{"id":16145,"date":"2019-04-25T16:39:17","date_gmt":"2019-04-25T16:39:17","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=16145"},"modified":"2019-04-25T16:39:34","modified_gmt":"2019-04-25T16:39:34","slug":"orasul-si-mitul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/orasul-si-mitul\/","title":{"rendered":"Ora\u015ful \u015fi mitul"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Un scriitor\ndrag mie \u015fi ca om, \u015fi ca profesor, Adrian\nG. Romila<\/strong>, adaug\u0103 \u00een 2017 zestrei sale literare \u00eenc\u0103 un volum prin romanul Zeppelin \u2013 Stampe \u015fi istorii literare<\/strong>,\nap\u0103rut la editura Polirom.<\/p>\n\n\n\n

Titlul, ca\n\u015fi ilustra\u0163ia de pe prima copert\u0103, sugereaz\u0103 posibile \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u00een care poate\nfi implicat un dirijabil, dar \u015fi alte istorii\napocrife<\/em>. Urm\u0103rind textul se poate observa c\u0103 autorul reconstituie imaginea\nOra\u015fului<\/strong> natal (n.n. Piatra-Neam\u0163)\nla \u00eenceput de secol XX, din dorin\u0163a de a-\u015fi remitologiza\nspa\u0163iul natal<\/em>, dup\u0103 cum \u00eensu\u015fi declar\u0103. Un asemenea verb, a remitologiza<\/em>, mai greu de g\u0103sit \u00een dic\u0163ionare,\ndar bine primit de contextul \u00een care este folosit, sugereaz\u0103 v\u0103dita inten\u0163ie a\ncreatorului de a facilita intrarea \u00een mit prin intermediul unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care\nbalanseaz\u0103 \u00eentre real \u015fi ireal, c\u0103ci ce este un mit p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 dac\u0103 nu o\npoveste fantastic\u0103, cu miez real, care vine de departe. <\/p>\n\n\n\n

Adrian G. Romila<\/strong> inventeaz\u0103 o istorie cu uria\u015fi autohtoni\npornind de la un text fundamental al Bibliei<\/strong>,\nFacerea<\/strong> (6; 4) care spune: \u00cen vremea aceea s-au ivit pe p\u0103m\u00e2nt uria\u015fi,\nmai cu seam\u0103 de c\u00e2nd fiii lui Dumnezeu \u00eencepuser\u0103 a intra la fiicele oamenilor\n\u015fi acestea \u00eencepuser\u0103 a na\u015fte fii: ace\u015ftia sunt vesti\u0163ii viteji din vechime<\/em>.\nCu siguran\u0163\u0103, autorul, iscusit \u00een cercetare, a cules suficiente informa\u0163ii cu\nprivire la descoperirea unor schelete de uria\u015fi \u015fi pe teritoriul rom\u00e2nesc\n(Goliatul de la Carei, uria\u015fii de la Piatra Craiului, Polovragi, de la Cet\u0103\u0163eni)\n\u015fi s-a aplecat asupra unor legende care circul\u0103 \u00een spa\u0163iul carpatin, cum ar fi\ncele din \u0162ara Ha\u0163egului.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cum se\n\u015ftie, textele fundamentale au impact asupra omenirii, istoriei \u015fi civiliza\u0163iei\nacesteia, autoritatea lor fiind o certitudine. Altfel, ce rost ar fi avut ca\nechipajul navetei spa\u0163iale Apollo 8 s\u0103 emo\u0163ioneze omenirea, la vederea frumuse\u0163ilor\nP\u0103m\u00e2ntului<\/strong>, de-acolo de sus, de pe\norbita lunar\u0103 prin rostirea cuvintelor cu care se deschide acela\u015fi text din Biblie<\/strong>, numit Facerea lumii<\/strong> (I; 1-10<\/strong>),\nLa \u00eenceput a f\u0103cut Dumnezeu cerul \u015fi\np\u0103m\u00e2ntul. \u015ei p\u0103m\u00e2ntul era netocmit \u015fi gol. \u00centuneric era deasupra ad\u00e2ncului \u015fi\nDuhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor \/…\/Uscatul l-a numit Dumnezeu\np\u0103m\u00e2nt, iar adunarea apelor a numit-o m\u0103ri. \u015ei a v\u0103zut Dumnezeu c\u0103 este bine<\/em>.\n<\/p>\n\n\n\n

