\u00cen\nzilele noastre exist\u0103 o curs\u0103 nebun\u0103 pentru \u00eembog\u0103\u0163ire. Cei boga\u0163i \u00ee\u015fi doresc\ns\u0103 acumuleze \u015fi mai multe bog\u0103\u0163ii, iar cei s\u0103raci viseaz\u0103 la c\u00e2t mai multe\nlucruri materiale. \u00centr-o via\u0163\u0103 extrem de scurt\u0103 pentru a tr\u0103i experien\u0163e c\u00e2t\nmai multe, suntem acapara\u0163i de goana dup\u0103 bunuri materiale.<\/p>\n\n\n\n
Exist\u0103\n\u00eens\u0103 \u015fi un altfel de bog\u0103\u0163ie, pe care foarte pu\u0163ini dintre semenii no\u015ftri o\ndescoper\u0103 \u015fi o apreciaz\u0103 cu adev\u0103rat: bog\u0103\u0163ia interioar\u0103. Atunci c\u00e2nd o\ndob\u00e2nde\u015fti pe aceasta te po\u0163i considera bogat din toate punctele de vedere.<\/p>\n\n\n\n
Una\ndintre c\u0103ile sigure de dob\u00e2ndire a bog\u0103\u0163iei interioare este creativitatea.\nAceasta este o form\u0103 de energie care, pe m\u0103sur\u0103 ce \u0163i-o cultivi, \u00ee\u0163i spore\u015fte\nfor\u0163a vital\u0103 \u015fi-\u0163i asigur\u0103 fericirea. <\/p>\n\n\n\n
Creativitatea\neste ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een genele umane, stimuleaz\u0103 energiile latente ale fiin\u0163ei,\n\u00eei d\u0103 sens \u015fi for\u0163\u0103 destinului individual \u015fi celui colectiv. Prin creativitate,\nfiecare dintre noi ofer\u0103 o deschidere imagina\u0163iei \u015fi ritmului s\u0103u intuitiv, se\nconecteaz\u0103 cu sinele s\u0103u superior.<\/p>\n\n\n\n
Energia\ncreativit\u0103\u0163ii influen\u0163eaz\u0103 \u00een mod direct \u015fi profund starea emo\u0163ional\u0103 a fiin\u0163ei.\nPersoanele creative dep\u0103\u015fesc mult mai u\u015for st\u0103rile emo\u0163ionale negative, fac mai\nrepede fa\u0163\u0103 dificult\u0103\u0163ilor, se adapteaz\u0103 mai eficient stresului inerent al vie\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n
Creativitatea\nare \u015fi o putere vindec\u0103toare pentru atunci c\u00e2nd via\u0163a ne ofer\u0103 uneori \u015fi st\u0103ri\nde suferin\u0163\u0103 (fizic\u0103, moral\u0103, emo\u0163ional\u0103). Dob\u00e2ndim \u00een aceste cazuri resurse\npentru a ne umple golurile suflete\u015fti, pentru a g\u0103si motive de \u00eemplinire \u015fi a\nne descoperi poten\u0163ialul neb\u0103nuit. <\/p>\n\n\n\n
\u00cen\n\u015fcoal\u0103, nu numai cea rom\u00e2neasc\u0103, elevii \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 se conformeze, adesea\nmecanic, unor principii, reguli, modalit\u0103\u0163i de via\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 participarea\npropriei con\u015ftiin\u0163e, a voin\u0163ei lor. Exerseaz\u0103, \u00een general, s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 dup\u0103\ncum au g\u00e2ndit al\u0163ii, \u00eenaintea lor. De unde \u00een primii ani de via\u0163\u0103 copiii\n\u201emustesc\u201d de creativitate \u015fi v\u0103d enorm de multe posibilit\u0103\u0163i de combinare a\nlucrurilor \u015fi de rezolvare a unor situa\u0163ii de