{"id":15986,"date":"2019-04-25T15:41:39","date_gmt":"2019-04-25T15:41:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=15986"},"modified":"2019-04-25T15:41:39","modified_gmt":"2019-04-25T15:41:39","slug":"rememorari-nemtene-21","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-21\/","title":{"rendered":"Rememor\u0103ri nem\u0163ene"},"content":{"rendered":"\n<p>APRILIE 2019\n<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 2\/1938, n.\nC\u0103t\u0103lin-Florin Stupcanu, la Filioara, Agapia, Neam\u0163 (d. 26. 09. 2000, Ceahl\u0103u,\nNeam\u0163), profesor, ziarist. Facultatea de Istorie din Ia\u015fi (1961). Cariera\ndidactic\u0103, apoi ziarist la \u201eFlac\u0103ra\u201d, \u201eSteagul ro\u015fu\u201d, \u201eCeahl\u0103ul\u201d, inspector la\nComitetul Jude\u0163ean de Cultur\u0103, director al Muzeului de Istorie din Piatra-Neam\u0163\n(1974-1978). \u00cen publica\u0163iile la care a lucrat, a risipit nenum\u0103rate articole,\ncronici cinematografice, de art\u0103 plastic\u0103, note-semnal, recenzii, opinii, mai\nales pe probleme de cultur\u0103 \u015fi art\u0103. Volumul \u201eZ\u0103pad\u0103 \u015fi fum, scrieri de tinere\u0163e\u201d\na ap\u0103rut postum, prin grija so\u0163iei, Maria Stupcanu.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 1\/1944, n.\n\u2013 Florin Florescu, C\u00e2nde\u015fti, Buz\u0103u (5. 12. 2009, Piatra-Neam\u0163), profesor, lider\nsindical, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Biologie. El este cel care a militat\npentru \u00eenfiin\u0163area Sindicatului Liber al Lucr\u0103torilor din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (1990) \u015fi,\n\u00eempreun\u0103 cu profesorii Dumitri\u0163a Vasilca, Lucian Corneanu \u015fi ziaristul Mircea\nZaharia, a hot\u0103r\u00e2t publicarea, din martie 1999, a revistei, ,Apostolul\u201d (seria\nnou\u0103), care apare \u015fi \u00een prezent ca publica\u0163ie a cadrelor didactice din Jude\u0163ul\nNeam\u0163, editat\u0103 de Sindicatul din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt Neam\u0163, al c\u0103rui pre\u015fedinte a fost\nFlorin Florescu.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 2\/1952 \u2013\nn. Vladimir Tescanu (pseud. lui Viorel Buruian\u0103), la Tescani, Bac\u0103u (tat\u0103l din\nDobreni, Neam\u0163), profesor de limba francez\u0103 la Piatra-Neam\u0163; scriitor,\ntraduc\u0103tor, editor. Dup\u0103 absol\u00advirea Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163, a\nabsolvit Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti (1975). A debutat\ncu proza scurt\u0103 \u201eSec\u0163ia\u201d, \u00een Revista \u201eAteneu\u201d (1985), iar editorial, cu romanul\n\u201ePalimpsest\u201d (1988), urmat de \u201eNegru \u015fi roz\u201d (1997). A tradus din F. Scott\nFizgerald (\u201eDincoace de Paradis\u201d \/ \u201eThis Side of Paradise\u201d, 1995), din William\nBlake, Aldous Huxley, William Styron \u015f. a. Este membru al ASPRO \u015fi al S. S. din\nNeam\u0163. Colabor\u0103ri cu proz\u0103, articole, eseuri, traduceri la: \u201eAc\u0163iunea\u201d,\n\u201eAntiteze\u201d, \u201eAsachi\u201d, \u201eAteneu\u201d, \u201eConta\u201d, \u201eEuforion\u201d, \u201eSc\u00e2nteia tineretului\u201d\netc. