Profesorul Emil Bucure\u015fteanu, cunoscut cititorilor no\u015ftri prin colabor\u0103rile sale de-a lungul anilor, dar \u015fi prin referirile noastre la c\u0103r\u0163ile sale, ne propune o nou\u0103 carte Proprietatea e sf\u00eent\u0103 -, \u00een care \u015fi-a propus s\u0103 roman\u0163eze o perioad\u0103 str\u0103b\u0103tut\u0103 de Rom\u00e2nia \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XX-lea \u015fi \u00een primii ani ai noului mileniu.<\/p>\n
Proprietatea e sf\u00eent\u0103 este, de fapt, istoria unui sat, localizat de autor \u00een Moldova de Mijloc, \u00een localitatea Valea Oilor din Jude\u0163ul Neam\u0163, din aceast\u0103 zon\u0103 mai fiind pomenite \u015fi alte localit\u0103\u0163i: Piatra-Neam\u0163, Bicaz, Roman, Tazl\u0103u, Borca, Buhu\u015fi \u015f. a. Protagoniste sunt dou\u0103 familii de \u0163\u0103rani, Zavalichi \u015fi Buzalichi, prezentate \u00eentr-o trecere rapid\u0103 a celor trei genera\u0163ii (Ion \u015fi Gheorghe, veterani din Primul R\u0103zboi Mondial, feciorii acestora, Ghi\u0163\u0103, brigadier la sectorul zootehnic, Ion, brigadier la sectorul vegetal, ale gospod\u0103riei agricole colective, \u015fi copiii lor: Dan \u015fi, respectiv, Raluca) de la sistemul capitalist la perioada de cooperativizare a agriculturii din anii de dictatur\u0103 comunist\u0103, de dup\u0103 cel de Al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u015fi, dup\u0103 1989, \u00eenapoi la capitalism, dar, de data aceasta, unul s\u0103lbatic, cu totul diferit de cel din urm\u0103 cu jum\u0103tate de secol.<\/p>\n
Este o carte-document a unei perioade istorice reconstituite din amintirile unui martor ocular, amintiri decantate \u00een timp \u015fi a\u015fternute \u00een pagin\u0103 literar\u0103 la senectute, cu deta\u015farea pe care o ofer\u0103 autorului v\u00eersta \u00een\u0163elepciunii. \u00cen canavaua c\u0103r\u0163ii, sunt inser\u0163iate momente principale din anii de transformare socialist\u0103 a agriculturii, de la trecerea p\u0103m\u00eentului „din proprietatea \u00een dev\u0103lm\u0103\u015fie \u00een proprietatea \u00eentregului popor, deci a nim\u0103nui”, la rezolvarea „problemelor teritoriale de pe malul P\u00eer\u00eeului Oilor” (a se citi, pretext de ceart\u0103 \u00eentre vecini), ac\u0163iune realizat\u0103 doar \u00eentr-un an de „oamenii \u00een ro\u015fu”. Cititorul afl\u0103: cum s-a f\u0103cut colectivizarea, prin l\u0103murirea \u0163\u0103ranilor de c\u0103tre muncitorii veni\u0163i de pe \u015fantierul Hidrocentralei de la Bicaz; cum \u00eencercau \u0163\u0103ranii s\u0103 se opun\u0103 colectiviz\u0103rii fugind \u00een p\u0103duri, \u00een unele locuri, intervenind armata \u015fi f\u0103c\u00eendu-se arest\u0103ri; cum s-a renun\u0163at la cai; cum s-a desf\u0103\u015furat adunarea celor 11. 000 de \u0163\u0103rani, organizat\u0103 cu prilejul \u00eencheierii procesului de colectivizare (1962) sau lucr\u0103rile Congresului al XIV-lea al P. C. R., dar \u015fi cum s-a desf\u0103\u015furat Revolu\u0163ia din 1989 („Azi la Timi\u015foara m\u00eeine \u00een toat\u0103 \u0163ara”);\u00a0 afl\u0103: despre practica agricol\u0103 a elevilor; despre \u00eempotrivirea unui mare activist de partid ca Ceau\u015fescu s\u0103 fie reales la Congres (aluzie la un fapt real: propunerea lui\u00a0 Constantin P\u00eervulescu ca Ceau\u015fescu s\u0103 nu mai fi reales \u00een func\u0163ia suprem\u0103, la Congresul al XII-lea, \u00een 