via\u0163\u0103, odat\u0103 cu intrarea la\n\u015fcoal\u0103 cei mai mul\u0163i \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fesc un mod de a g\u00e2ndi c\u00e2t mai \u201ecuminte\u201d, mai\nuniform cu tiparele date. \u00cen felul acesta spiritul lor creativ specific v\u00e2rstei\nlor fragede este \u00eengropat c\u00e2t mai ad\u00e2nc \u00een subcon\u015ftient. A\u015fa se explic\u0103 faptul\nc\u0103 cei mai mul\u0163i dintre adul\u0163i devin \u201emor\u0163i\u201d din punct de vedere creator, se\nobi\u015fnuiesc s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 dup\u0103 \u015fabloane \u015fi \u00ee\u015fi pierd pentru totdeauna\ncuriozitatea \u015fi pasiunea din mica copil\u0103rie.<\/p>\n\n\n\n
Iat\u0103\nde ce, la simpla \u00eentrebare pe care o adresez, frecvent, elevilor mei, c\u0103tre\nsf\u00e2r\u015fitul programului \u015fcolar, \u201eCum a fost ast\u0103zi la \u015fcoal\u0103?\u201d, ob\u0163in de multe\nori r\u0103spunsuri scurte \u015fi deprimante: \u201egreu\u201d, \u201eobositor\u201d, \u201eplictisitor\u201d,\n\u201eneinteresant\u201d etc. Iar aceste cuvinte cu puternic\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 negativ\u0103 sunt\ncompletate de comunicarea nonverbal\u0103, prin mimic\u0103 \u015fi gestic\u0103, care exprim\u0103\nsec\u0103tuire de energie, plictiseal\u0103, acceptare neajutorat\u0103 a situa\u0163iei cu care se\nconfrunt\u0103 zi de zi.<\/p>\n\n\n\n
Aceast\u0103\nstare de lucruri exprim\u0103 clar c\u0103 din programul \u015fcolar al zilei a lipsit\ns\u00e2mburele de creativitate. Elevii au \u00eenv\u0103\u0163at din obliga\u0163ie, \u015fi nu din dorin\u0163\u0103,\na precump\u0103nit efortul \u00een dauna pl\u0103cerii, motiva\u0163ia extrinsec\u0103 \u00een locul celei\nintrinseci. Putem spune c\u0103 \u00een aceast\u0103 secven\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 a elevului s-a\nsolicitat cu predilec\u0163ie intelectul \u015fi, \u00een cea mai mare parte memoria, care\nconduce la oboseal\u0103 \u015fi lips\u0103 de satisfac\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n
Prin\n\u00eenv\u0103\u0163are creativ\u0103 elevii vin cu drag la \u015fcoal\u0103 \u015fi a\u015fteapt\u0103 cu ner\u0103bdare s\u0103\nrevin\u0103, se simt inspira\u0163i \u015fi \u00ee\u015fi cl\u0103desc convingerea c\u0103 \u015fcoala le este cu\nadev\u0103rat folositoare. O zi de \u015fcoal\u0103 tr\u0103it\u0103 prin creativitate \u00eei ofer\u0103 elevului\no \u201eoboseal\u0103 pl\u0103cut\u0103\u201d, de \u00eemp\u0103care cu sine c\u0103 a f\u0103cut ceva minunat pentru via\u0163a\nlui, c\u0103 a fost mi\u015fcat \u00een interior. <\/p>\n\n\n\n
