![\"\"](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2018\/11\/01-ap215-foto1.jpg\")
<\/a>\u00cen istoria popoarelor lumii se consemneaz\u0103 existen\u0163a femeilor celebre. Dar nu numai a femeilor celebre, a\u015fa cum am \u00eenv\u0103\u0163at noi a le cunoa\u015fte, at\u00e2t din istoria social-politic\u0103, literar artistic\u0103 \u015fi din domeniul \u015ftiin\u0163ei, dar \u015fi din lucrarea de fiecare zi, ca so\u0163ie, mam\u0103 \u015fi gospodin\u0103!<\/p>\nC\u00e2nd rostim cuv\u00e2ntul celebritate, g\u00e2ndul ne duce \u00een vremurile \u015fi situa\u0163iile speciale, c\u00e2nd \u00een Istoria neamurilor se ajunge \u00een momente limit\u0103, a\u015fa cum au fost \u00een Istoria poporului evreu, a imperiului latin, persan, babilonian, bizantin, otoman, habsburgic, comunist, ateu etc. \u015fi a\u015fa cum a fost \u015fi \u00een s\u00e2nul Istoriei zbuciumate a rom\u00e2nilor. Cine nu cunoa\u015fte pe mama lui \u015etefan cel Mare, Oltea cea Viteaz\u0103? Dar pe mama Sf\u00e2ntului Neagoe Vod\u0103 Basarab, Neaga, at\u00e2t de iubit\u0103 de fiul ei, celebru \u00een istoria arhitecturii \u015fi culturii, d\u0103rniciei pa\u015fnice \u015fi a convie\u0163uirii cre\u015ftine\u015fti cu poporul lui Dumnezeu din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, Balcani \u015fi Europa, p\u00e2n\u0103 \u00een Sinai!<\/p>\n
Oprindu-ne \u00een a doua parte a secolului XIX \u015fi \u00eenceputul secolului al XX-lea, \u00een istoria Rom\u00e2niei \u00eent\u00e2lnim trei regine: Elisabeta, Maria \u015fi Elena \u2013 Regin\u0103, mam\u0103 a Suveranului Mihai I al Rom\u00e2niei. Nici una din cele trei regine, sau so\u0163ii de rege, cum se numeau, n-au sc\u0103pat de ororile r\u0103zboaielor: Regina Elisabeta a fost martora R\u0103zboiului de Independen\u0163\u0103 (1877-1878), R\u0103scoala din 1907 \u015fi R\u0103zboiul Balcanic din 1913 (spre b\u0103tr\u00e2ne\u0163e).<\/p>\n
Regina Maria a \u00eendurat toat\u0103 perioada Primului R\u0103zboi Mondial (1916-1918), iar Regina Elena, ororile celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u015fi priva\u0163iunile ce au urmat dup\u0103 aceea. A\u015fadar, din anul 1871 p\u00e2n\u0103 \u00een 1945, pe o perioad\u0103 de doar 68 de ani, \u00een istoria zbuciumat\u0103 a Rom\u00e2niei au avut loc 4 r\u0103zboaie, ultimele 2 angren\u00e2nd Europa \u015fi \u00eentreaga lume.<\/p>\n
\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 s-au consumat drame \u015fi tragedii pe care nici un condei nu este \u00een stare s\u0103 le descrie \u00een miezul lor de foc, suferin\u0163e \u015fi pierderi de vie\u0163i omene\u015fti \u015fi de bunuri materiale deopotriv\u0103!<\/p>\n
\u00cen perioada 1916-1918, pacea Rom\u00e2niei \u015fi a \u0163\u0103rilor din jur, a fost \u00eencercat\u0103 de catastrofele Primului R\u0103zboi Mondial. Se cunoa\u015fte prea bine ce a \u00eensemnat \u00eencercarea de limit\u0103 a Rom\u00e2niei, care a ajuns a un moment dat, cu capitala la Ia\u015fi, unde Guvernul \u015fi Parlamentul de atunci, lucrau \u00een spaime de moarte, iar Familia Regal\u0103 locuia \u00een trenul garat la o dep\u0103rtare de Ia\u015fi, pentru a se evita o eventual\u0103 bombardare inamic\u0103 sau r\u0103pire din partea inamicului.<\/p>\n
