{"id":15413,"date":"2019-03-19T05:47:51","date_gmt":"2019-03-19T05:47:51","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=15413"},"modified":"2019-03-19T05:47:51","modified_gmt":"2019-03-19T05:47:51","slug":"101-ani-de-la-marele-eveniment-al-unirii-basarabiei-cu-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/101-ani-de-la-marele-eveniment-al-unirii-basarabiei-cu-romania\/","title":{"rendered":"101 ani de la marele eveniment al Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n


<\/p>\n\n\n\n

Motto:<\/em><\/strong> Unirea na\u0163ional-politic\u0103, de la anul 1918, nu se cuvine s\u0103 fie \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103, nici m\u0103car \u00een parte, ca un dar, cobor\u00e2t asupra neamului rom\u00e2nesc din \u00eencrederea \u015fi simpatia lumii civilizate, nici ca o alc\u0103tuire \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, r\u0103s\u0103rit\u0103 din gre\u015felile du\u015fmanilor de veacuri. Chiar dac\u0103 asemenea gre\u015feli nu s-ar fi s\u0103v\u00e2r\u015fit niciodat\u0103 \u00eempotriva rom\u00e2nilor subjuga\u0163i de-a lungul veacurilor de st\u0103p\u00e2nirea ungureasc\u0103, austriac\u0103 sau ruseasc\u0103, st\u0103p\u00e2nirile acestea nedrepte ar fi trebuit s\u0103 se dezumfle \u015fi mic\u015foreze \u00eendat\u0103 ce dreptul tuturor popoarelor de a-\u015fi croi soarta dup\u0103 buna lor pricepere a izbutit a se \u00een\u0103l\u0163a la treapta de putere hot\u0103r\u00e2toare \u00een noua \u00eentocmire a a\u015fez\u0103m\u00e2ntului de pace european\u0103<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Ioan LUPA\u015e, Istoria Unirii rom\u00e2nilor (1937)<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Istoria\n\u00ee\u015fi are meandrele ei. Cu referire la spa\u0163iul dintre Prut \u015fi Nistru, la 4\/16\naugust 1916, \u2013 atunci c\u00e2nd prim-ministrul Ion I.C. Br\u0103tianu \u015fi reprezentan\u0163ii\ndiplomatici ai Fran\u0163ei, Marii Britanii, Rusiei \u015fi Italiei semnau la Bucure\u015fti\nconven\u0163iile politice \u015fi militare care stipulau condi\u0163iile intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een\nr\u0103zboi al\u0103turi de Antanta, \u2013 eliberarea Basarabiei nu-\u015fi g\u0103sea reflectare \u00een\ncalculele factorilor de decizie politic\u0103 din Rom\u00e2nia. Obiectivul prioritar a\nfost eliberarea rom\u00e2nilor din Transilvania \u015fi Bucovina de sub domina\u0163ia\naustro-ungar\u0103, \u00een timp ce Basarabia putea fi recuperat\u0103, ipotetic, doar pe\ncalea intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi de partea Puterilor Centrale \u015fi \u00eempotriva\nRusiei, \u2013 fapt pentru care pledau Constantin Stere \u015fi curentul filogerman afla\u0163i\n\u00een minoritate.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen\nprivin\u0163a Basarabiei ca obiect al unei posibile revendic\u0103ri din partea Rom\u00e2niei,\navusese loc o singur\u0103 discu\u0163ie purtat\u0103 de ministrul rus de Externe, Serghei\nSazonov, cu ministrul rom\u00e2n la Petrograd, Constantin Diamandi, \u00een chiar primele\nzile de la declan\u015farea Primului R\u0103zboi Mondial. \u00cen cadrul acelei discu\u0163ii (5\naugust 1914), Sazonov a expus \u00eengrijorarea unora dintre colegii s\u0103i, potrivit\nc\u0103rora o extindere a Rom\u00e2niei pe baza principiilor