MAI 2019<\/p>\n\n\n\n
\u25a0 1\/1864 \u2013\nn. Ermil Istrati<\/strong>, la Bicaz (d. 14.\n09. 1925, Piatra-Neam\u0163), profesor, avo\u00adcat, autor de manuale \u015fcolare. S-a n\u0103scut\n\u00eentr-o familie cu posibilit\u0103\u0163i materiale modeste. Cursurile \u015fcolii primare le-a\nurmat \u00een satul natal, cele ale gimnaziului clasic, la Piatra-Neam\u0163, apoi pe\ncele ale \u015ecolii Normale \u201eVasile Lupu\u201d \u015fi ale Facult\u0103\u0163ii de Fizic\u0103-Chimie, la\nUniversitatea din Ia\u015fi. \u00cen 1890, proasp\u0103t licen\u0163iat \u00een \u015ftiin\u0163e, ob\u0163ine locul I\nla concursul pentru ocuparea unei catedre de specialitate la Liceul \u201eUnirea\u201d\ndin Foc\u015fani. La Piatra-Neam\u0163, va fi director al Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d\n(1898-1905). Va lua \u015fi diploma de avocat (1909). Ca autor de manuale \u015fcolare,\nva fi remarcat de Simion Mehedin\u0163i \u015fi de c\u0103tre George V\u00e2lsan \u015fi va fi primit\nmembru al Societ\u0103\u0163ii Geografice din Rom\u00e2nia. Volume: \u201eNo\u0163iuni de chimie \u015fi\nmineralogie pentru clasa a III-a gimnazial\u0103\u201d, manual, 1895; \u201eUzufructul \u00een\ndreptul roman \u015fi rom\u00e2nesc\u201d, 1905.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 4\/1923 \u2013\nn. Paul Vasiliu<\/strong>, decedat 11. 09.\n2018) la Piatra-Neam\u0163, profesor de filosofie, psihologie, pe\u00addagogie, inginer,\ninspector \u015fcolar, profesor la \u015ecoala Medie Nr. 1 de B\u0103ie\u0163i (azi, Colegiul Na\u0163ional\n\u201ePetru Rare\u015f\u201d, 1954-1955), profesor (1969-1970; 1972-1983; 1992-1996) \u015fi\ndirector (1974-1975) al Liceului Pedagogic, al Grupului \u015ecolar de Chimie (azi,\nColegiul Tehnic \u201eGheorghe Cartianu\u201d (1965-1968), toate din Piatra-Neam\u0163, om de\no aleas\u0103 cultur\u0103, autor a numeroase articole publicate \u00een presa central\u0103 de\nspecialitate \u015fi \u00een publica\u0163iile locale, precum \u015fi al \u201eMonografiei \u015ecolilor\nNormale din Piatra-Neam\u0163 1912-2002\u201d (2002). <\/p>\n\n\n\n \u25a0 10\/1947 \u2013\nn. Mircea Zaharia<\/strong>, la Muncelul de\nSus, Ia\u015fi. Absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Filologie din Ia\u015fi. Membru al Uniunii\nOamenilor de Teatru \u015fi al Uniunii Ziari\u015ftilor Profesioni\u015fti din Rom\u00e2nia. <\/p>\n\n\n\n \u25a0 12\/1938 \u2013\nn. Elena Florescu<\/strong>, la Pa\u015fcani, Ia\u015fi,\netnolog, documentarist, publicist. Absolvent\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e\nNaturale-Geografie din Ia\u015fi (1959), doctor \u00een istorie (1998), muzeograf la\nMuzeul de \u015etiin\u0163e Naturale; \u015fef de sec\u0163ie, la Muzeul Etnografic al Jude\u0163ului\nNeam\u0163; a organizat \u015fi coordonat \u201eT\u00e2rgul Na\u0163ional al Me\u015fterilor Lemnari\u201d (T\u00e2rgu\nNeam\u0163, 1992-1999); peste 30 de