Din fericire, at\u00e2t Regina Maria cu Casa Regal\u0103, c\u00e2t \u015fi Regele Ferdinand, care era ocrotit cu grij\u0103, ca s\u0103 nu fie r\u0103pit sau ucis de p\u0103r\u0163ile atacante, au sc\u0103pat teferi din \u00eencercarea unic\u0103, din lipsuri, dezn\u0103dejdi, p\u0103r\u0103sirea sprijinului din afar\u0103, cu promisiuni solemne \u015fi tratate semnate. Dintr-o dat\u0103 s-au aflat p\u0103r\u0103si\u0163i \u015fi singuri: \u00een fa\u0163a rom\u00e2nilor osta\u015fi \u015fi civili, singuri \u015fi izola\u0163i, condamna\u0163i la dispari\u0163ia Statului Rom\u00e2n, \u015fi \u015ftergerea lui din Istoria Omenirii.<\/p>\n
Kaizerul Wilhelm al II-lea, se plimba prin Regatul Rom\u00e2niei, pe la Foc\u015fani, pe la Bucure\u015fti, Curtea de Arge\u015f, declar\u00e2nd c\u0103 Regele Ferdinand va fi ultimul Hohenzollern pe tronul Rom\u00e2niei, a\u015fa cum ar\u0103tau documentele secrete diplomatice (a se vedea scrisoarea elogiat\u0103 a ambasadorului Beldiman de la Berlin) declara\u0163ie c\u0103reia \u00eei r\u0103spunde Regina Maria cu mult curaj \u015fi credin\u0163\u0103 \u00een salvarea Rom\u00e2niei: \u201eJocul \u00eenc\u0103 nu s-a terminat \u015fi cine r\u00e2de la urm\u0103, r\u00e2de mai bine!\u201d, cum noteaz\u0103 \u00een Jurnalul de R\u0103zboi, la 1 octombrie 1917.<\/p>\n
Este caz unic \u00een jurnalistica mondial\u0103, ca o regin\u0103, \u00een toiul r\u0103zboiului s\u0103-\u015fi mai g\u0103seasc\u0103 r\u0103gaz s\u0103-\u015fi fac\u0103 \u00eensemn\u0103rile, ca un des\u0103v\u00e2r\u015fit cronicar, \u00een limba sa de acas\u0103, care au \u015fi fost tip\u0103rite spre marea bucurie a istoriografilor \u015fi a celor care iubesc istoria unic\u0103 a neamului rom\u00e2nesc. Regina Maria m\u0103rturise\u015fte c\u0103 Nicolae Iorga a rugat-o s\u0103 scrie \u00een fiecare zi c\u00e2te o cronic\u0103 scurt\u0103 (tablet\u0103) despre desf\u0103\u015furarea r\u0103zboiului \u015fi \u00eencurajarea osta\u015filor pe c\u00e2mpurile de lupt\u0103, cu promisiunea c\u0103 le va traduce din limba englez\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, pe care le-a \u015fi publicat \u00een presa vremii, osta\u015fii av\u00e2nd astfel un mijloc de informare corect\u0103 \u015fi \u00eencurajare zi de zi! Aceast\u0103 zidire a lui Dumnezeu, Maria, care s-a ivit pe Terra \u00een 29 octombrie 1875, la Eastwell Park, Anglia, fiica Principelui Alfred al Marii Britanii \u015fi Irlandei de Nord, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii \u015fi a \u0162arului Alexandru al II-lea al Rusiei, sose\u015fte \u00een 1893 la Bucure\u015fti \u00een calitate de so\u0163ie a Regelui Ferdinand, mo\u015ftenitorul Coroanei Rom\u00e2niei. A\u015fadar, aceast\u0103 regin\u0103, din 1914 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1927, este \u00cengerul P\u0103zitor al Rom\u00e2niei, mama a \u015fase prunci: Carol, Elisabeta, Maria, Nicolae, Elena \u015fi Mircea, cel din urm\u0103 murind la doar 3 ani\u015fori (1916). Este necesar s\u0103 reamintesc despre talentul de mare scriitoare al Reginei Maria, miezul activit\u0103\u0163ii scriitorice\u015fti fiind \u00eentre anii 1912-1933. A scris superb, suplu, optimist. Iat\u0103 o parte din c\u0103r\u0163ile sale: Patru anotimpuri din via\u0163a unui om<\/em>; Vis\u0103torul de vise<\/em>; Crinul Vie\u0163ii<\/em>, \u0162ara mea<\/em>; Povestea vie\u0163ii mele<\/em>; G\u00e2nduri \u015fi icoane din vremea r\u0103zboiului, \u00eensemn\u0103ri zilnice<\/em> (peste 10 volume); Povestea unei domni\u0163e neascult\u0103toare<\/em>; M\u0103r\u0103\u015fti; Jurnalul de R\u0103zboi<\/em> (din anii 1914-1919). Trebuie \u015ftiut \u015fi \u00een\u0163eles c\u0103 Regina Maria a \u0163inut un jurnal unic pentru Istoria Rom\u00e2nilor, \u015fi a l\u0103sat ca mo\u015ftenire cartea de inim\u0103: Povestea vie\u0163ii mele!