Cu o sut\u0103 de ani \u00een urm\u0103, fiecare rom\u00e2n care sim\u0163ea unirea ca o necesitate \u015fi ca o \u015fans\u0103 istoric\u0103, era un vizionar. Unde suntem ast\u0103zi?<\/p>\n
Ave\u0163i viziunea apocaliptic\u0103 a dispari\u0163iei complete a primelor zece mari ora\u015fe din Rom\u00e2nia? Fiindc\u0103 primele zece ora\u015fe din Rom\u00e2nia: Bucure\u015fti, Cluj-Napoca, Timi\u015foara, Ia\u015fi, Constan\u0163a, Craiova, Bra\u015fov, Gala\u0163i, Ploie\u015fti, Oradea, \u00eentr-o ordine stabilit\u0103 de statistici, adun\u0103 la un loc aproximativ cinci milioane de locuitori. Ei, din 1989 \u00eencoace cinci milioane de rom\u00e2ni au ales s\u0103 plece din \u0163ar\u0103 \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103 un rost \u00een alte z\u0103ri. Clasa politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a distrus, conform statisticilor, din 1989 \u00eencoace, c\u00e2t nu au distrus cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale plus cutremurul din 1977: peste 1200 de \u00eentreprinderi mari, toate sistemele de iriga\u0163ie. Mai mult, din \u0163ar\u0103 produc\u0103toare de bunuri, am devenit o societate gregar\u0103 care consum\u0103, consum\u0103, consum\u0103. La o sut\u0103 de ani de la Marea Unire, Rom\u00e2nia nu are un proiect de \u0163ar\u0103, nu are un plan de pers\u00adpectiv\u0103 pe o perioad\u0103 medie sau lung\u0103. Memoria este dus\u0103 \u00een derizoriu. R\u0103nile comunismului au fost acoperite cu indiferen\u0163\u0103 \u015fi uitare, asta pentru c\u0103 trecutul recent a fost \u201egestionat\u201d chiar de cei care au produs r\u0103ul. Istoria Rom\u00e2niei nu mai este una singur\u0103, ferm\u0103, adev\u0103rat\u0103, este una \u201ealternativ\u0103\u201d. Cultura rom\u00e2neasc\u0103 este \u00eenlocuit\u0103 cu surogate, valoarea este relativizat\u0103 \u00een spa\u0163iul public. Vectorii de imagine care apar \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, personalit\u0103\u0163i credibile, modele necesare, sunt decredibilizate de mediocritatea care s-a insinuat \u00een toate \u201estraturile\u201d societ\u0103\u0163ii noastre. Rom\u00e2nia la Centenar nu e o \u0163ar\u0103 \u00een s\u0103rb\u0103toare. Urarea \u201ela trecutu-\u0163i mare, mare viitor\u201d, a lui Eminescu, este estompat\u0103 de o posomoral\u0103 care se \u00eentinde \u00een toate cotloanele con\u015ftiin\u0163ei \u015fi ale vie\u0163ii publice. Politicienii confund\u0103 neamul cu neamurile. Partidele, indiferent de nuan\u0163a ideologic\u0103, nu mai slujesc \u0163ara, ci se r\u0103fuiesc cu \u0163ara. Sacrific\u0103m \u0163ara ca s\u0103 salv\u0103m o clas\u0103 politic\u0103 corupt\u0103, autoimpus\u0103 prin minciun\u0103 \u015fi prin cacealmaua promisiunilor goale de con\u0163inut, lipsit\u0103 de elementara con\u015ftiin\u0163\u0103 a momentului istoric \u00een care tr\u0103im. Persoane care ne decid soarta, prezentul \u015fi viitorul, fac zilnic dovada imposturii, a lipsei de profesionalism, a inculturii, a lipsei de educa\u0163ie, a relei voin\u0163e. Nici comuni\u015ftii, \u00een anii 50, nu au riscat s\u0103 pun\u0103 \u00een func\u0163ii de decizie analfabe\u0163i func\u0163ionali, a\u015fa cum s-au umplut structurile administrative de la noi. Un prim-ministru incapabil s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 textul pe care \u00eel cite\u015fte \u00een spa\u0163iul public este un vis ur\u00e2t. Un ministru al economiei, care \u00eel dep\u0103\u015fe\u015fte \u00een \u201eg\u00e2gisme\u201d pe celebrul Z\u0103roni de pe vremuri, e o calamitate pentru un neam. Un \u015fef al unei institu\u0163ii publice de cultur\u0103 din Craiova cerea ca mamele care pretind, \u00een strad\u0103, dreptul la un viitor european al pruncilor lor, s\u0103 primeasc\u0103 c\u00e2te … un glonte. Patetismului \u015fi implic\u0103rii emo\u0163ionale a unei lumi care acum un secol avea viziunea unei Rom\u00e2nii europene, \u00eei r\u0103spundem cu vulgarizarea oric\u0103rui mesaj din spa\u0163iul public. Un miting cu c\u00e2teva zeci de mii de rom\u00e2ni din \u0163ar\u0103 \u015fi din diaspora, desf\u0103\u015furat