De altfel,\nvremea mitului nu este trecut\u0103, oric\u00e2nd exist\u00e2nd posibilitatea apari\u0163iei unor\nfenomene, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri surprinz\u0103toare. \u00centr-un film documentar de prin anii 1970,\ndespre lume \u015fi civiliza\u0163ie, numit Mondo\nCane<\/strong>, un trib care vie\u0163uia \u00een p\u0103durile Amazonului, urm\u0103rind zborul unui\navion de linie pe deasupra junglei doar atunci c\u00e2nd condi\u0163iile meteo erau\nfavorabile, a \u00eenceput s\u0103 vad\u0103 \u00een acesta un zeu care veste\u015fte vremea bun\u0103. I-au\nridicat chiar, spre a-l sl\u0103vi, un fel de templu unde veneau \u015fi se rugau ca zeul<\/em> s\u0103-\u015fi fac\u0103 sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a c\u00e2t mai\ndes. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen povestea\nmitic\u0103 a ora\u015fului s\u0103u, Adrian G. Romila<\/strong>\na avut sprijin \u00een poten\u0163ialul epic<\/em> al \u00eentregului peisaj<\/em>, \u00een informa\u0163ii\nistorice, dar \u015fi \u00een c\u00e2teva stampe,\n\u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u015fi personaje<\/em> care i s-au potrivit momentului istoric ales.\nScheletul de uria\u015f descoperit pe un mal al Bistri\u0163ei este, pentru \u00eenceput, un\npretext de a-l introduce \u00een scen\u0103 pe ziaristul Andrei Toma \u015fi de a construi o\npoveste credibil\u0103 a anilor 1910- 1912, ancorat\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu geografic\narhicunoscut autorului. <\/p>\n\n\n\n

Ora\u015ful, a\u015fa\ncum este numit generic, este scanat de la nivelul str\u0103zii, apoi de la nivelul\nridic\u0103turilor \u00eenconjur\u0103toare, chiar mai mult, din cabina unui dirijabil, scop\nevident fiind \u00eenc\u0103rc\u0103tura emo\u0163ional\u0103 a imaginilor realizate. A\u015fadar, cititorul\nde ast\u0103zi intr\u0103 \u00een atmosfera de alt\u0103dat\u0103 a unui spa\u0163iu urban de acum o sut\u0103 de\nani. De altfel, scriitorul, pentru a facilita trecerea cititorului de la\nimaginile trecutului la cele ale prezentului, realizeaz\u0103 un liant \u00een capitolul\nnumit Epilog<\/strong>, amintind de construc\u0163ii,\nedificii ap\u0103rute \u00eentre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale \u015fi dup\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cartea se\ncite\u015fte pe ner\u0103suflate, gra\u0163ie stilului artistic de necontestat, \u00eenc\u00e2t plimbat\nprin istorie, am cules chiar informa\u0163ie \u015ftiin\u0163ific\u0103 digerabil\u0103, atractiv\u0103,\npl\u0103cut \u00eenvelit\u0103 \u00een hain\u0103 literar\u0103. Martin\nPuchner<\/strong>, renumit profesor de literatur\u0103 universal\u0103 afirm\u0103 c\u0103 Literatura nu e doar pentru iubitorii de\nc\u0103r\u0163i. De c\u00e2nd a ap\u0103rut, acum patru mii de ani, ea modeleaz\u0103 via\u0163a majorit\u0103\u0163ii\noamenilor de pe planeta P\u0103m\u00e2nt\u201d<\/em> (Lumea\nscris\u0103 \u2013 Pove\u015fti care au schimbat oamenii, istoria \u015fi civiliza\u0163ia<\/strong> \u2013 Polirom<\/strong>, 2018, p.9). Am tr\u0103it, a\u015fadar,\nla \u00eenceput de secol XX, l\u0103s\u00e2ndu-m\u0103 dus pe malul Bistri\u0163ei de alt\u0103dat\u0103, cea pe\ncare treceau plutele formate sus la Dorna, am trecut prin Pia\u0163a Mare cu aceea\u015fi\nzarv\u0103 \u015fi forfot\u0103 ca \u015fi ast\u0103zi, am intrat al\u0103turi de ziaristul Andrei Toma \u00een\ncr\u00e2\u015fmele cu fum \u015fi miros de b\u0103utur\u0103 ieftin\u0103, m-am plimbat pe Strada Mare\nprivind de o parte \u015fi de alta ca s\u0103 v\u0103d ce se mai g\u0103se\u015fte prin dughenele \u015fi\nmagazinele evreilor \u015fi rom\u00e2nilor, am ajuns chiar prin \u00eenc\u00e2nt\u0103toarele\n\u00eemprejurimi, precum Cozla, Cernegura, Pietricica, Dealul Balaurului. Apoi, am\ntrecut apa Cuiejdiului \u015fi am ajuns \u00een mahalaua D\u0103rm\u0103ne\u015ftilor, pe care am\n\u00eencercat s\u0103 o conturez prin noianul de blocuri ale actualului cartier\nD\u0103rm\u0103ne\u015fti. \u015ei totul a fost nostalgie \u015fi poezie…<\/p>\n\n\n\n