<\/em> Aceste dou\u0103 capodopere, istorice \u015fi literare o a\u015feaz\u0103 \u00een Panteonul Scriitorilor Rom\u00e2ni. Literatura european\u0103 \u015fi mondial\u0103 a luat cuno\u015ftin\u0163\u0103 de marele \u015fi bravul popor rom\u00e2n, dar \u015fi de Regina Maria, des\u0103\u00adv\u00e2r\u015fit\u0103 \u00een diploma\u0163ia rar\u0103 pe care a folosit-o pentru biruin\u0163a ost\u0103\u015feasc\u0103 \u015fi unirea tuturor rom\u00e2nilor \u00eentr-un singur Stat Unitar!<\/p>\n \u00cencerc\u0103rile au fost nenum\u0103rate \u015fi cu un grad \u00eenalt de primejdii dinl\u0103untru \u015fi dinafar\u0103. C\u00e2nd Rom\u00e2nia era pe cale s\u0103 fie total \u00eenvins\u0103, de\u015fi luptele de la Oituz, M\u0103r\u0103\u015fti \u015fi M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, au fost ca o minune de la Dumnezeu, osta\u015fii rom\u00e2ni d\u0103ruindu-\u015fi via\u0163a cu o vitejie nemai\u00eent\u00e2lnit\u0103, spre uimirea \u015fi surpriza inamicului, Guvernul preg\u0103tea totu\u015fi un tratat preliminar de pace, care urma s\u0103 fie semnat la Buftea.<\/p>\n Regina Maria avea o vehemen\u0163\u0103 greu de suportat de cei din jur, nu putea accepta un tratat umilitor, nemilos, strig\u00e2nd cu \u00eenfl\u0103c\u0103rare: Orice, numai nu o pace dezonorant\u0103! st\u0103ruind ca Regele Ferdinand s\u0103 nu semneze \u015fi repet\u0103m mereu acest lucru deoarece semn\u0103tura Regelui Ferdinand era un dezastru pentru \u0163ar\u0103 \u015fi capitulare care ducea la pr\u0103bu\u015firea Rom\u00e2niei. Iat\u0103 cum \u00ee\u015fi vars\u0103 durerea \u015fi vehemen\u0163a \u00een versuri:<\/p>\n Pace, pace!<\/em><\/p>\n \u00cendr\u0103zni\u0163i s\u0103-i spune\u0163i pace! Eu \u00eei spun crim\u0103,<\/em><\/p>\n Eu \u00eei spun ur\u0103.<\/em><\/p>\n \u00cei spun ru\u015fine, \u00eei spun arsuri, Ce nimice\u015fte iubirea din lume, Ce p\u00e2ng\u0103re\u015fte curatele nume, De pe cruci de eroi adormi\u0163i! Pace, pace!<\/em><\/p>\n \u00cendr\u0103zni\u0163i s\u0103-i spune\u0163i pace! Eu \u00eei spun jale, nenorocire, Eu \u00eei spun via\u0163\u0103 sub asuprire.<\/em><\/p>\n \u00cenecat\u0103 de sf\u00e2nta cenu\u015f\u0103 de mor\u0163i Care, de ar \u015ftii, s-ar ridica,<\/em><\/p>\n S\u0103 blesteme ziua jertfei lor!<\/em><\/p>\n Aceste cutremur\u0103toare cuvinte sunt scrise \u00een februarie \u2013 martie 1918, de unde vedem b\u0103rb\u0103teasca \u00eenfl\u0103c\u0103rare, \u00eendemnurile la rezisten\u0163\u0103 disperat\u0103, glorioas\u0103, prin orice primejdie ar fi fost, de\u015fi toate erau la limita admis\u0103 \u015fi doar cu n\u0103dejdea \u00een Dumnezeul Salv\u0103rii Rom\u00e2nilor!