etnice ar fi putut prea bine\ns\u0103 ridice \u015fi problema Basarabiei. C. Diamandi a evitat atunci un r\u0103spuns direct\nla acea \u00eentrebare, spun\u00e2ndu-i lui Sazonov c\u0103 motivul diferendelor care desp\u0103r\u0163iser\u0103\n\u0163\u0103rile lor \u00een 1877-1878 a fost tratamentul arbitrar aplicat Rom\u00e2niei de c\u0103tre\nGorceacov, exprim\u00e2ndu-\u015fi speran\u0163a c\u0103 politica lui Sazonov va duce la o\n\u201e\u00eencredere reciproc\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u015ei\ntotu\u015fi, chiar dac\u0103 nu a figurat pe agenda priorit\u0103\u0163ilor factorilor de decizie\npolitic\u0103 de la Bucure\u015fti \u015fi chiar dac\u0103 Republica Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103\nindependent\u0103 din ianuarie 1918 era \u201eo \u0163\u0103ri\u015foar\u0103 mic\u0103\u201d, dar se bucura, \u00een\nschimb, \u201ede toate libert\u0103\u0163ile \u015fi de toate dob\u00e2nzile revolu\u0163iunii: de votul\nuniversal, de posibilitatea de a face legea agrar\u0103, de descentralizarea\nadministrativ\u0103 pe baza votului universal, de toate drepturile minorit\u0103\u0163ilor\ngarantate \u015fi multe altele, pe c\u00e2nd \u00een Vechiul Regat de pe atunci toate acestea\n\u00eenc\u0103 nu erau\u201d (Ion Incule\u0163), Basarabia a fost cea dint\u00e2i provincie care s-a\neliberat de sub domina\u0163ia str\u0103in\u0103 \u015fi s-a unit, la 27 martie \/ 9 aprilie 1918,\ncu Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

A\nurmat, pe aceast\u0103 cale, o logic\u0103 proprie a evenimentelor, proclam\u00e2ndu-\u015fi, ini\u0163ial,\nla 2 decembrie 1917, autonomia, la 24 ianuarie 1918 independen\u0163a, \u015fi la 27\nmartie 1918 unirea cu Rom\u00e2nia. \u00cen Declara\u0163ia de unire a Basarabiei cu Rom\u00e2nia\ndin 27 martie (st. v.) \/ 9 aprilie (st. n.) 1918, adoptat\u0103 cu 86 de voturi\n\u201epro\u201d, 3 \u201e\u00eempotriv\u0103\u201d, 36 de ab\u0163ineri \u015fi 13 absen\u0163e, Sfatul \u0162\u0103rii \u2013 organul\nsuprem legislativ reprezentativ \u015fi electiv al Basarabiei, constituit prin\ndelegarea reprezentan\u0163ilor partidelor politice, a p\u0103turilor sociale, a etniilor\nconlocuitoare etc., \u2013 a decis, \u201e\u00een numele poporului Basarabiei\u201d, c\u0103 \u201eRepublica\nMoldoveneasc\u0103 (Basarabia), \u00een hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagr\u0103 \u015fi\nvechile grani\u0163e cu Austria, rupt\u0103 de Rusia acum o sut\u0103 \u015fi mai bine de ani din\ntrupul vechei Moldove, \u00een puterea dreptului istoric \u015fi dreptului de neam, \u00een\nbaza principiului c\u0103 noroadele singure s\u0103-\u015fi hot\u0103rasc\u0103 soarta lor, de azi\n\u00eenainte \u015fi pentru totdeauna se une\u015fte cu mam\u0103-sa Rom\u00e2nia\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Red\u00e2nd\natmosfera \u00een\u0103l\u0163\u0103toare a acelor zile de prim\u0103var\u0103 a anului 1918, omul politic \u015fi\nde cultur\u0103 basarabean \u015etefan Ciobanu men\u0163iona c\u0103 unirea era dorit\u0103, c\u0103 ea\n\u201eplutea \u00een aer\u201d: era momentul culminant al sfor\u0163\u0103rilor poporului basarabean\npentru a-\u015fi dob\u00e2ndi libertatea na\u0163ional\u0103, era ultimul act revolu\u0163ionar pe care\ntrebuia s\u0103-l fac\u0103 pentru a-\u015fi determina soarta.<\/p>\n\n\n\n

