{"id":14296,"date":"2018-12-26T09:22:30","date_gmt":"2018-12-26T09:22:30","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=14296"},"modified":"2018-12-26T09:22:30","modified_gmt":"2018-12-26T09:22:30","slug":"biserica-ortodoxa-romana-si-promovarea-identitatii-nationale-in-preajma-anului-1918","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/nihil-sine-deo\/biserica-ortodoxa-romana-si-promovarea-identitatii-nationale-in-preajma-anului-1918\/","title":{"rendered":"Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u015fi promovarea identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u00een preajma anului 1918"},"content":{"rendered":"\n
\"Aceast\u00c4\u0083<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Afl\u00e2ndu-ne \u00een Centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, am considerat c\u0103 un asemenea subiect nu poate fi trecut u\u015for cu vederea, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t nu prea a fost abordat \u00een mediul laic, de\u015fi suntem un stat declarat majoritar ortodox. Con\u015ftientiz\u00e2nd faptul c\u0103 actul din 1918 nu a reprezentat rezultatul unor conjuncturi interne sau externe, ci o etap\u0103 fireasc\u0103 de maturitate social-istoric\u0103, un moment culminant al con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale a poporului nostru, doresc s\u0103 v\u0103 determin interesul asupra reflect\u0103rii modului \u00een care este reliefat\u0103 ideea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi de credin\u0163\u0103 \u00een discursurile clericilor, participan\u0163i activi la evenimentele perioadei men\u0163ionate. <\/p>\n\n\n\n

Discursurile transmise poporului trebuiau s\u0103\nfie inteligibile pentru \u00eentreaga mas\u0103, fapt ce se putea realiza printr-un\nlimbaj liturgic, care asigura, la \u00eenceputul secolului al XX-lea, mijlocul de\ncomunicare \u00eentre reprezentan\u0163ii emancipa\u0163i ai na\u0163iunii \u015fi baza societ\u0103\u0163ii\nformat\u0103, \u00een mare parte, din \u0163\u0103rani mai pu\u0163in \u015ftiutori de carte. Prin\ndiscursurile lor, rostite \u00eenainte \u015fi \u00een preajma anului 1918, episcopii\nortodoc\u015fi Ioan I Papp al Aradului, dr. Miron Elie Cristea al Caransebe\u015fului,\nVladimir Sinchevici din Basarabia \u015fi cei greco-catolici Demetriu Radu al\nOradiei, Valeriu Traian Fren\u0163iu al Lugojului \u015fi Iuliu Hossu al Gherlei etc. au \u0163inut\ntreaz\u0103 permanent con\u015ftiin\u0163a unit\u0103\u0163ii de neam \u015fi \u0163ar\u0103 \u00een r\u00e2ndul poporului.\nAcestor episcopi li s-au ad\u0103ugat sutele de preo\u0163i care, \u00een fiecare duminic\u0103 \u015fi\ns\u0103rb\u0103toare, la sf\u00e2r\u015fitul Sfintei Liturghii, prin cuv\u00e2nt\u0103rile \u0163inute au\ncon\u015ftientizat popula\u0163ia despre ceea ce reprezint\u0103 unirea tuturor rom\u00e2nilor\n\u00eentr-un singur stat. <\/p>\n\n\n\n

Unitatea cultural-spiritual\u0103 este consecin\u0163a\nfireasc\u0103 a unit\u0103\u0163ii ontologice a unui neam, chiar dac\u0103 diversitatea forma\u0163iunilor\npolitice \u015fi a cultelor religioase din spa\u0163iul rom\u00e2nesc p\u0103rea s\u0103 contrazic\u0103\nacest fapt. Prin activit\u0103\u0163ile pastoral-misionare, clerul a cultivat sentimentul\nna\u0163ional al unit\u0103\u0163ii \u015fi a preg\u0103tit unirea, independen\u0163a \u015fi neat\u00e2rnarea\nBisericii. <\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cum sublinia profesorul Constantin\nSchifirne\u0163, \u201eIdentitatea rom\u00e2neasc\u0103 desemneaz\u0103 ceea ce rom\u00e2nii au specific, ca\npopor distinct de alte comunit\u0103\u0163i na\u0163ionale, reflect\u0103 calea specific\u0103 \u00een care\nei \u00ee\u015fi construiesc cultura \u015fi \u00ee\u015fi organizeaz\u0103 via\u0163a privat\u0103 \u015fi via\u0163a public\u0103,\nexprim\u0103 modul lor particular de a r\u0103spunde la constantele universale ale\nculturii: \u00eembr\u0103c\u0103minte, hran\u0103, locuire, religie, joc, art\u0103, comunicare,\nlimb\u0103…\u201d (pentru detalii vezi Constantin Schifirne\u0163, Identitatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een\ncontextul modernit\u0103\u0163ii tenden\u0163iale, \u00een Revista Rom\u00e2n\u0103 de Sociologie, serie\nnou\u0103, anul XX, nr. 5 \u2013 6, Bucure\u015fti, 2009, pp. 461 \u2013 480). <\/p>\n\n\n\n