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 4\/1937 \u2013\nn. Ioan Mitrea, la C\u0103ciule\u015fti, Girov, Neam\u0163, arheolog, profesor, doctor \u00een\nistorie (1979). Dup\u0103 absolvirea Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 urmeaz\u0103\ncursurile Facult\u0103\u0163ii de Istorie-Filozofie a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi (1958-1963).\nDirector (1976-1982) \u015fi muzeograf la Muzeul Jude\u0163ean de Istorie din Bac\u0103u.\nS\u0103p\u0103turi arheologice \u00een Dorohoi, Neam\u0163, Bac\u0103u. Peste 100 de lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice\n\u015fi peste 150 de recenzii, articole publicate \u00een presa de specialitate. C\u0103r\u0163i:\n\u201eTezaurul de la M\u0103gura\u201d; \u201eBac\u0103u \u2013 re\u015fedin\u0163\u0103 voievodal\u0103\u201d, \u201eComunit\u0103\u0163i s\u0103te\u015fti la\nEst de Carpa\u0163i \u00een epoca migra\u0163iilor\u201d; \u201eMembrii Academiei Rom\u00e2ne din Jude\u0163ul\nNeam\u0163\u201d (colab.); \u201eDin arheologia \u015fi istoria Moldovei\u2026\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 7\/1903 \u2013\nn. Grigore Cugler, la Roznov, Neam\u0163 (d. 30. 09. 1972, Lima, Peru), diplomat de\ncarier\u0103, compozitor, grafician, ilustrator, memorialist, prozator \u015fi poet.\nStudii primare la Roznov, secundare la Piatra-Neam\u0163 \u015fi la Liceul Militar de la\nM\u0103n\u0103stirea Dealu. A studiat vioara, viola \u015fi compozi\u0163ia la Conservator, apoi a\nurmat Facultatea de Drept (1926). Diplomat la Berlin, Bratislava, Stockholm,\ninstrumentist, \u00een orchestra Teatrului Na\u0163ional din Bucure\u015fti (1945-1946). \u00cen\n1946, este rechemat \u00een diploma\u0163ie \u015fi trimis consul la Oslo. Va demisiona\n(1947), apoi se va stabili la Lima, unde a tr\u0103it 24 de ani (instrumentist \u00een\nOrchestra Simfonic\u0103 Na\u0163ional\u0103 \u015fi lucr\u0103tor \u00een domeniul asigur\u0103rilor). Revine \u00een\nEuropa, la Paris (1972), acord\u0103 un interviu Monic\u0103i Lovinescu pentru Europa\nLiber\u0103, iar dup\u0103 \u00eentoarcerea la Lima, a decedat. Debut publicistic (1928), cu\nproza \u201eMatch nul\u201d, \u00een \u201eTiparni\u0163a literar\u0103\u201d, iar editorial, \u00een 1934, cu \u201eApunake\n\u015fi alte fenomene\u201d, urmat de \u201eAfar\u0103-de-Unu-Singur\u201d, \u201eVi-l prezint pe \u0162eav\u0103\u201d,\n\u201eAlb \u015fi negru\u201d. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 8\/2008 \u2013\nd. Dan Cepoi, la Piatra-Neam\u0163, pictor (n. 21 iunie 1949, T\u00e2rgu-Neam\u0163).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 9\/1949 \u2013\nn. Gheorghe D\u0103nil\u0103, la Roman (originar din Poienari, Jude\u0163ul Neam\u0163, unde p\u0103rin\u0163ii\nerau \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori), actor. Studii \u00een Roman (\u015ecoala Nr. 1), apoi, contrar voin\u0163ei\np\u0103rin\u0163ilor, va urma I. A. T. C., Bucure\u015fti. Dup\u0103 absolvire (1975), a fost\nrepartizat la T. T. Piatra-Neam\u0163, unde a fost distribuit \u00een: \u201eTinere\u0163e f\u0103r\u0103\nb\u0103tr\u00e2ne\u0163e\u201d, \u201eSlug\u0103 la doi st\u0103p\u00e2ni\u201d, \u201eNevestele vesele din Windsor\u201d, \u201eDosarul\nAndersonville\u201d, \u201eR\u0103fuiala\u201d, \u201eSomnoroasa