Dar mai mult de-at\u00e2t, sufletul meu, \u00eensetat de pove\u015fti, a\nfost impresionat de mul\u0163imea de jobenuri, p\u0103l\u0103rii \u00eenflorate, bastoane, umbrele\n\u015fi crinoline \/…\/ de meloane, de canotiere \u015fi de c\u0103ciuli \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, de\nredingote, veste \u015fi opinci t\u00e2r\u015f\u00e2itoare<\/em> (p. 22). Apoi, nostalgica mea fire a\nalunecat spre paginile care \u00eemi d\u0103deau posibilitatea s\u0103 aflu mai multe despre\npersonalit\u0103\u0163ile momentului, despre unele aspecte ale felului \u00een care se f\u0103cea\ngazet\u0103rie, despre fenomenul cultural \u015fi religios \u00een spe\u0163\u0103. Ca via\u0163\u0103 social\u0103, Ora\u015ful, ca orice adun\u0103tur\u0103 mediocr\u0103 \u015fi\ntihnit\u0103 de oameni \u00eenghesui\u0163i \u00eentre mun\u0163i, \u00eentr-un veac al p\u0103cii, nu ducea lips\u0103\nde institu\u0163iile sacre ale b\u00e2rfei moderne<\/em> (p. 27). Un t\u00e2n\u0103r ziarist ca\nAndrei Toma evada \u00een petreceri cu amicii\nla<\/em> Gr\u0103dina Public\u0103, la Pavilionul Gospodinilor, spre v\u00e2rful Cozlei ori mai\njos la cr\u00e2\u015fma bonomului Goldenberg<\/em>.\nAcela\u015fi ziarist, av\u00e2nd talent la desen, mai lua din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00eendrumarea amical\u0103 a talentatului Lasc\u0103r,\nfiul farmacistului Vorel<\/em> (p. 40).<\/p>\n\n\n\n

Revenind la\nmit, Andrei Toma beneficiaz\u0103 de dou\u0103 \u00eent\u00e2lniri memorabile: prima la sinagog\u0103,\ncu domnul Moise Rothman, rabin \u015fi \u0163adic, un fel de om sf\u00e2nt, un fel de sf\u0103tuitor h\u0103ruit de Dumnezeu<\/em>,\na doua cu Mo\u015f Gheorghe de la Turn, sf\u00e2nt \u015fi el, Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103,\nstabilindu-i \u00een anul 2018, prin Sf\u00e2ntul Sinod, ca zi de pomenire, data de 17\naugust. Lui Mo\u015f Gheorghe, autorul \u00eei realizeaz\u0103 un portret remarcabil. Omul\nbl\u00e2nd \u015fi cu ochi alba\u015ftri<\/em> \u00eei\nsugereaz\u0103 ziaristului Andrei Toma s\u0103 citeasc\u0103 Biblia: \u2013 \u00cenainte vreme, \u00een lume au tr\u0103it uria\u015fi, au tr\u0103it cu oamenii \u00eempreun\u0103, \u015fi\nnu s-au \u00een\u0163eles \u00eentotdeauna, …cite\u015fte Biblia toat\u0103, g\u0103se\u015fti pomeni\u0163i uria\u015fi\npe la Genez\u0103, pe la Baruh, pe la Numer… (p. 64) \/…\/ Vreo dou\u0103 mii de ani au\ntr\u0103it uria\u015fii cu oamenii \u015fi, dac-a v\u0103zut Dumnezeu c\u0103 oamenii pier de r\u0103ul lor,\na hot\u0103r\u00e2t s\u0103-i \u015ftearg\u0103 de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului<\/em> (p. 65), dar n-au disp\u0103rut cu\ntotul, reu\u015find s\u0103 se \u00eempreuneze cu femeile oamenilor \u015fi s\u0103 apar\u0103 uria\u015fi ceva\nmai mici. Prin spusele sale, Mo\u015f Gheorghe pare a confirma c\u0103 \u015fi prin \u0163inuturile\nnoastre, sus la munte, vor fi existat uria\u015fi, a\u015fa c\u0103 scheletul aflat pe malul\nBistri\u0163ei pare justificat. Unele idei sus\u0163inute \u015fi de scrisoarea de la sinagog\u0103\ndespre uria\u015fi \u00eei dau elan s\u0103 plece \u00een c\u0103utarea acelor locuri retrase din Mun\u0163ii\nNeam\u0163ului, \u00eempreun\u0103 cu mama sa, aceasta fiind, din acest punct de vedere, o\nVitorie Lipan, preocupat\u0103 de ocrotirea \u015fi \u00eendrumarea fiului. <\/p>\n\n\n\n

Cartea spune\no poveste frumoas\u0103 despre un spa\u0163iu cu arom\u0103 istoric\u0103 \u015fi priveli\u015fti\n\u00eenc\u00e2nt\u0103toare, iar un scriitor \u00eendr\u0103gostit de locul s\u0103u natal, precum Adrian G. Romila<\/strong>, \u015ftie s\u0103 apese pedala\nimaginarului \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 incite la o lectur\u0103 atractiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Profesor,\nLeonard ROTARU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un scriitor drag mie \u015fi ca om, \u015fi ca profesor, Adrian G. Romila, adaug\u0103 \u00een 2017 zestrei sale literare \u00eenc\u0103 un volum prin romanul Zeppelin \u2013 Stampe \u015fi istorii literare, ap\u0103rut la editura Polirom. Titlul, ca \u015fi ilustra\u0163ia de pe…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16,380],"tags":[],"class_list":["post-16145","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-literara","category-numarul-220"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16145","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16145"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16145\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16154,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16145\/revisions\/16154"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16145"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16145"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16145"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}