163ii noi pentru aproximativ 10.000 de copii, nemaivorbind de mobilier nou, terenuri de joac\u0103 amenajate, sisteme de \u00eenc\u0103lzire centralizat\u0103. Suprafa\u0163a acoperi\u015furilor renovate sau schimbate cu ajutorul acestui grant reprezint\u0103 echivalentul a 42 de terenuri de fotbal. Au fost schimbate geamuri cu suprafa\u0163a total\u0103 de 170.000 de metri p\u0103tra\u0163i. Cele vechi erau din lemn, putrezite, prin care sufla v\u00e2ntul iarna. \u00cen 160 de gr\u0103dini\u0163e a fost schimbat sistemul de \u00eenc\u0103lzire\u201d, men\u0163iona Mircea E\u015fanu \u00eentr-o interven\u0163ie pentru Radio Rom\u00e2nia Chi\u015fin\u0103u.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n \u00cen cadrul proiectului cultural Rom\u00e2nia Centenar\u0103 \u2013 \u201eMaluri de Prut \u2013 Basarabia necunoscut\u0103\u201d, pe 13 septembrie, \u00een Sala Atelier \u201eVeronica Micle\u201d a Bibliotecii Jude\u0163ene a avut loc o nou\u0103 edi\u0163ie a acestei manifest\u0103ri organizate \u00eempreun\u0103 cu Radio Rom\u00e2nia Chi\u015fin\u0103u.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/07-ap213-foto1.jpg\")
<\/a>Pe 2 august, \u00een organizarea Bibliotecii Jude\u0163ene \u201eG.T. Kirileanu\u201d Neam\u0163 \u015fi Radio Rom\u00e2nia Chi\u015fin\u0103u a avut loc o nou\u0103 \u00eent\u00e2lnire \u00een cadrul proiectului cultural \u201eMaluri de Prut \u2013 Basarabia Necunoscut\u0103\u201d. Invitatul special al dezbaterii cu genericul \u201eO sut\u0103 de ani de istorie a teatrului basarabean\u201d a fost actorul Petru Had\u00e2rc\u0103, directorul Teatrului Na\u0163ional \u201eMihai Eminescu\u201d din Chi\u015fin\u0103u. Cu acest prilej, au fost lansate \u015fi dou\u0103 volume recent ap\u0103rute privind istoria teatrului \u00een Basarabia: Iurie Colesnic \u201eGeneza Teatrului Na\u0163ional din Chi\u015fin\u0103u 1818-1960\u201d \u015fi Petru Had\u00e2rc\u0103 \u201eO cronic\u0103 a Teatrului Na\u0163ional Mihai Eminescu din Chi\u015fin\u0103u 1918-1930)\u201d, ambele ap\u0103rute la Editura Cartier, Chi\u015fin\u0103u, edi\u0163ia I, 2016.<\/p>\n\n
<\/a>\u00cen cadrul proiectului cultural \u201eMaluri de Prut \u2013 Basarabia necunoscut\u0103\u201d, Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG.T. Kirileanu\u201d Neam\u0163 \u015fi Radio Rom\u00e2nia Chi\u015fin\u0103u au dat luni, 20 august 2018, o nou\u0103 \u00eent\u00e2lnire publicului nem\u0163ean cu o alt\u0103 fa\u0163\u0103 a Basarabiei necunoscute, de ast\u0103 dat\u0103 pe o problematic\u0103 extrem de actual\u0103. Invitatul special al acestei edi\u0163ii a fost Mircea E\u015fanu, directorul Fondului de Investi\u0163ii Sociale din Moldova, institu\u0163ie care gestioneaz\u0103 grantul de 26 de milioane de euro oferit de Rom\u00e2nia pentru lucr\u0103ri de reparare \u015fi construire a sute de institu\u0163ii pre\u015fcolare din Republica Moldova. Dezbaterea a avut tema \u201eRom\u00e2nia \u2013 principalul sus\u0163in\u0103tor al Republicii Moldova. Repararea gr\u0103dini\u0163elor, mai mult dec\u00e2t un gest de bun\u0103 vecin\u0103tate\u201d, iar Mircea E\u015fanu a vorbit despre rezultatele implement\u0103rii \u201eProgramului de asisten\u0163\u0103 tehnic\u0103 \u015fi financiar\u0103 acordat\u0103 de Guvernul Rom\u00e2niei pentru institu\u0163iile pre\u015fcolare din Republica Moldova\u201d \u00eencep\u00e2nd cu anul 2014.<\/p>\n\n