Cele dou\u0103 Biserici rom\u00e2ne\u015fti din Transilvania\n(Ortodox\u0103 \u015fi Greco-Catolic\u0103) au sprijinit efortul de emancipare na\u0163ional\u0103 prin\ndiverse mijloace. Revistele biserice\u015fti ortodoxe: Biserica \u015fi \u015fcoala (Arad), Telegraful\nRom\u00e2n (Sibiu), Foia diecezan\u0103 \u015fi Lumina (Caransebe\u015f) \u015fi cele ale Bisericii\nunite precum: Unirea \u015fi Cultura cre\u015ftin\u0103 (Blaj), Sionul rom\u00e2nesc \u015fi Foaia\noficioas\u0103 (Lugoj), Vestitorul (Oradea) au reprezentat adev\u0103rate tribune de\npopularizare a informa\u0163iilor, apelurilor \u015fi circularelor venite din partea\nforurilor na\u0163ionale \u015fi biserice\u015fti pentru realizarea unirii tuturor rom\u00e2nilor.\nNu trebuie neglijat faptul c\u0103, prin func\u0163iile pe care le-au de\u0163inut unii preo\u0163i\nprecum Ioan Mo\u0163a, director al ziarului Libertatea (Or\u0103\u015ftie) sau preotul doctor\nAvram Imbroane, redactor la ziarul Drapelul (Lugoj), ale c\u0103ror voci erau\nascultate, au contribuit la trezirea \u015fi men\u0163inerea sentimentului de unitate \u015fi\nal dorin\u0163ei de unire a rom\u00e2nilor. Prin scrierile lor, aceast\u0103 misiune a fost\nprivit\u0103 drept ca un apostolat: \u201e\u00eendeplinim aceast\u0103 datorie cu condeiul p\u00e2n\u0103 \u00een\nclipa c\u00e2nd con\u015ftiin\u0163a \u0163\u0103rii ne va da prilejul s\u0103 lu\u0103m arma \u00een m\u00e2n\u0103\u201d. (Vezi\nDumitru Sultan, Preliminarii ale f\u0103uririi statului na\u0163ional unitar rom\u00e2n,\nEditura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1984, p. 72). <\/p>\n\n\n\n

Episcopia Caransebe\u015fului, prin intermediul\nziarului Foaia Diecezan\u0103, a anun\u0163at clerul \u015fi popula\u0163ia despre adunarea\nprogramat\u0103 la Alba-Iulia \u00een data de 1 Decembrie \u00eendemn\u00e2ndu-i pe credincio\u015fii\neparhiei s\u0103 participe la acest \u201epraznic rom\u00e2nesc\u201d. Tot \u00een acela\u015fi ziar a\npublicat un \u201emanifest\u201d al Consiliului Na\u0163ional Central de la Arad, prin care a\nadus la cuno\u015ftin\u0163a statelor lumii \u201evoin\u0163a na\u0163iunii rom\u00e2ne de a se constitui\n\u00eentr-un stat liber \u015fi independent spre a-\u015fi putea validita for\u0163ele sale \u00een\nserviciul culturii \u015fi al libert\u0103\u0163ii omene\u015fti…. Pe teritoriul s\u0103u str\u0103mo\u015fesc\nna\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 este gata s\u0103 asigure fiec\u0103rui popor deplin\u0103 libertate na\u0163ional\u0103\n\u015fi organizarea sa \u00een stat liber \u015fi independent…\u201d. (Foaia Diecezan\u0103, Caransebe\u015f,\nXXXIII, 1918, nr. 44, 11\/24 noiembrie, p. 3).<\/p>\n\n\n\n