aventur\u0103\u201d, \u201eMuntele\u201d, \u201eFortul\u201d, \u201eTrei\nsurori\u201d, \u201eCuibul\u201d (diplom\u0103 special\u0103 de interpretare la Festivalul de Teatru\nContemporan de la Bra\u015fov, 1980); \u201eCei trei muschetari\u201d, \u201eD\u2019ale carnavalului\u201d,\n\u201e\u00cembl\u00e2nzirea scorpiei\u201d, \u201eDragonul\u201d. Transferat (1984) la Teatrul de Comedie din\nBucure\u015fti, a interpretat diferite roluri: \u201ePesc\u0103ru\u015ful\u201d, \u201eRevizorul\u201d, \u201e\u015ei cu\nvioloncelul ce facem?\u201d \u015f. a., prezent pe scene din \u0163ar\u0103 \u015fi de peste hotare,\nprecum \u015fi la tv: Serialul \u201eSecretul Mariei\u201d \u015fi \u201eTeatru Tv\u201d, la Antena 1.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 11\/1962\nDumitri\u0163a Vasilca (pseud. Diana), la Piatra-Neam\u0163, profesoar\u0103, poet\u0103,\nabsolvent\u0103 a Liceului Pedagogic \u201eGheorghe Asachi\u201d din Piatra-Neam\u0163 (1981) \u015fi a\nFacult\u0103\u0163ii de Istorie-Filozofie, din Ia\u015fi (1985), Fondator al Editurii \u201eAlfa\u201d a\nC. C. D. Neam\u0163 (1996), al Revistei \u201eApostolul\u201d (1999). Debut cu versuri \u00een\n\u201eAteneu\u201d (1991), editorial cu \u201eAproape amintiri\u201d (1997), urmat de \u201eDucatul\ninocen\u0163ei\u201d (2003). Colabor\u0103ri la: \u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u201eAntiteze\u201d, \u201eApostolul\u201d,\n\u201eAsachi\u201d. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 14\/1860 \u2013\nn. Zulnia Is\u0103cescu, la Boto\u015fani (d. 13. 05. 1918, Piatra-Neam\u0163), institutoare,\nconsiderat\u0103 cadru didactic de excep\u0163ie \u015fi remarcat\u0103 de I. L. Caragiale, A. D.\nXenopol, Gheorghe Panu \u015fi Spiru Haret, \u00een trecerea lor prin Piatra-Neam\u0163.\nMembr\u0103 \u00een comitetul de conducere a Revistei \u201eProp\u0103\u015firea\u201d, colaboratoare la\npublica\u0163ii din Moldova \u015fi din Bucure\u015fti, a scris piesa de teatru \u201eSatul \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul\u201d,\npremiat\u0103 de Ministerul Cultelor \u015fi Instruc\u0163iunii Publice (1904).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 17\/1875 \u2013\nn. Constan\u0163a Marino-Moscu, la Filioara, V\u0103ratic, Neam\u0163 (d. 20. 09. 1940,\nTeleorman), prozatoare, elev\u0103 la un pension particular din Ia\u015fi, studiaz\u0103\npianul \u015fi \u00ee\u015fi perfec\u0163ioneaz\u0103 preg\u0103tirea la Viena (1898). \u00ce\u015fi va urma so\u0163ul,\nmagistratul Gheorghe Moscu, \u00een mai multe locuri \u015fi se va stabili pentru o\nperioad\u0103 mai lung\u0103 la Buz\u0103u, aproape 30 de ani, cultiv\u00e2nd rela\u0163ii, \u00een special\ncu plasticieni (Nicolae Tonitza, \u015etefan Dimitrescu) \u015fi scriitori (C. Stere, G.\nIbr\u0103ileanu, fra\u0163ii Botez, George Top\u00e2rceanu, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction,\nNatalia Negru, Nicolae Mih\u0103ilescu-Nigrim, Eugen Lovinescu, N. D. Cocea),\nparticip\u0103 la \u015fez\u0103tori literar-artistice ale S. S. Rom\u00e2ni. Colabor\u0103ri: \u201eAdev\u0103rul\nliterar \u015fi artistic\u201d, \u201eRampa\u201d, \u201eLectura pentru to\u0163i\u201d, \u201eSbur\u0103torul\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eAda\nLazu\u201d, \u201eNatali\u0163a\u201d, \u201eTulburea\u201d, \u201eF\u0103clii \u00een noapte\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 17\/1955 \u2013\nn. Mariana Papar\u0103, la Br\u0103ila, profesoar\u0103, artist plastic, studii liceale \u00een\nora\u015ful natal, Universitatea de Arte \u201eIon Andreescu\u201d Cluj (1978) \u015fi a desf\u0103\u015furat\nactivitate didactic\u0103 la Liceul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163. \u00cen prezent, este\nstabilit\u0103 \u00een Italia, la Torino, unde a deschis o galerie de art\u0103 \u015fi a fondat\nAsocia\u0163ia Artistic\u0103 Interna\u0163ional\u0103 ARI\u00adPA. Este membru U. A. P. \u015fi al Asocia\u0163iei\nInterna\u0163ionale AIAP \u2013 UNESCO. Expozi\u0163ii personale (1978 -2006) \u00een \u0163ar\u0103\n(Piatra-Neam\u0163, Bac\u0103u, Bucure\u015fti,), \u00een str\u0103in\u0103tate (1979-2006): Roma, Vene\u0163ia,\nParis, Olanda, Fran\u0163a. Expozi\u0163ii colective (1978-2009): Rom\u00e2nia, Canada,\nBelgia, Spania, Suedia.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 19\/1847 \u2013\nn. Calistrat Hoga\u015f, la Tecuci (d. 28. 08. 1917, Roman), profesor, scriitor. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 19\/1914 \u2013\nn. Gheorghe Iacomi, la Piatra-Neam\u0163 (d. 18. 10. 1991), medic, publicist. A\nabsolvit Facultatea de Medicin\u0103 din Cluj \/ Bucure\u015fti, cu \u201emagna cum laude\u201d. A\nfost \u00eentemeietor al \u015fcolii de chirurgie de la Piatra-Neam\u0163; peste 30. 000 de\nopera\u0163ii. La \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 75 de ani, a fost distins cu \u201ebisturiul de\naur\u201d. I s-a acordat titlul de Cet\u0103\u0163ean de Onoare al Municipiului Piatra-Neam\u0163,\no strad\u0103 din ora\u015f \u00eei poart\u0103 numele; la fel, o sal\u0103 de opera\u0163ie, Clubul Eco\nTuristic, \u015fi Reuniunile Chirurgicale din Moldova, care se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een\nmunicipiu. Renumit montaniard, autor al lucr\u0103rilor: \u201eGhidul Ceahl\u0103ului\u201d, \u201eHarta\nturistic\u0103 a Ceahl\u0103ului\u201d, \u201eCeahl\u0103ul \u00een spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201eDin\ntrecutul vie\u0163ii monahale \u015fi cre\u015ftine\u015fti \u00een zona Ceahl\u0103ului\u201d \u015f. a. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 19\/1976 \u2013\nd. Sidonia Hoga\u015f, la Piatra-Neam\u0163 (n. 31. 01. 1882).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 21\/1882,\nd., Vasile Conta, la Bucure\u015fti \u015fi \u00eenhumat la Ia\u015fi (n. 15. 11. 1845,\nGhind\u0103oani).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 22. 04.\n1943, Utta-Siegrid K\u0151nig, la Posen, Germania, poet\u0103. A absolvit Liceul \u201e\u015etefan\ncel Mare\u201d, Suceava, \u015ecoala Tehnic\u0103 de Arhitectur\u0103, (1964) \u015fi s-a stabilit la\nPiatra-Neam\u0163. A debutat cu un grupaj de sonete \u00een Revista \u201eAsachi\u201d din\nPiatra-Neam\u0163 (1993). Volume de poezii (ed. bibliofile): \u201e\u2026\u015fi Haiku\u201d, \u201eVe\u015fnica\nefemerid\u0103\u201d, \u201eAbia zbor\u2026 f\u0103r\u0103 urm\u0103\u201d, \u201eMai gr\u0103bit ca mine\u2026 un fluture alb\u201d, poeme\n\u00eentr-un vers, \u201e\u00centruna ramul \u00een r\u0103zboi cu clipa\u201d, poeme \u00eentr-un vers \u015fi secven\u0163e\ntrivers \u00een stil haiga, \u201eAlb \u2013 Albastru. Sub raza cea dint\u00e2i\u2026\u201d, \u201eRo\u015fu \u2013 Galben.