Tipuri\nde ata\u015fament la copil \u015fi adult<\/p>\n\n\n\n
Carmen\nCiofu<\/p>\n\n\n\n
Termenul\nde \u201eata\u015fament\u201d ar putea fi definit ca \u201eo rela\u0163ie emo\u0163ional\u0103 creat\u0103 \u00eentre doi\nindivizi, \u00een care fiecare investe\u015fte energia emo\u0163ional\u0103 unul \u00een folosul\nceluilalt \u015fi se manifest\u0103 prin nevoia reciproc\u0103 de apropiere.\u201d Cercet\u0103rile\nrecente privind raportul dintre p\u0103rin\u0163i \u015fi copii poart\u0103 amprenta teoriei\nata\u015famentului, \u00een special \u00een lucr\u0103rile lui J. Bowlby. Acesta a fost influen\u0163at\nde g\u00e2ndirea analitic\u0103 \u015fi acord\u0103 o importan\u0163\u0103 major\u0103 primelor rela\u0163ii ce se\nstabilesc \u00eentre mam\u0103 \u015fi copil, precum \u015fi conceptelor evolu\u0163ioniste \u015fi\netologice. <\/p>\n\n\n\n
Leg\u0103tura\nafectiv\u0103 este definit\u0103 de psihologul american Mary Dinsmore Salter Ainsworth ca\nfiind \u201eleg\u0103tura relativ durabil\u0103 care\nacord\u0103 o mare importan\u0163\u0103 partenerului datorit\u0103 caracterului s\u0103u unic \u015fi de\nne\u00eenlocuit<\/em>\u201d. <\/p>\n\n\n\n Ata\u015famentul\n\u015fi leg\u0103turile afective nu pot fi observate direct pentru c\u0103 sunt st\u0103ri inerte.\nExisten\u0163a lor poate fi dedus\u0103 prin a\u015fa numitele comportamente de ata\u015fament,\nadic\u0103 ale manifest\u0103rilor care permit copilului sau adultului s\u0103 men\u0163in\u0103 o\nanumit\u0103 proximitate cu persoanele de care este ata\u015fat.<\/p>\n\n\n\n Nu\nexist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 \u00eentre intensitatea ata\u015famentului \u015fi num\u0103rul de\ncomportamente de ata\u015fament. Acestea sunt observate \u00een special c\u00e2nd persoana\nrespectiv\u0103 are nevoie de \u00eengrijire, de sprijin. Copilul mai mare sau adultul\n\u00ee\u015fi manifest\u0103 astfel de comportamente de ata\u015fament atunci c\u00e2nd sunt speria\u0163i,\nobosi\u0163i, anxio\u015fi. Pentru a m\u0103sura intensitatea \u015fi calitatea ata\u015famentului ceea\nce conteaz\u0103 sunt caracteristicile acestor comportamente \u015fi nu frecven\u0163a lor.<\/p>\n\n\n\n Marry\nAinsworth a descris trei modele de ata\u015fament care pot fi prezentate \u00een grade\ndiferite:<\/p>\n\n\n\n 1.\nCopilul ata\u015fat sigur. Copilul are \u00eencredere c\u0103 p\u0103rin\u0163ii vor fi disponibili,\nreceptivi \u015fi \u00ee\u015fi vor acorda ajutor dac\u0103 se afl\u0103 \u00een situa\u0163ii dificile sau de\nteam\u0103. Cu aceast\u0103 convingere copilul are curajul s\u0103 exploreze lumea. Acest\nmodel este men\u0163inut \u015fi dezvoltat de p\u0103rin\u0163i, ei fiind \u00een primii ani disponibili\n\u015fi aten\u0163i la semnalele copilului \u015fi capabili s\u0103-i ofere lini\u015fte, alinare ori de\nc\u00e2te ori are nevoie.<\/p>\n\n\n\n Stilul sigur<\/em> este stilul ideal, \u00eel g\u0103sim la cei care pot\ntrata oamenii \u015fi situa\u0163iile cu niveluri adecvate de \u00eencredere \u015fi autoreglare\nemo\u0163ional\u0103. Sunt con\u015ftien\u0163i de modul \u00een care ac\u0163ioneaz\u0103 \u015fi de modul \u00een care\nreac\u0163ioneaz\u0103 ceilal\u0163i. Managerii cu acest stil sunt cei mai eficien\u0163i, deoarece\ncreeaz\u0103 un sentiment de \u00eencredere \u015fi siguran\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n 2.