1979); certurile oamenilor de la p\u0103m\u00eent,, dup\u0103 1990, ca \u015fi \u00eenainte de colectivizare, pentru ca, \u00een final, s\u0103 fie pus\u0103 \u00een discu\u0163ie z\u0103d\u0103rnicia zbaterilor omene\u015fti. Astfel, Li\u0163a, dup\u0103 ce i-a \u0163inut lum\u00eenarea celei mai bune prietene, Ti\u0163a, plec\u0103\u00a0 spre cas\u0103 trist\u0103. Se a\u015fez\u0103 pe cap\u0103tul pun\u0163ii subiectul certurilor dintre cele dou\u0103 familii, cu picioarele aruncate deasupra firicelului de ap\u0103 limpede ce curgea lini\u015ftit, m\u00eeng\u00eeind pietrele.<\/p>\n
– De c\u00eend or fi? De c\u00ee\u0163i ani le-o fi sp\u0103lat apele? \u015ei nou\u0103\u00a0 nu ne trebuie nici m\u0103car o piatr\u0103 dup\u0103 ce murim. \u015ei ne-am certat pentru o bucat\u0103 de prund. \u015ei c\u00eete pietre sunt de care nimeni n-are nevoie.<\/p>\n
Nu sunt uitate nici anumite personalit\u0103\u0163i (Constantin Matas\u0103, „popa care s-a l\u0103sat de cele sfinte \u015fi s-a apucat de arheologie”), persoane cu func\u0163ii \u00een aparatul de partid sau profesori, ale c\u0103ror nume, de\u015fi anagramate, sunt u\u015for de recunoscut, de c\u0103tre cei care i-au cunoscut \u00eenainte de 1989: secretari ai comitetului jude\u0163ean, S\u0103nuce \u015fi Hanuga, profesorul \u0162ibuncu \u015f. a.<\/p>\n
Ca \u015fi \u00een romanele precedente, Emil Bucure\u015fteanu are acela\u015fi fel h\u00eetru de a relata faptele, \u00een spiritul naratorului popular, folosind ingredientele stilului oral al nara\u0163iunii, \u00een special, vocabularul graiului moldovenesc.<\/p>\n
De\u015fi \u00een numai o sut\u0103 de pagini de text, relatarea faptelor ce alc\u0103tuiesc o imagine a vie\u0163ii rurale din Rom\u00e2nia, pentru mai bine de o jum\u0103tate de secol, este f\u0103cut\u0103 \u00een ritm alert ca \u00een succesiunea momentelor unui scenariu cinematografic, autorul d\u00eend dovad\u0103 c\u0103 este st\u0103p\u00een pe diferitele modalit\u0103\u0163i de alc\u0103tuire a unui text literar \u00een proz\u0103, pe l\u00eeng\u0103 nara\u0163iunea propriu-zis\u0103, eviden\u0163iindu-se alc\u0103tuirea succint\u0103, din tu\u015fe pu\u0163ine, dar sigure, a portretelor unor personaje (Mo\u015f Ilie\u015f, Li\u0163a, Ti\u0163a, Dan) \u015fi, mai ales, a dialogului condus cu iscusin\u0163\u0103, \u015fi cu grija ca vocabularul folosit de diferi\u0163i in\u015fi s\u0103 fie adecvat profesiei, func\u0163ie \u015fi preg\u0103tirii intelectuale ale fiec\u0103ruia.<\/p>\n
Proprietatea e sf\u00eent\u0103 este un roman document ce trebuie citit de c\u0103tre cei ce au tr\u0103it acele timpuri, dar mai ales de c\u0103tre cei care vor afla astfel o imagine a comunismului, mai aproape de adev\u0103r. La urma-urmei, o imagine din via\u0163a oamenilor a\u015fa cum a fost \u015fi va fi mereu, cu sui\u015furi \u015fi cobor\u00ee\u015furi, cu bucurii \u015fi necazuri, o via\u0163a pe care, oric\u00eend \u015fi oriunde, merit\u0103 s\u0103 o tr\u0103im.<\/p>\n
<\/p>\n
Constantin TOM\u015eA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Profesorul Emil Bucure\u015fteanu, cunoscut cititorilor no\u015ftri prin colabor\u0103rile sale de-a lungul anilor, dar \u015fi prin referirile noastre la c\u0103r\u0163ile sale, ne propune o nou\u0103 carte Proprietatea e sf\u00eent\u0103 -, \u00een care \u015fi-a propus s\u0103 roman\u0163eze o perioad\u0103 str\u0103b\u0103tut\u0103 de Rom\u00e2nia…<\/p>\n