\nSub cea de-a doua raz\u0103\u2026 Itinerar spaniol \u015fi nu numai\u2026\u201d \u2013 secven\u0163e \u015fi foto-secven\u0163e\n\u00een stil tanka, \u201e\u2026doar calendare f\u0103r\u0103 file, rondeluri\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 22\/1850 \u2013\nn. Veronica Micle, la N\u0103s\u0103ud cu numele Ana (d. 3. 08. 1889, M\u0103n\u0103stirea V\u0103ratic,\nNeam\u0163), poet\u0103. A venit cu mama sa \u015fi cu fratele Radu (d. 1850), la T\u00e2rgu-Neam\u0163,\nunde va locui p\u00e2n\u0103 \u00een 1852, c\u00e2nd se vor muta la Ia\u015fi. La absolvirea \u015ecolii\nCentrale de Fete (1863), din comisia de examen f\u0103cea parte profesorul\nuniversitar (mai t\u00e2rziu, rector al Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi) \u015etefan Micle, \u00een\nv\u00e2rst\u0103 de 43 de ani, cu care se va c\u0103s\u0103tori \u015fi vor avea dou\u0103 fete. \u00cen 1872, \u00eel\ncunoa\u015fte pe Mihai Eminescu la Viena. \u00cen timpul R\u0103zboiului pentru Independen\u0163\u0103 a\nfost sor\u0103 de caritate. Debut cu dou\u0103 schi\u0163e (\u00een \u201eNoul curier rom\u00e2n\u201d, 1972). \u00cen\n1887, se mut\u0103 la Bucure\u015fti, unde \u00eencearc\u0103 s\u0103-l sprijine moral pe Eminescu. \u015ei\ntot \u00een 1887, apare volumul \u201ePoezii\u201d. Public\u0103 la: \u201eColumna lui Traian\u201d,\n\u201eConvorbiri Literare\u201d, \u201eCurierul Olteniei\u201d \u201eFamilia\u201d, \u201eLiberalul\u201d,\n\u201eLitera\u00adto\u00adrul\u201d, \u201eRevista nou\u0103\u201d, \u201eRevista literar\u0103\u201d, \u201eUniversul literar\u201d \u015f. a. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 23\/1949 \u2013\nn. Gheor\u00adghe Dumitroaia, la Dr\u0103gu\u015feni, Suceava (d. 06.04.2016, Piatra-Neam\u0163),\narheolog, doctor \u00een istorie, director al Complexului Muzeal din Neam\u0163 (din\n1993). Ini\u0163iator \u015fi fondator al Centrului Interna\u0163ional de Cercetare a Culturii\nCucuteni. Multe lucr\u0103ri de specialitate, \u00een publica\u0163iile Muzeului \u015fi \u00een alte\npublica\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 23. 04.\n1994 \u2013 d. Ciobanu Mihai, la Ia\u015fi (n. 1924, Duda, Vaslui), profesor, muzeograf,\ndoctor \u00een biologie. A absolvit liceul din Hu\u015fi \u015fi Facultatea de Biologie la\nUniversitatea Bucure\u015fti. Profesor \u00een Piatra-Neam\u0163, apoi angajat de Constantin\nMatas\u0103 la Muzeul de Istorie, pentru a organiza Sec\u0163ia de \u015ftiin\u0163e naturale.\nParalel cu organizarea muzeului de ast\u0103zi, desf\u0103\u015foar\u0103 activitate de cercetare\n\u015ftiin\u0163ific\u0103 \u00een zonele fosilifere de pe Cozla \u015fi Pietricica, \u00een urma c\u0103rora va\nconstitui colec\u0163iile de faun\u0103 oligocen\u0103 ce con\u0163in aproape 2000 de exponate. A\nsus\u0163inut examenul de doctorat (1976) cu teza \u201eFauna fosil\u0103 din Oligocenul de la\nPiatra-Neam\u0163\u201d, publicat\u0103 \u00een Editura Academiei (1977).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 27\/1949 \u2013\nn. Irina Irimescu, la Piatra-Neam\u0163 (d. 9.06.1970, Bucure\u015fti), poet\u0103, pictori\u0163\u0103.