Discursurile transmise poporului trebuiau s\u0103\nfie inteligibile pentru \u00eentreaga mas\u0103, fapt ce se putea realiza printr-un\nlimbaj liturgic, care asigura, la \u00eenceputul secolului al XX-lea, mijlocul de\ncomunicare \u00eentre reprezentan\u0163ii emancipa\u0163i ai na\u0163iunii \u015fi baza societ\u0103\u0163ii\nformat\u0103 \u00een mare parte din \u0163\u0103ranii mai pu\u0163in \u015ftiutori de carte.<\/p>\n\n\n\n

Cei 13 locutori ai Consiliului Na\u0163ional Rom\u00e2n\nnu s-au conformat unui statut unic \u00een ceea ce prive\u015fte discursul \u0163inut la 1 Decembrie\n1918. Trei dintre ace\u015ftia, Miron Cristea, Iuliu Hossu \u015fi Ioan I. Papp erau\nepiscopi (ultimul fiind loc\u0163iitor de mitropolit ortodox al Ardealului), ceea ce\njustific\u0103 prezen\u0163a termenilor cu specific religios \u00een discursul politic al lor.\n\u00cen cazul discursurilor sus\u0163inute de Ioan Suciu, Aurel Vlad, Aurel Laz\u0103r, Silviu\nDragomir \u015fi Iosif Jumanca se constat\u0103 lipsa expresiilor cu sens sacru.<\/p>\n\n\n\n

Misiunea Bisericii nu a constat numai \u00een\npropov\u0103duirea unei identit\u0103\u0163i cre\u015ftine mo\u015ftenite ci motiva\u0163ia de a tr\u0103i ca neam\nun mod de via\u0163\u0103 hristic, manifestat \u00een toate domeniile: cultural, social,\npolitic etc. Preg\u0103tirea spiritual\u0103 \u00een vederea \u00een\u0163elegerii c\u0103 unitatea de neam\neste necesar\u0103 \u015fi c\u0103 dob\u00e2ndirea acesteia reprezint\u0103 voin\u0163a divin\u0103, implic\u0103 o\ndeta\u015fare de ceea ce este r\u0103u \u015fi promovarea unui dinamism spiritual. Unitatea de\nneam creeaz\u0103 noi raporturi interumane. Modelul unit\u0103\u0163ii oferit de Crucea lui\nHristos care a unit Cerul cu P\u0103m\u00e2ntul r\u0103m\u00e2ne suprema revela\u0163ie a iubirii\nsalvatoare a lui Dumnezeu pentru oameni. <\/p>\n\n\n\n

Emul\u00e2nd una cu alta, cele dou\u0103 Biserici\n(Ortodox\u0103 \u015fi Greco-Catolic\u0103) au \u00eendrumat poporul rom\u00e2n spre o \u0163int\u0103 comun\u0103 a\nconserv\u0103rii propriei identit\u0103\u0163i \u015fi la realizarea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale. <\/p>\n\n\n\n

 Ast\u0103zi, \u00eentr-o lume a seculariz\u0103rii \u015fi\nglobaliz\u0103rii, Rom\u00e2nia trebuie s\u0103-\u015fi p\u0103streze identitatea \u015fi s\u0103-\u015fi promoveze\nvalorile culturale \u015fi spirituale, adev\u0103rate simboluri.<\/p>\n\n\n\n

Dr. Mihai FLOROAIA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Afl\u00e2ndu-ne \u00een Centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, am considerat c\u0103 un asemenea subiect nu poate fi trecut u\u015for cu vederea, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t nu prea a fost abordat \u00een mediul laic, de\u015fi suntem un…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[22,358],"tags":[],"class_list":["post-14296","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-nihil-sine-deo","category-numarul-216"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14296","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14296"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14296\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14302,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14296\/revisions\/14302"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14296"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14296"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14296"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}