comunic\u0103ri la sesiunile \u015ftiin\u0163ifice; a cercetat\nparticularit\u0103\u0163ile culturii populare la catolicii din jude\u0163ele Neam\u0163 \u015fi Bac\u0103u;\nconsultant \u015ftiin\u0163ific la Asocia\u0163ia \u201eEcoforest\u201d Neam\u0163. A debutat cu \u201ePortul\npopular din Zona Neam\u0163\u201d (1973). Alte c\u0103r\u0163i: \u201eArhitectura popular\u0103 din Zona Neam\u0163\u201d;\n\u201eTradi\u0163ii populare de pe Valea Bistri\u0163ei\u201d; \u201eTextile populare de cas\u0103 din Zona\nNeam\u0163\u201d; \u201eBiserici vechi de lemn din \u0162inutul Neam\u0163\u201d. Titlul de Excelen\u0163\u0103, \u201eDiploma\nde Onoare \u015fi Medalia de Aur\u201d, de c\u0103tre A. O. \u015e. <\/p>\n\n\n\n \u25a0 13\/1912 \u2013\nn. Constantin D. Bor\u015f<\/strong>, la\nPiatra-Neam\u0163 (d. 10. 01. 1998, Piatra-Neam\u0163), profesor de matematic\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul\nliceal, \u00eentemeietor al \u201e\u015fcolii\u201d de matematic\u0103 din Neam\u0163. Colaborator la: \u201eRevista\nde matematic\u0103\u201d \u201eBuletinul Matematica\u201d, \u201eGazeta de Matematic\u0103 \u015fi Fizic\u0103\u201d, \u201ePitagora\u201d\n\u015f. a. Distins cu titlurile de profesor frunta\u015f (1965), profesor emerit (1970),\nCet\u0103\u0163ean de Onoare al Municipiului Piatra-Neam\u0163. Cu pseudonimul Lucian Mircea a\nsemnat versuri \u00een presa literar\u0103. Animator al Cercului Literar \u201eSlova nou\u0103\u201d din\nPiatra-Neam\u0163. \u00cempreun\u0103 cu Constantin Pr\u00e2snea, Dumitru Alma\u015f, Har. Mih\u0103ilescu,\nConstantin Gavriliu, Nichita Bistriceanu, a pus bazele primei filiale, din\nPiatra-Neam\u0163, a Uniunii Scriitorilor (1947). A ob\u0163inut locul I la un concurs de\nsonete al Revistei \u201eContemporanul\u201d (1947), urmat de \u015etefan Augustin Doina\u015f. <\/p>\n\n\n\n \u25a0 13\/1924 \u2013\nn. Andrei Strihan<\/strong>, la Roman,\nteatrolog. Studii: \u015fcoala primar\u0103 \u015fi o parte din ciclul secundar la Liceul\nComercial din Roman, Liceul \u201eCultura\u201d \u015fi Academia de \u015etiin\u0163e Economice,\nFinanciare, \u00een Bucure\u015fti (1947), doctor \u00een filosofie, (1964), profesor de\nestetic\u0103 la Institutul de Teatru \u015fi Film \u201eI. L. Caragiale\u201d Bucure\u015fti\n(1950-1976), cronicar teatral la revista \u201eContemporanul\u201d (1964-1976),\ncolaborator la Radio-TV (1964-1977), coautor la \u201eDic\u0163ionar de estetic\u0103 general\u0103\u201d\n(1972) \u015fi la \u201eIstoria teatrului \u00een Rom\u00e2nia\u201d, III, 1973. A emigrat \u00een Israel\n(1977), unde pred\u0103 la Facultatea de Arte a Universit\u0103\u0163ii din Tel Aviv, public\u0103\n\u00een diverse reviste \u015fi este pre\u015fedinte al A. S. L. R. din Israel. C\u0103r\u0163i: \u201eO\naventur\u0103 estetic\u0103 cu Teodor Mazilu\u201d; \u201eContururi secrete\u201d, \u201eSiluete\u201d; \u201eLeone De\u2019\nSommi, precursor al