\u00cen\n\u015fcoal\u0103, activitatea creatoare poate \u00eembr\u0103ca o infinitate de aspecte. Ea poate\nimplica inspira\u0163ia \u015fi expresivitatea lingvistic\u0103, pentru compunerea unei poezii\nsau al unui eseu original, ori poate \u00eensemna propunerea sau rezolvarea \u00een mod\ncu totul nou al unei probleme de matematic\u0103, ori mici inova\u0163ii \u00een domeniul\nfizicii ori al chimiei, g\u0103sirea unor surse inspirate la istorie sau la\ngeografie, crea\u0163ii \u00een domeniul picturii, al dansului, mici investiga\u0163ii \u00een\ndomeniul autocunoa\u015fterii etc. De fapt, ca o concluzie, a \u00eenv\u0103\u0163a creativ pentru\nun elev \u00eenseamn\u0103 orice activitate \u015fcolar\u0103 pe care o face cu pl\u0103cere, cu\npasiune, cu \u00eencredere \u00een for\u0163ele proprii. <\/p>\n\n\n\n
Cum\nam putea s\u0103 transform\u0103m, a\u015fadar, acest model perimat al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u015fcolare, \u00een\nunul care s\u0103-i preg\u0103teasc\u0103 pe elevi pentru o activitate viitoare \u015fi o via\u0163\u0103\ncreativ\u0103, plin\u0103 de sens \u015fi de \u00eemplinire?<\/p>\n\n\n\n
Iat\u0103\nc\u00e2teva dintre strategiile \u015fi atitudinile pe care le putem adopta \u00een calitate de\nprofesori \u015fi de p\u0103rin\u0163i.<\/p>\n\n\n\n
1.\nSprijinirea motiva\u0163iei intrinseci reprezint\u0103 una dintre c\u0103ile care, potrivit\nstudiilor unor speciali\u015fti \u00een creativitatea copiilor de v\u00e2rst\u0103 \u015fcolar\u0103, a dat\ncele mai vizibile rezultate. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie elevilor li se ofer\u0103 de c\u0103tre\nprofesor o relativ\u0103 autonomie \u00een \u00eenv\u0103\u0163are, fiind doar sus\u0163inu\u0163i cu discre\u0163ie \u015fi\n\u00eencredere \u00een reu\u015fita lor. Ei sunt \u00eencuraja\u0163i s\u0103 \u00eenve\u0163e cum li se pare mai\neficient \u015fi mai comod pentru felul lor de a \u00eenv\u0103\u0163a. Elevii devin colaboratori\nai profesorului \u00een procesul de dob\u00e2ndire de noi cuno\u015ftin\u0163e, iar accentul cade\npe \u00eenv\u0103\u0163are, \u015fi nu pe evaluare. Autonomia elevilor \u00een procesul de studiu se\nrealizeaz\u0103 prin a oferi elevilor, la \u00eenceput, unele idei \u015fi sugestii de \u00eenv\u0103\u0163are\n\u015fi apoi a-i stimula pe ei s\u0103 caute \u00een manuale, auxiliare, pe Internet \u015fi \u00een alte\nsurse r\u0103spunsurile \u015fi solu\u0163iile potrivite. <\/p>\n\n\n\n
Motiva\u0163ia\nintrinsec\u0103 se cultiv\u0103 armonios de c\u0103tre profesor \u015fi atunci c\u00e2nd acesta g\u0103se\u015fte\nargumente conving\u0103toare pentru a-i spune elevului de ce este necesar s\u0103 \u00eenve\u0163e\nanumite cuno\u015ftin\u0163e \u015fi s\u0103-\u015fi formeze anumite priceperi. Asta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 treci\nde la a-l obliga prin not\u0103 s\u0103 \u00eenve\u0163e ceva, la a-i st\u00e2rni curiozitatea \u015fi\npl\u0103cerea pentru rezultatul unei \u00eenv\u0103\u0163\u0103ri. <\/p>\n\n\n\n