\nCopilul cu ata\u015fament nesigur. Copilul este nesigur dac\u0103 p\u0103rin\u0163ii vor fi\ndisponibili, receptivi \u015fi gata s\u0103-i ofere ajutorul c\u00e2nd sunt solicita\u0163i. Din\ncauza incertitudinii, copilul trece prin anxietate, teama de separare \u015fi tinde\ns\u0103 fie torturat \u00een manifestarea de exploatare a comportamentului s\u0103u. Acest\nmodel este men\u0163inut de p\u0103rin\u0163i, care uneori sunt disponibili \u015fi dispu\u015fi s\u0103\nacorde ajutor. Amenin\u0163\u0103rile cu b\u0103taia sau abandonul sunt folosite \u00een cre\u015fterea\n\u015fi educarea copilului. Acest model de ata\u015fament \u00eel observ\u0103m adesea la copilul\niubitor care sacrific\u0103 propriile nevoi pentru a le satisface adul\u0163ilor.<\/p>\n\n\n\n Stilul nesigur sau nelini\u015ftit<\/em>. Cei cu un astfel de stil \u00ee\u015fi fac griji \u015fi\nsunt domina\u0163i de \u00eendoial\u0103 \u015fi de ne\u00eencredere, concentr\u00e2ndu-se prea mult asupra\naprob\u0103rii celor din jur. Managerii cu un astfel de stil le comunic\u0103 \u015fi celorlal\u0163i\nfrica \u015fi anxietatea \u015fi nu pot reprezenta o\nbaz\u0103 sigur\u0103<\/em> pentru echip\u0103.<\/p>\n\n\n\n 3.\nCopilul cu ata\u015fament dezorganizat. Copilul nu are \u00eencredere c\u0103 p\u0103rin\u0163ii vor\nreac\u0163iona \u00een mod pozitiv \u015fi gata de a-\u015fi oferi ajutorul. Dimpotriv\u0103, el se\na\u015fteapt\u0103 la respingere, copilul \u00eencearc\u0103 s\u0103 se descurce f\u0103r\u0103 dragostea \u015fi\najutorul celorlal\u0163i, el lupt\u0103 pentru a deveni independent emo\u0163ional. Acest\nmodel de ata\u015fament este v\u0103zut \u00een rela\u0163iile p\u0103rin\u0163i-copii \u00een care copiii au\ndevenit independen\u0163i.<\/p>\n\n\n\n Ata\u015famentul\neste procesul social diferit de cunoa\u015ftere, a c\u0103rui natur\u0103 este probabil\n\u00eenn\u0103scut\u0103 la fiin\u0163a uman\u0103. Anxietatea, boala, oboseala cresc ata\u015famentul \u015fi el\nse dezvolt\u0103 selectiv c\u0103tre persoanele care ofer\u0103 siguran\u0163\u0103 \u015fi confort \u00een situa\u0163ii\nde stres. (Conform Carmen Ciofu, Interac\u0163iunea\nP\u0103rin\u0163i \u2013 copii<\/em>, p. 39). <\/p>\n\n\n\n Ata\u015famentul\nselectiv are o stabilitate \u015fi o dezvoltare maxim\u0103 \u00eentre 12-18 luni. Orice\nschimbare a acestuia exprim\u0103 alterarea circumstan\u0163elor familiale, av\u00e2nd drept\nconsecin\u0163\u0103 alterarea rela\u0163iei p\u0103rin\u0163i \u2013 copii. <\/p>\n\n\n\n Ata\u015famentul\nselectiv trebuie deosebit de dependen\u0163\u0103 \u201eel exprim\u0103 o rela\u0163ie \u015fi nu caracterul\nindividual a unui copil. Ata\u015famentul selectiv exprim\u0103 securitatea emo\u0163ional\u0103 \u015fi\nautonomie social\u0103 spre deosebire de dependen\u0163a care este caracteristic\u0103\ncopiilor f\u0103r\u0103 autonomie social\u0103. Ata\u015famentul selectiv este \u00eent\u00e2lnit la toate\nv\u00e2rstele nu numai \u00een copil\u0103rie, c\u0103ci sentimentul de dragoste este caracteristic\nfiin\u0163ei umane\u201d. <\/p>\n\n\n\n Prof. \u00eenv. primar Mihaela Alina ATOMEI<\/strong><\/em><\/p>\n\n\n\n \u015ecoala Gimnazial\u0103 \u201eVasile Conta\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n Ghind\u0103oani<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Tipuri de ata\u015fament la copil \u015fi adult Carmen Ciofu Termenul de \u201eata\u015fament\u201d ar putea fi definit ca \u201eo rela\u0163ie emo\u0163ional\u0103 creat\u0103 \u00eentre doi indivizi, \u00een care fiecare investe\u015fte energia emo\u0163ional\u0103 unul \u00een folosul celuilalt \u015fi se manifest\u0103 prin nevoia reciproc\u0103…<\/p>\n