<\/p>\n Regina Maria, la \u00eenceputul r\u0103zboiului a organizat un Serviciu de Ambulan\u0163\u0103 la Bucure\u015fti \u015fi la Ia\u015fi, a dotat spitalele cu cele necesare de a veni \u00een ajutorul r\u0103ni\u0163ilor din r\u0103zboi, a \u00eencurajat, a \u00eemp\u0103r\u0163it daruri, flori, a m\u00e2ng\u00e2iat pe cei r\u0103ni\u0163i, \u00een suferin\u0163ele lor, pe solda\u0163ii, care atunci c\u00e2nd o vedeau, ca pe un \u00eenger p\u0103zitor, ziceau: R\u0103u m-am lovit, mam\u0103 Regin\u0103, r\u0103u m-a lovit du\u015fmanul, dar s\u0103 tr\u0103ie\u015fti Domnia Ta \u015fi s\u0103 ajungi \u00cemp\u0103r\u0103teasa tuturor rom\u00e2nilor.<\/p>\n <\/p>\n \u00cen cele 102 caiete c\u00e2t cuprinde Jurnalul de R\u0103zboi, scris de Regina Maria dup\u0103 o zi plin\u0103 de spaime \u015fi de ajutorarea r\u0103ni\u0163ilor, scria cu inima \u00eentru n\u0103dejdea izb\u00e2nzii \u015fi a izb\u0103virii din nenorocirile ab\u0103tute asupra Rom\u00e2niei.<\/p>\n Dac\u0103 pe vremurile bune, de Cr\u0103ciun \u015fi S\u0103rb\u0103torile Pa\u015ftelui era o gr\u0103din\u0103 de flori, totul \u00een jur, la Cr\u0103ciunul din anii r\u0103zboiului, nu s-a g\u0103sit o floare, ci s-a bucurat de o crengu\u0163\u0103 de v\u00e2sc verde.<\/p>\n Regina Maria avea teama groaznic\u0103 \u00een inima ei, c\u0103 s-ar putea ca du\u015fmanii rom\u00e2nilor, s\u0103 fie hot\u0103r\u00e2\u0163i cu toate for\u0163ele s\u0103 provoace moartea biologic\u0103, definitiv\u0103 \u015fi s\u0103 fim \u015fter\u015fi de pe harta lumii!<\/p>\n Vedea aievea o p\u0103dure de cruci, o cruce str\u0103juind zece solda\u0163i mor\u0163i pentru patrie!<\/p>\n \u00cen tot acest timp, Regina Maria a crezut \u00een victoria rom\u00e2nilor! A scris at\u00e2t de frumos despre Rom\u00e2nia \u015fi virtutea ost\u0103\u015feasc\u0103, \u00eenc\u00e2t orice neam de pe mapamond s-ar bucura s\u0103 fi avut prilejul unei Cronici Regale!<\/p>\n Dar despre vrednicia diplomatic\u0103 ce vom spune?<\/p>\n A fost un \u00eenger p\u0103zitor al Rom\u00e2niei, trimis de Dumnezeu la cump\u0103na veacurilor, pentru a ne \u00eencuraja, m\u00e2ng\u00e2ia \u015fi \u00eendemna la biruin\u0163\u0103 \u00een cele mai cumplite momente din istoria noastr\u0103 milenar\u0103.<\/p>\n A fost o mam\u0103 a r\u0103ni\u0163ilor! pe care solda\u0163ii o vedeau \u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103 a rom\u00e2nilor, iar ru\u015fii o voiau ca \u0162arin\u0103 a lor, at\u00e2t era de vrednic\u0103! \u015ei c\u00e2t s-ar fi bucurat \u015fi \u0163ara ei de ba\u015ftin\u0103, Regatul Unit, s\u0103 o aib\u0103 ca Regin\u0103!<\/p>\n Visul Reginei Maria s-a \u00eemplinit, dar \u015fi al rom\u00e2nilor: Biruin\u0163a \u015fi Unirea ce Mare!<\/p>\n Se spune, c\u0103 trei oameni au avut capacitatea de a \u00een\u0163elege credin\u0163a \u00een Victoria rom\u00e2nilor: Regina Maria, Ion I.C. Br\u0103tianu \u015fi Nicolae Iorga, care pe 14 decembrie 1916, \u00een fulminantul discurs din Parlamentul de la Ia\u015fi, a \u00eencheiat astfel: Vom izb\u00e2ndi ce am fost, \u015fi \u00eenc\u0103 mai mult dec\u00e2t at\u00e2t!<\/em><\/p>\n <\/p>\n<\/a>\u00cen timp ce Regina Maria, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een uniform\u0103 sanitar\u0103, \u00eencuraja, pansa bolnavii, \u00eemp\u0103r\u0163ea daruri \u015fi flori, avia\u0163ia inamic\u0103 arunca din avioane bombe ucig\u0103toare, dulciuri otr\u0103vite \u015fi p\u0103pu\u015fi cu gaze asfixiante, femeile \u015fi copiii mureau \u00een chinuri cumplite \u015fi se \u00eentrebau: Oare se va mai dansa vreodat\u0103 \u00een Regatul Rom\u00e2niei?<\/p>\n