2.\nActivizarea elevilor \u00een timpul lec\u0163iilor \u00eenseamn\u0103 un \u00eenceput minunat al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii\nunor informa\u0163ii, concepte, teme. Este ideal ca ei s\u0103 \u015ftie dintr-o lec\u0163ie\nanterioar\u0103 despre ce vor \u00eenv\u0103\u0163a \u00een prezent \u015fi s\u0103 vin\u0103 la \u015fcoal\u0103 cu propriile\nlor interese, experien\u0163e de via\u0163\u0103, informa\u0163ii dob\u00e2ndite din anumite surse,\nmateriale de lucru. Valorificarea experien\u0163ei de via\u0163\u0103 a elevilor, a informa\u0163iei\ndob\u00e2ndite \u00een clasele anterioare sau a informa\u0163iilor izvor\u00e2te din intui\u0163ia\nacestora (o surs\u0103 excelent\u0103 pentru \u00eenv\u0103\u0163are) constituie mari atuuri pentru\nprofesorii cu respect profund pentru copii. Mai mult, prin c\u00e2\u015ftigarea \u00eencrederii\nelevilor, profesorul poate negocia cu ace\u015ftia asupra obiectivelor urm\u0103rite\n\u00eentr-o lec\u0163ie, c\u00e2t \u015fi asupra modului de \u00eendeplinire c\u00e2t mai pl\u0103cut\u0103 dar \u015fi mai\neficient\u0103 a acestora. Astfel, se face trecerea de la elevul pasiv, care scrie\n\u00een mod plictisit ni\u015fte noti\u0163e \u015fi \u00eenva\u0163\u0103 mecanic ni\u015fte formule, la un partener\nactiv, care r\u0103spunde \u00een mod inteligent la provocarea de \u00eenv\u0103\u0163are a\nprofesorului.<\/p>\n\n\n\n
3.\nComunicarea armonioas\u0103 \u015fi pozitiv\u0103 a profesorului cu elevii contribuie \u00een mod\nsemnificativ la crearea unei atmosfere de creativitate \u00een sala de clas\u0103. Pentru\na se putea concentra asupra muncii este nevoie ca elevii s\u0103 fie relaxa\u0163i din\npunct de vedere emo\u0163ional. Manifestarea liber\u0103, f\u0103r\u0103 presiuni \u015fi tensiuni, \u00een\nprocesul de \u00eenv\u0103\u0163are \u00eei face pe elevi s\u0103 fie mai inspira\u0163i \u015fi mai productivi \u00een\nacumularea de informa\u0163ii \u015fi emiterea de solu\u0163ii la sarcinile \u015fi problemele\npropuse de c\u0103tre profesori.<\/p>\n\n\n\n
4.\nStimularea cooper\u0103rii, \u00een locul competi\u0163iei, este o cale sigur\u0103 pentru a\ndesc\u0103tu\u015fa spiritul creativ al elevilor. C\u00e2nd elevii se afl\u0103 \u00een competi\u0163ie ei\nsimt c\u0103 rezultatele lor \u015fcolare vor fi evaluate \u00een raport cu ale altor colegi,\niar cei care vor reu\u015fi cel mai bine vor fi recompensa\u0163i \u00een mod corespunz\u0103tor.\nAceasta \u00eei determin\u0103 pe unii s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 anumite emo\u0163ii negative, iar\nmanifestarea lor creatoare s\u0103 fie redus\u0103. \u00cen timp ce competi\u0163ia este \u00eenso\u0163it\u0103\nde evaluare \u015fi de recompens\u0103, cooperarea propune punerea energiilor la un loc\n\u015fi reu\u015fita \u00eempreun\u0103. Competi\u0163ia duce de cele mai multe ori la individualism, \u00een\ntimp ce cooperarea promoveaz\u0103 spiritul de echip\u0103 \u015fi de solidaritate.<\/p>\n\n\n\n