recent, a avut un slogan de o vulgaritate care face s\u0103 p\u0103leasc\u0103 \u015fi DEX-ul, duc\u00e2nd \u00een derizoriu orice ideal colectiv. Un reprezentant al guvernului a cerut, la o manifestare public\u0103, ca \u00eensemnele Rom\u00e2niei la Centenar s\u0103 fie imprimate pe \u201etricoae\u201d \u015fi nu pe tricouri, miz\u00e2nd pe mi\u015ftoc\u0103reala de neam prost. C\u00e2t de jos mai putem cobor\u00e2? Greu de spus. Actului m\u0103re\u0163 al Unirii de acum un secol \u00eei r\u0103spundem, parc\u0103, caragialesc, cu o vesel\u0103 \u015fi condamnabil\u0103 incon\u015ftien\u0163\u0103: \u2013 La Centenar, birjar …!<\/p>\n
<\/p>\n
*<\/p>\n
<\/p>\n
A\u015f vrea, totu\u015fi, s\u0103 revin la un ton ceva mai optimist. Cu oarece vreme \u00een urm\u0103, la Stock\u00adholm fiind, la recep\u0163ia hotelului erau afi\u015fate adresele \u015fi numerele de telefon ale tuturor confesiunilor \u015fi l\u0103ca\u015felor de cult din preajm\u0103. \u00centre ele am g\u0103sit \u015fi adresa la care se \u0163ineau liturghiile ortodoxe, am g\u0103sit \u015fi numele preotului rom\u00e2n misionar. Am c\u0103utat \u015fi am g\u0103sit biserica, aceasta apar\u0163inea comunit\u0103\u0163ii ruse, dar \u00ee\u015fi \u00eemp\u0103r\u0163eau spa\u0163iul \u015fi timpul \u015fi cu alte etnii, chiar alte confesiuni. \u00cen interiorul Bisericii erau, la un moment dat, ru\u015fi, greci, rom\u00e2ni, italieni, francezi, s\u00e2rbi etc., fiecare odihnindu-\u015fi sufletul. L-am \u00eentrebat pe preotul rom\u00e2n cum e posibil s\u0103 fie a\u015fa amestec de popula\u0163ii \u00een acela\u015fi spa\u0163iu, \u00een acela\u015fi timp. R\u0103spunsul acestuia mi-a r\u0103mas, \u00een esen\u0163\u0103, \u00een minte: dac\u0103 strada, dac\u0103 societatea se comport\u0103 ca un Turn Babel, Biserica e singurul loc \u00een care oamenii vorbesc aceea\u015fi limb\u0103. Acesta cred c\u0103 este r\u0103spunsul la ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Cu o sut\u0103 de ani \u00een urm\u0103, rom\u00e2nii \u015fi etniile conlocuitoare au reu\u015fit s\u0103 vorbeasc\u0103 aceea\u015fi limb\u0103; \u015fi nu neap\u0103rat limba rom\u00e2neasc\u0103, c\u00e2t limba iubirii \u015fi a speran\u0163ei. Pot p\u0103rea vorbe mari, tocite adesea, dar din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, m\u0103car la Centenar, ar trebui s\u0103 ni le reamintim. Revolu\u0163ia din 1989 a fost posibil\u0103, s-a spus, fiindc\u0103 \u201erom\u00e2nii au fost uni\u0163i \u00een ur\u0103\u201d: ura fa\u0163\u0103 de un sistem, fa\u0163\u0103 de o ideologie, fa\u0163\u0103 de o clas\u0103 politic\u0103 care ac\u0163iona \u00eempotriva intereselor na\u0163ionale \u015fi individuale. Din ur\u0103, d\u0103r\u00e2mi. Dar ca s\u0103 construie\u015fti \u00ee\u0163i trebuie iubire. De asta, la acest Centenar, rom\u00e2nii \u015fi etniile conlocuitoare, indiferent de rang social, indiferent de func\u0163iile publice, de cultur\u0103, de meserie, de locul \u00een care tr\u0103iesc, \u00een \u0163ar\u0103 sau aiurea, indiferent de religie etc. trebuie s\u0103 vorbeasc\u0103 aceea\u015fi limb\u0103. Iar Unitatea, a demonstrat-o istoria dintotdeauna, nu a f\u0103cut nim\u0103nui, dar absolut nim\u0103nui!, r\u0103u. Dimpotriv\u0103. \u015ei dac\u0103 Unitatea va fi posibil\u0103, dac\u0103 vom vorbi \u201eaceea\u015fi limb\u0103\u201d, atunci \u015fi o societate meritocratic\u0103 va fi posibil\u0103. Trebuie s\u0103 avem \u00een vedere, ca argument, cre\u015fterea, \u00een toate planurile, a Rom\u00e2niei dup\u0103 actul Unirii de la 1918. Ceea ce ar trebui, din nou, demonstrat. (N.R. Text preluat din revista \u201eConta\u201d nr. 30, Piatra-Neam\u0163, august, 2018<\/em>)<\/p>\n <\/p>\n Adrian ALUI GHEORGHE<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Cu o sut\u0103 de ani \u00een urm\u0103, fiecare rom\u00e2n care sim\u0163ea unirea ca o necesitate \u015fi ca o \u015fans\u0103 istoric\u0103, era un vizionar. Unde suntem ast\u0103zi? Ave\u0163i viziunea apocaliptic\u0103 a dispari\u0163iei complete a primelor zece mari ora\u015fe din Rom\u00e2nia? Fiindc\u0103…<\/p>\n