Constantin\nStere, la r\u00e2ndul s\u0103u, \u00een luarea de cuv\u00e2nt \u00een acea memorabil\u0103 \u015fedin\u0163\u0103 a Sfatului\n\u0162\u0103rii, avea s\u0103 men\u0163ioneze c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi istoria revendica unirea nu numai a\nBasarabiei, ci a tuturor p\u0103m\u00e2nturilor rom\u00e2ne\u015fti cu \u0163ara multp\u0103timit\u0103.\nAdres\u00e2ndu-se \u00een limba rus\u0103 reprezentan\u0163ilor minorit\u0103\u0163ilor etnice, C. Stere a\nsubliniat imposibilitatea statului rom\u00e2n de a renun\u0163a la drepturile sale\nistorice asupra teritoriului dintre Prut \u015fi Nistru \u015fi la idealurile unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale.\nOr, o renun\u0163are, inimaginabil\u0103, la aceste drepturi, concluziona C. Stere, ar fi\navut ca urmare sf\u00e2\u015fierea Basarabiei \u00een buc\u0103\u0163i de c\u0103tre vecini \u015fi reactualizarea\ngroz\u0103viilor trecutului apropiat. Distinsul lupt\u0103tor ar\u0103ta c\u0103 reprezentan\u0163ii\netniilor conlocuitoare nu aveau dreptul moral de a se opune tendin\u0163ei rom\u00e2nilor\nbasarabeni de revenire la spa\u0163iul firesc al existen\u0163ei lor, lans\u00e2nd \u015fi un\nmi\u015fc\u0103tor apel c\u0103tre to\u0163i deputa\u0163ii s\u0103-\u015fi asume cu fermitate responsabilitatea\npentru triumful drept\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi sociale.<\/p>\n\n\n\n

Pronun\u0163\u00e2ndu-se\n\u00een sus\u0163inerea unui astfel punct de vedere \u015fi exprim\u00e2nd opinia Comitetului na\u0163ional\nal polonezilor din Basarabia, deputatul Felix Dudkevici a pledat, \u00een acea \u015fedin\u0163\u0103\nistoric\u0103 a Sfatului \u0162\u0103rii, pentru unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia \u201ea\u015fa cum o cer\nmoldovenii \u2013 st\u0103p\u00e2nii de ba\u015ftin\u0103 a acestei \u0163\u0103ri\u201d. \u201eM-am urcat la aceast\u0103\ntribun\u0103 \u2013 men\u0163iona F. Dudkevici \u00een luarea sa de cuv\u00e2nt \u2013 numai ca s\u0103 ar\u0103t\nbucuria noastr\u0103, a polonezilor, pentru actul istoric ce-l s\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i \u015fi prin\ncare realiza\u0163i dreptul popoarelor de a-\u015fi hot\u0103r\u00e2 soarta, realipindu-v\u0103 la s\u00e2nul\nmaicii de la care a\u0163i fost rup\u0163i cu sila, acum mai bine de o sut\u0103 de ani\u201d. \u00cen\nprivin\u0163a ab\u0163inerii de la vot a deputa\u0163ilor minorit\u0103\u0163ii germane din Basarabia,\nVasile Stoica avea s\u0103 afirme ulterior c\u0103, atunci c\u00e2nd \u201e\u00een ur\u00adma marii revolu\u0163ii\nruse\u015fti din 1917 Basa\u00adrabia a devenit stat in\u00ad\u00adde\u00ad\u00adpendent, iar apoi s-a unit\niar\u0103\u015fi cu vechiul trup al Moldovei, germanii din aceast\u0103 provincie s-au\nsolidarizat cu aspira\u0163iile popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi au aderat \u00eentru toate la\nhot\u0103r\u00e2rile ei\u201d.