\nA absolvit Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d, apoi s-a \u00eenscris la Institutul de Art\u0103\nPlastic\u0103 \u201eNicolae Grigorescu\u201d din Bucure\u015fti, sec\u0163ia pictur\u0103 monumental\u0103, afirm\u00e2ndu-se\nca un talent deosebit. A \u00eenceput s\u0103 scrie versuri la 14 ani. \u0162inea un jurnal.\nSingura carte de poeme, publicat\u0103 postum, pe cheltuiala familiei, la Editura\n\u201eLitera\u201d, intitulat\u0103 \u201eVersuri\u201d, ilustra\u0163iile autoarei, (1971), tr\u0103deaz\u0103 un\ntalent neajuns la maturitate. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 29\/1941 \u2013\nn. Luigi Bodo, la Cavaglia, Italia, a urmat cursurile Institutului Textil din\nBiella, Italia. Dup\u0103 absolvire a lucrat \u00een specialitate, \u00een Italia \u015fi Austria.\n\u00cen anul 1975, a venit \u00een Rom\u00e2nia ca \u015fef de sec\u0163ie filatur\u0103 la \u00eentreprinderea\nmixt\u0103 rom\u00e2no-italian\u0103, RIFIL, din S\u0103vine\u015fti. Peste un an s-a stabilit la\nPiatra-Neam\u0163 \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga familie. A contribuit efectiv la organizarea\n\u015fi dezvoltarea filaturii dup\u0103 model italian \u015fi, \u00een 1981, a fost confirmat de\nAdunarea General\u0103 ca director, calitate \u00een care s-a preocupat de bunul mers al\n\u00eentreprinderii, dar s-a implicat \u015fi \u00een via\u0163a social\u0103 \u015fi cultural\u0103 a\nMunicipiului Piatra-Neam\u0163 \u015fi a Jude\u0163ului Neam\u0163. Membru fondator al Camerei de\nComer\u0163 Italo-Rom\u00e2ne din Bucure\u015fti (1994), a fost \u015fi pre\u015fedinte al acesteia, \u00een\nprezent fiind membru \u00een Consiliul Director. A primit titlul de \u201eCavaliere\ndell\u2019Ordine al Merito dela Republica Italiana\u201d, (1993), a fost numit\nvice-consul onorific la Piatra-Neam\u0163 (1998). \u00cen anul 1997 i s-a acordat titlul\nde Cet\u0103\u0163ean de Onoare al Municipiului Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Constantin\nTOM\u015eA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>APRILIE 2019 \u25a0 2\/1938, n. C\u0103t\u0103lin-Florin Stupcanu, la Filioara, Agapia, Neam\u0163 (d. 26. 09. 2000, Ceahl\u0103u, Neam\u0163), profesor, ziarist. Facultatea de Istorie din Ia\u015fi (1961). Cariera didactic\u0103, apoi ziarist la \u201eFlac\u0103ra\u201d, \u201eSteagul ro\u015fu\u201d, \u201eCeahl\u0103ul\u201d, inspector la Comitetul Jude\u0163ean de Cultur\u0103,&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-21\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,380],"tags":[],"class_list":["post-15986","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-220"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15986","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15986"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15986\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15989,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15986\/revisions\/15989"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15986"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15986"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15986"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}