regiei moderne\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 13\/1954 \u2013\nn. Gabriela-Doina Matas\u0103-Malty<\/strong>, la\nPiatra-Neam\u0163, scriitoare. A absolvit Facultatea de Filologie din Bucure\u015fti \u015fi \u015ecoala\nde Comer\u0163 Exterior. Stabilit\u0103 \u00een Fran\u0163a (1980). Scrieri: \u201eAu \u2013 De la ales\nchemains\u201d, poezii; \u201eEn entandant P\u00e8curenil\u201d, roman. Premiile \u201eJeaux Floroux de\nBeance\u201d \u015fi \u201eArte et poesie\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 14\/1945 \u2013\nd. Leon Mrejeriu<\/strong>, \u00eenmorm\u00e2ntat la\nMizil, pe c\u00e2nd se \u00eentorcea din refugiu (n. 10. 02. 1879, la Cot\u00e2rga\u015f, Bro\u015fteni,\nNeam\u0163.) <\/p>\n\n\n\n \u25a0 15\/1909,\nn. Vladimir La\u015fcu<\/strong>, la Samara, Rusia\n(d. 24. 12. 1996, Piatra-Neam\u0163), profesor de educa\u0163ie fizic\u0103, publicist.\nAbsolvent al Academiei Na\u0163ionale de Educa\u0163ie Fizic\u0103 \u015fi Sport din Bucure\u015fti, a\npredat \u00een mai multe localit\u0103\u0163i din \u0163ar\u0103, iar din 1949, la Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d \u015fi\nla \u015ecoala Sportiv\u0103 din Piatra-Neam\u0163; animator al activit\u0103\u0163ii sportive de\nperforman\u0163\u0103. A \u00eenfiin\u0163at sec\u0163ia de schi a \u015fcolii sportive \u015fi a introdus jocul\nde baschet \u00een practica sportiv\u0103 a elevilor. Colabor\u0103ri: \u201eRevista de educa\u0163ie\nfizic\u0103 \u015fi sport\u201d, \u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u201eRevista de pedagogie\u201d, \u201eGazeta \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului\u201d.\nAutor al c\u0103r\u0163ii \u201eTraversarea de\u015fertului\u201d (1991), un document pre\u0163ios despre\nlag\u0103rele sovietice. <\/p>\n\n\n\n \u25a0 15\/1909 \u2013\nn. Maria Chelsoi<\/strong>, la Bicaz, Neam\u0163\n(d. 1973), artist plastic. A absolvit Academia de Arte Frumoase, Bucure\u015fti, sec\u0163ia\narte decorative. Nicolae Iorga a fost mentorul \u015fi sprijinitorul ei \u015fi cu\najutorul lui a ob\u0163inut o burs\u0103 de studii la manufacturile din Sevres, Fran\u0163a\n(1939). Lucr\u0103ri de ceramic\u0103, pictur\u0103 \u015fi acuarel\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 20. 05.\n1967 \u2013 d. Alexandru C. Gheorghiu<\/strong>, la\nBucure\u015fti (n. 1879, Piatra-Neam\u0163), autor de manuale \u015fcolare, publicist. A\nabsolvit \u015fcoala primar\u0103 \u00een ora\u015ful natal, apoi \u015ecoala Norm\u0103 de B\u0103ie\u0163i \u201eRegele\nCarol I\u201d, Bucure\u015fti; institutor la \u015ecoala de B\u0103ie\u0163i Nr. 1 \u015fi la \u015ecoala de B\u0103ie\u0163i\nNr. 2 (director, 1904-1915), Piatra-Neam\u0163. A \u00eenfiin\u0163at o cantin\u0103 \u015fcolar\u0103 pentru\nelevii ce veneau de departe la \u015fcoal\u0103. Remarcat de Spiru Haret, devine revizor \u015fcolar,\niar dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, inspector general \u00een M. I. P. \u00centre 1933-1942,\n\u00een mai multe r\u00e2nduri, a fost primar la Piatra-Neam\u0163, timp \u00een care s-a dat \u00een\nfolosin\u0163\u0103 cl\u0103direa spitalului din ora\u015f (14. 