5.\nActivit\u0103\u0163ile educative c\u00e2t mai apropiate de experien\u0163ele cotidiene ale elevilor\nsunt imbolduri importante pentru a motiva elevii \u015fi a le stimula g\u00e2ndirea\ncreativ\u0103. Astfel se face o leg\u0103tur\u0103 fireasc\u0103 \u00eentre \u015fcoal\u0103 \u015fi via\u0163a cotidian\u0103,\nrespect\u00e2ndu-se principiul antic \u201eNon scholae, sed vitae discimus.\u201d (Nu pentru\n\u015fcoal\u0103, ci pentru via\u0163\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m.) Elevii \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 se simt\u0103 liberi, s\u0103-\u015fi\ndiscute problemele at\u00e2t cu colegii lor, c\u00e2t \u015fi cu profesorii. Devin responsabili\n\u015fi motiva\u0163i s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii pentru a se implica at\u00e2t \u00een activit\u0103\u0163ile\n\u015fcolare, c\u00e2t \u015fi \u00een cele extra\u015fcolare. <\/p>\n\n\n\n
6. Organizarea spa\u0163iului din sala de clas\u0103 sus\u0163ine\ndin plin implicarea elevilor \u00een procesul creator. \u00cen locul \u00een care \u00eenva\u0163\u0103,\nelevii pot fi \u00eenconjura\u0163i de multe materiale didactice, produse ale muncii lor,\nimagini care le stimuleaz\u0103 memoria, dar \u015fi g\u00e2ndirea \u015fi imagina\u0163ia. \u00cen locul\nunor materiale standard, vechi \u015fi neinteresante (imagini diverse, plan\u015fe\ndidactice, fotografii, tablouri) pot fi expuse produse literare, desene,\nlucr\u0103ri manuale. Multe dintre aceste materiale este bine s\u0103 fie create de elevi\n\u015fi aranjate tot de ei. <\/p>\n\n\n\n
Tot\n\u00een sala de clas\u0103 pot fi organizate anumite centre, col\u0163uri de studiu sau\nminiexpozi\u0163ii din diferite domenii: \u201eCentrul de literatur\u0103\u201d, \u201eCentrul de \u015ftiin\u0163e\u201d,\n\u201eCentrul de art\u0103\u201d etc.<\/p>\n\n\n\n
Cele\nprezentate mai sus constituie doar c\u00e2teva sugestii de cultivare la elevi a\nspiritului creativ, \u00een activit\u0103\u0163ile \u015fcolare. Creativitatea elevilor este o\nexpresie \u015fi un rezultat al spiritului creativ al profesorului. Este nevoie de\n\u00eencredere, de preocupare \u015fi de pasiune pentru a forma elevi cu o g\u00e2ndire\nliber\u0103, cu o imagina\u0163ie bogat\u0103 \u015fi cu capacit\u0103\u0163i de creare a unei vie\u0163i\narmonioase \u015fi bogate, pentru ei \u015fi pentru cei din jur. <\/p>\n\n\n\n
Bibliografie:<\/p>\n\n\n\n
1.\nAmabile. Teresa M., Creativitatea ca mod\nde via\u0163\u0103<\/em>, Editura \u201e\u015etiin\u0163\u0103 \u015fi tehnic\u0103, Bucure\u015fti, 1997. <\/p>\n\n\n\n 2.\nClegg, Brian; Birch, Paul, Creativitatea<\/em>,\nPolirom, 2003. <\/p>\n\n\n\n 3.\nMichalco, Michael, Secretele\ncreativit\u0103\u0163ii. Fii genial!<\/em>, Editura Amaltea, Bucure\u015fti, 2008. <\/p>\n\n\n\n Prof. psih. Dan AGRIGOROAE<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen zilele noastre exist\u0103 o curs\u0103 nebun\u0103 pentru \u00eembog\u0103\u0163ire. Cei boga\u0163i \u00ee\u015fi doresc s\u0103 acumuleze \u015fi mai multe bog\u0103\u0163ii, iar cei s\u0103raci viseaz\u0103 la c\u00e2t mai multe lucruri materiale. \u00centr-o via\u0163\u0103 extrem de scurt\u0103 pentru a tr\u0103i experien\u0163e c\u00e2t mai…<\/p>\n