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2t\nprive\u015fte faptul ab\u0163inerii de la vot al reprezentan\u0163ilor celorlalte minorit\u0103\u0163i\netnice din Sfatul \u0162\u0103rii, motivul acelei reticen\u0163e a fost explicat prin faptul\nc\u0103, \u201efiind \u00eenc\u0103 neclar viitorul, \u2013 chiar cel mai apropiat, \u2013 se impunea precau\u0163iune\n\u015fi pruden\u0163\u0103. De aceea, cea mai bun\u0103 ie\u015fire din aceast\u0103 dilem\u0103 era \u2013 ab\u0163inerea\nde la votare: s\u0103 nu se supere nici moscovi\u0163ii, nici rom\u00e2nii\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen\nsitua\u0163ia \u00een care reprezentan\u0163ii minorit\u0103\u0163ilor etnice din Basarabia ezitau \u00een\nadoptarea unei pozi\u0163ii tran\u015fante \u00een \u201eproblema na\u0163ional\u0103 a unirii popoarelor\ndup\u0103 particularit\u0103\u0163ile lor de ras\u0103 \u015fi etnice\u201d, misiunea finaliz\u0103rii logice a\n\u201erevolu\u0163iei na\u0163ionale\u201d \u00een Basarabia \u015fi-au asumat-o deputa\u0163ii Blocului\nmoldovenesc din Sfatul \u0162\u0103rii, afirm\u00e2ndu-se, cu justificat temei, c\u0103 \u201eacum, c\u00e2nd\nnoi vroim s\u0103 intr\u0103m ca st\u0103p\u00e2ni \u00een casa noastr\u0103, reprezentan\u0163ii minorit\u0103\u0163ilor\nn-au dreptul moral de a \u00eenchide u\u015fa \u00een fa\u0163a noastr\u0103\u201d (C. Stere).<\/p>\n\n\n\n

Este\nadev\u0103rat c\u0103 adaptarea psihologic\u0103 a minorit\u0103\u0163ilor etnice din Basarabia la noile\nrealit\u0103\u0163i postbelice, dominate de punerea \u00een practic\u0103 a principiului\nautodetermin\u0103rii na\u0163iunilor, nu s-a produs instantaneu \u015fi nici f\u0103r\u0103 dificult\u0103\u0163i.\nR\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 un adev\u0103r \u00een afara oric\u0103ror dubii c\u0103 dezagregarea Imperiului \u0163arist,\n\u2013 al acelei \u201eforma\u0163iuni monstruoase\u201d, conform aprecierii lui Zamfir Arbore, \u2013 a\nfost \u201eo tendin\u0163\u0103 istoric\u0103 fireasc\u0103\u201d, \u00een fa\u0163a c\u0103reia \u201enu a existat nicio putere\nde rezisten\u0163\u0103\u201d. \u00cen acela\u015fi context, exprim\u00e2nd idealul \u015fi voin\u0163a elitei politice\nbasarabene, a \u00eentregii intelectualit\u0103\u0163i de la 1918, dar \u015fi a majorit\u0103\u0163ii popula\u0163iei,\nVasile Stroescu avea s\u0103 men\u0163ioneze c\u0103 \u201edoar prin Unire vom putea supravie\u0163ui \u015fi\nne vom face respecta\u0163i de c\u0103tre toat\u0103 lumea\u201d.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2teva\nluni mai t\u00e2rziu (15\/28 noiembrie), Congresul General al Bucovinei a votat\nunirea necondi\u0163ionat\u0103 a Bucovinei cu Rom\u00e2nia, iar la 18 noiembrie \/ 1 decembrie\n1918, Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei, Banatului,\nCri\u015fanei \u015fi Maramure\u015fului cu Rom\u00e2nia, constituindu-se astfel statul na\u0163ional\nunitar rom\u00e2n.<\/p>\n\n\n\n

Rezultat\nal materializ\u0103rii principiului na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor \u015fi al dreptului popoarelor la\nautodeterminare, Rom\u00e2nia a devenit, gra\u0163ie Marii Uniri din 1918, o \u0163ar\u0103 de\nm\u0103rime medie \u00een Europa, plas\u00e2ndu-se pe locul 8, dup\u0103 num\u0103rul de locuitori, \u015fi\npe locul 10 ca suprafa\u0163\u0103. Totodat\u0103, a\u015fa cum aprecia cunoscutul scriitor \u015fi\nziarist Pamfil \u015eeicaru, Rom\u00e2nia Mare nu era \u201enumai un apogeu politic \u015fi\nmilitar, ci o mare impulsiune dat\u0103 energiei rom\u00e2ne\u015fti. Aceast\u0103 impulsiune se va\nresim\u0163i cur\u00e2nd. Toate puterile de munc\u0103, \u00een toate domeniile, se vor\nintensifica. Va fi o \u00eencordare uria\u015f\u0103, \u00eencordarea unui neam \u00eentreg, c\u0103ruia i\ns-au d\u0103r\u00e2mat z\u0103gazurile. For\u0163ele \u00eenc\u0103tu\u015fate vor n\u0103v\u0103li tumultuoase pe toate\nt\u0103r\u00e2murile de activitate. Pretutindeni vom vedea energia rom\u00e2neasc\u0103\nextinz\u00e2ndu-\u015fi manifestarea. \u00cen via\u0163a economic\u0103, precum \u015fi \u00een cea financiar\u0103, \u00een\nvia\u0163a politic\u0103 sau cultural\u0103 vom \u00eent\u00e2lni puterile aceluia\u015fi neam, desf\u0103\u015furate\n\u00een toat\u0103 amploarea spre a crea\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen\naceea\u015fi ordine de idei, \u00eentr-o cuv\u00e2ntare rostit\u0103 la Chi\u015fin\u0103u, \u00een 1931, Nicolae\nIorga avea s\u0103 afirme c\u0103 \u201eRom\u00e2nia nu este o \u0163ar\u0103 f\u0103cut\u0103. Rom\u00e2nia se face acum.\nSe face prin fiecare dintre noi\u201d, continu\u00e2ndu-\u015fi ideea la cap\u0103tul cel\u0103lalt al\naceleia\u015fi c\u0103l\u0103torii, la Timi\u015foara: \u201e\u0162ara aceasta este alc\u0103tuit\u0103 din buc\u0103\u0163i,\ncare s-au adunat, pe p\u0103m\u00e2ntul stropit cu s\u00e2nge al Marelui R\u0103zboi, abia de c\u00e2\u0163iva\nani de zile\u201d, urm\u00e2nd s\u0103 devin\u0103 nu numai o \u0163ar\u0103 \u00eentregit\u0103, ci \u015fi \u201eo Rom\u00e2nie a\nlibert\u0103\u0163ii \u015fi a drept\u0103\u0163ii tuturor\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Gra\u0163ie\nmarelui eveniment al Unirii Basarabiei cu Vechiul Regat al Rom\u00e2niei, dup\u0103 1918\nau urmat 22 de ani de eforturi \u201epe calea reg\u0103sirii de sine \u015fi a progresului\u201d,\nde \u201ereluare a adev\u0103ratei continuit\u0103\u0163i etnice \u015fi ideale\u201d pe orbita culturii \u015fi\nciviliza\u0163iei europene. A\u015fa cum pe bun\u0103 dreptate afirma Eugen Lovinescu, \u201enoi nu\nnumai c\u0103 n-am ajuns la cap\u0103tul sfor\u0163\u0103rilor \u00een a ne fixa sufletul, dar chiar\nabia acum am intrat \u00een adev\u0103ratul ciclu de forma\u0163ie na\u0163ional\u0103\u201d. Momentul\nistoric al acestui progres era c\u00e2t se poate de favorabil, deoarece \u201eaxa vie\u0163ii\npolitice \u015fi culturale, \u2013 afirma autorul, \u2013 s-a schimbat din R\u0103s\u0103rit \u00een Apus\u201d:\n\u201e\u00een veacul \u015fi de la locul nostru lumina vine din Apus: ex occidente lux!\nProgresul nu poate deci \u00eensemna, pentru poporul rom\u00e2n, dec\u00e2t \u00eembog\u0103\u0163irea\nfondului na\u0163ional prin elementul creator al ideologiei apusene\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen\naceea\u015fi ordine de idei, marele istoric englez R.W. Seton Watson afirma c\u0103\nPrimul R\u0103zboi Mondial a adus pentru \u00eentreaga Rom\u00e2nie, inclusiv pentru\nBasarabia, trei mari schimb\u0103ri fundamentale: unitatea na\u0163ional\u0103, reforma agrar\u0103\n\u015fi sufragiul universal, \u2013 toate \u00eenscriindu-se pe traseul modernit\u0103\u0163ii \u015fi al\nmoderniz\u0103rii: \u201eDintre acestea, prima a ridicat Rom\u00e2nia de la o putere mic\u0103 la\nuna de rangul al doilea \u00een Europa, urm\u00e2nd imediat dup\u0103 Polonia \u015fi Italia; a\ndoua, satisf\u0103c\u00e2nd foamea de p\u0103m\u00e2nt a \u0163\u0103ranilor, a \u00eenl\u0103turat orice pericol al\nunei revolu\u0163ii de jos \u015fi a imunizat Rom\u00e2nia contra bol\u015fevismului, cu toat\u0103\napropierea ei de Rusia; a treia a \u00eenzestrat na\u0163iunea cu mijloacele unei\nautoexprim\u0103ri democratice\u201d, legifer\u00e2ndu-se dreptul de vot universal, direct,\nsecret \u015fi obligatoriu. <\/p>\n\n\n\n