10. 1935) \u015fi s-a finalizat construc\u0163ia\ncl\u0103dirii Teatrului. Colabor\u0103ri: \u201eAdev\u0103rul literar \u015fi artistic\u201d; \u201eApostolul\u201d; \u201ePreocup\u0103ri\ndidactice\u201d; \u201eProp\u0103\u015firea\u201d; \u201eRevista \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarelor\u201d; \u201eReformatorul\u201d\n\u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 20\/1939 \u2013\nn. Georgeta Simon-Bota-Botescu<\/strong>, la\nBozieni, Dulce\u015fti, azi, Ruginoasa, Neam\u0163, contabil\u0103, prozatoare, absolvent\u0103 a\nLiceului \u201eGeorge Bacovia\u201d din Bac\u0103u. S-a stabilit la Piatra-Neam\u0163. A debutat cu\nromanul \u201eMireasma clipelor de via\u0163\u0103 sau Manuscrisul cu \u015firet albastru\u201d \u00een 2006,\ndup\u0103 care a urmat un al doilea roman, \u201eUltima doamn\u0103\u201d \u00een 2010. <\/p>\n\n\n\n \u25a0 21\/1936 \u2013\nn. Constantin Cucu<\/strong>, la Solon\u0163,\nBac\u0103u. Ziarist. (d. 2016) Absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Filosofie \u2013 sec\u0163ia\nziaristic\u0103 \u2013 Bucure\u015fti (1958). Reporter la Ziarul \u201eAp\u0103rarea patriei\u201d, profesor \u015fi\ndirector de \u015fcoal\u0103 la Zeme\u015f, Bac\u0103u (1961-1966), director al Casei de Cultur\u0103\ndin Moine\u015fti (1966-1967), \u015fef de sec\u0163ie la Ziarul \u201eCeahl\u0103ul\u201d (1968-1974),\ninspector cu probleme de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt la U. J. C. M. Neam\u0163 (1974-1989), consilier\nprincipal la Bibliopolis S. A. Piatra-Neam\u0163 (dup\u0103 1989), redactor-\u015fef al Revistei\n\u201eAsachi\u201d (1991-2005), redactor \u015fef al s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului \u201eInforma\u0163ia Prim\u0103riei\u201d,\nPiatra-Neam\u0163 (1996-2002). Consilier pe probleme de carte la Centru de Cultur\u0103 \u015fi\nArte \u201eCarmen Saeculare\u201d Neam\u0163. Autor al volumului de povestiri, \u201e\u00cen volbura\napelor\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 24\/1924 \u2013\nn. Antoaneta Ralian<\/strong>, la Bucure\u015fti,\ntraduc\u0103toare. A fost elev\u0103 a Liceului \u201eRoman-Vod\u0103\u201d din Roman, a urmat\nFacultatea de Litere \u015fi Filozofie din Bucure\u015fti (1944-1948); a coordonat sec\u0163ia\nde traduceri a Direc\u0163iei Generale a Editurilor (1950-1961); redactor la E. P.