La o\ndistan\u0163\u0103 de 101 ani de la Declara\u0163ia istoric\u0103 a Sfatului \u0162\u0103rii din 27 martie \/\n9 aprilie 1918 de unire a Basarabiei cu Rom\u00e2nia, apare drept evident faptul c\u0103\nnoua realitate na\u0163ional-statal\u0103 din Europa Central-Sud-Estic\u0103 de dup\u0103 prima\nconflagra\u0163ie mondial\u0103 a fost nu numai rezultatul opera\u0163iunilor militare de pe\nc\u00e2mpul de lupt\u0103, ci \u015fi \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 al str\u0103duin\u0163elor na\u0163iunilor asuprite din\ncele trei imperii din zon\u0103 de a \u00eenf\u0103ptui o cale mai modern\u0103 de via\u0163\u0103 prin\nmijlocirea autodetermin\u0103rii na\u0163ionale.<\/p>\n\n\n\n

La\nfel de incontestabil r\u0103m\u00e2ne \u015fi adev\u0103rul c\u0103 orice alt\u0103 cale dec\u00e2t unirea\nBasarabiei cu Rom\u00e2nia ar fi fost sortit\u0103 unui inevitabil e\u015fec, \u015fi este marele\nmerit al Sfatului \u0162\u0103rii \u015fi al oamenilor politici basarabeni din acea perioad\u0103 \u2013\nConstantin Stere, Pantelimon Halippa, Vasile Stroescu, Ion Incule\u0163, Ion\nPelivan, \u2013 de a fi identificat unica solu\u0163ie ce ducea spre limanul multa\u015fteptat\nde \u00eentreaga popula\u0163ie. Dincolo de orice specula\u0163ii de felul \u201ece ar fi fost dac\u0103\nnu ar fi fost cum a fost\u201d, cert este c\u0103 alternativa unirii Basarabiei cu\nRom\u00e2nia poate fi urm\u0103rit\u0103 dup\u0103 exemplul RASS Moldovene\u015fti din anii 1924-1940, \u2013\ncu colectivizarea for\u0163at\u0103 a agriculturii \u015fi foametea dezastruoas\u0103, cu\ndeport\u0103rile \u015fi represiunile staliniste, cu dezmembrarea teritorial\u0103 a Basarabiei\n\u00een 1940 etc.<\/p>\n\n\n\n

Nicolae ENCIU, doctor habilitat \u00een istorie, director\nadjunct pentru probleme de \u015ftiin\u0163\u0103 al Institutului de Istorie, Chi\u015fin\u0103u<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Motto: Unirea na\u0163ional-politic\u0103, de la anul 1918, nu se cuvine s\u0103 fie \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103, nici m\u0103car \u00een parte, ca un dar, cobor\u00e2t asupra neamului rom\u00e2nesc din \u00eencrederea \u015fi simpatia lumii civilizate, nici ca o alc\u0103tuire \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, r\u0103s\u0103rit\u0103 din gre\u015felile du\u015fmanilor de…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,374],"tags":[],"class_list":["post-15413","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-219"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15413","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15413"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15413\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15422,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15413\/revisions\/15422"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15413"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15413"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15413"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}