\nL. U. (Univers) p\u00e2n\u0103 la pensionare (1982). Debutat editorial \u201eOchelarii\u201d de\nAna-Maria Ortese (trad. din italian\u0103, 1956). Pentru traducerea unora dintre\ncele peste o sut\u0103 de c\u0103r\u0163i (romane, piese de teatru \u015fi eseuri), dar \u015fi pentru\n\u00eentreaga activitate, a fost distins\u0103 de mai multe ori cu Premiul A. S. Bucure\u015fti,\nPremiul U. S., iar Departamentul de Stat al S. U. A. i-a acordat Diploma pentru\nactivitate de promovare a literaturii americane \u00een Rom\u00e2nia (2002). Colabor\u0103ri:\n\u201eLuceaf\u0103rul\u201d; \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, \u201eSecolul 20\/Secolul 21\u201d. <\/p>\n\n\n\n \u25a0 25\/1909 \u2013\nn. Dorina R\u0103dulescu<\/strong> (Rudich), la\nRoznov, Neam\u0163 \u2013 (d. 1. 08. 1982, Bucure\u015fti), prozatoare, poet\u0103 \u015fi publicist\u0103.\nSe presupune c\u0103 t\u00e2n\u0103ra ar fi simpatizat cu mi\u015fcarea comunist\u0103 din ilegalitate.\nA fost autodidact\u0103, a lucrat \u00eentr-un magazin, a debutat \u00een \u201eCuv\u00e2ntul liber\u201d\n(1935), iar \u00een timpul r\u0103zboiului, a scris pentru un ziar de front. Romanul \u201eV\u00e2rtej\u201d\n(1964) este \u00een mare parte o transfigurare literar\u0103 a anilor copil\u0103riei \u015fi ai\ntinere\u0163ii autoarei. A fost urmat de \u201eAdev\u0103r \u015fi fantezie\u201d, publicistic\u0103 (1970).\nAlte colabor\u0103ri: \u201eContemporanul\u201d; \u201eGraiul nou\u201d; \u201eLumea\u201d; \u201eGazeta literar\u0103\u201d; \u201eRom\u00e2nia\nliterar\u0103\u201d; \u201eVia\u0163a capitalei\u201d, la ultima a fost redactor (1947-1948) \u015f. a. Alte\nvolume: \u201eTaina cr\u0103iesei. Basme\u201d, ilustra\u0163ii de Lena Constante; \u201eAncora\u201d, pref.\nAna Blandiana. <\/p>\n\n\n\n \u25a0 26\/1896 \u2013\nn. Aurel B\u0103e\u015fu<\/strong>, la F\u0103lticeni (d. 24.\n08. 1928, Piatra-Neam\u0163), artist plastic. A urmat \u015ecoala de Belle Arte din Ia\u015fi,\napoi, cu sprijinul lui G. T. Kirileanu \u015fi al lui D. Lalu, studiaz\u0103 la Roma.\n\u00cenc\u0103 din timpul studen\u0163iei este distins cu Premiul pentru Desen al Academiei\nRom\u00e2ne (1915). Particip\u0103 la Primul R\u0103zboi Mondial, \u00een luptele de la Oituz \u015fi\nCire\u015foaia (1917).<\/p>\n\n\n\n \u00centors din\nItalia, \u00ee\u015fi cump\u0103r\u0103 o c\u0103su\u0163\u0103 \u00een Piatra-Neam\u0163 (azi, pe Strada \u201eIon Creang\u0103\u201d). \u00cen\n1926, c\u0103l\u0103tore\u015fte \u00een Fran\u0163a, Slovenia \u015fi Ungaria.<\/p>\n\n\n\n Prin crea\u0163ia\nsa, marcat\u0103 de influen\u0163a lui Nicolae Grigorescu, apoi prin aura sa ro\u00admantic\u0103 \u015fi\ncantonarea \u00een impresionism, r\u0103m\u00e2ne unul dintre pictorii importan\u0163i stabili\u0163i la\nPiatra-Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n Constantin\nTOM\u015eA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" MAI 2019 \u25a0 1\/1864 \u2013 n. Ermil Istrati, la Bicaz (d. 14. 09. 1925, Piatra-Neam\u0163), profesor, avo\u00adcat, autor de manuale \u015fcolare. S-a n\u0103scut \u00eentr-o familie cu posibilit\u0103\u0163i materiale modeste. Cursurile \u015fcolii primare le-a urmat \u00een satul natal, cele ale gimnaziului…<\/p>\n